15.1 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    GCS a anunțat 3.535 de cazuri zilnice de persoane infectate și 350 de decese

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.535 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 63 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până pe 17 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.752.103 cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 9.869 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    De asemenea, 1.606.820 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 757 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 54.011 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 16.11.2021 (10:00) – 17.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 350 de decese (177 bărbați și 173 femei), din care 51 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 350 de decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 17 la categoria de vârstă 40-49 ani, 34 la categoria de vârstă 50-59 ani, 88 la categoria de vârstă 60-69 ani, 104 la categoria de vârstă 70-79 ani și 104 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    329 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 9 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 12 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 51 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Bacău, Brăila, Călărași, Constanța, Galați, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș Vaslui și Municipiul București, 1 în septembrie 2021, 47 în octombrie 2021 și 3 în noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 299 de decese.

    Din totalul de 350 de pacienți decedați, 314 erau nevaccinați și 36 vaccinați. Cei 36 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. 34 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 2 pacienți nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.336. Dintre acestea, 1.655 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienților internați, 200 sunt minori, 185 fiind internați în secții și 15 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.573.329 teste RT-PCR și 4.984.423 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.920 de teste RT-PCR (8.941 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.979 la cerere) și 32.519 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 69.674 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.678 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 60.822 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 71 de persoane.

     

    Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, despre BPOC în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva BPOC

    Pe 17 noiembrie este marcată la nivel global Ziua Mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), prilej cu care se trage un semnal de alarmă cu privire la implicațiile acestei afecțiuni și se pune accent pe găsirea unor soluții în vederea îmbunătăţirii îngrijirii pacienților cu BPOC.

    Această zi a fost stabilită a fi sărbătorită în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie. În 2021 o marcăm astăzi, 17 noiembrie.

    În 2021, tema Zilei Mondiale de luptă împotriva BPOC este „Sănătatea Plămânilor – Niciodată mai importantă ca acum”.

    Despre BPOC și implicațiile sale, dar și despre asocierea BPOC – cancer pulmonar am discutat cu prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte al Secției de Cancer Pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.

    EXCLUSIV Vasile Barbu, despre plata spitalizării în caz de îmbolnăvire a celor nevaccinați anti-COVID

    Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că oamenii ar fi convinși să se vaccineze anti-COVID dacă statul ar veni cu un mesaj prin care să garanteze că intervine și despăgubește toate efectele adverse care ar putea apărea, pe termen lung, în urma imunizării, și nu cu mesaje prin care spune populației nevaccinate că nu va mai beneficia de servicii gratuite de spitalizare.

    „Mai mult, statul să creeze niște structuri ale sistemului de sănătate care să îi spună: cu această structură, eu vin și vă rezolv problema (n.r. apărută în urma vaccinării anti-COVID), astfel încât dumneavoastră să nu vă riscați viața, sănătatea și să nu rămâneți cu sechele în urma procesului de vaccinare. Cu acest mesaj ar trebui să vină statul (…). Nu trebuie să venim cu mesaje de genul dacă nu te vaccinezi, nu mai beneficiezi de servicii medicale gratuite”, a afirmat Vasile Barbu.

    Plata spitalizării încalcă principii legate de asigurările sociale de sănătate

    Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a precizat că plata serviciilor de spitalizare de către cei nevaccinați, în cazul în care se îmbolnăvesc de COVID-19, încalcă principii elementare ale drepturilor omului și chiar principii legate de asigurările sociale de sănătate în România.

    „Nu putem fi de acord pentru că ideea încalcă niște principii elementare ale drepturilor omului și chiar principii legate de asigurările sociale de sănătate în România. Știm foarte bine că asigurările private sunt rare, neimportante, asigurarea de sănătate de bază fiind cea din sistemul public. Fiecare cetățean contribuie la acest sistem și trebuie să beneficieze de servicii medicale în condițiile legii. A pune o astfel de condiție ca cei care nu se vaccinează anti-COVID trebuie să își plătească serviciile în caz de spitalizare, este o idee care nu poate fi pusă în practică pentru că ar însemna ca oameni care nu au venituri foarte mari să nu poată plăti. Unii chiar nici într-o viață întreagă nu ar putea, prin veniturile realizate, să acopere cheltuielile cu tratamentul dacă ar ajunge la ATI. Nici nu îi putem refuza actul medical pentru că este inuman. Trebuie să salvăm o viață oriunde ar fi și în orice condiții. Propunerea nu ține cont de principii elementare legate de drepturile omului și de drepturile pacientului din România. Noi am înțeles acest mesaj mai degrabă ca un mesaj provaccinare, dar s-a ieșit prea agresiv cu această condiție”, a adăugat Vasile Barbu.

    Potrivit acestuia,  vaccinarea anti-COVID trebuie promovată prin alte mesaje construite la adresa celor care nu se vaccinează, în sensul „că noi, cei care ne vaccinăm, avem și noi dreptul la sănătate și atunci toți avem dreptul la servicii medicale chiar dacă avem sau nu COVID. Aici a fost ideea: ce drepturi au cei care nu se vaccinează față de cei care se vaccinează”.

    „Este un mesaj de trezire la realitate a unor oameni care uită că au niște obligații sociale, iar principiul asigurărilor sociale de sănătate este un principiu destul de generos, se bazează pe solidaritate și subsidiaritate. Trebuie să fim solidari să utilizăm acest fond la care contribuim cu toții, dar să știm să împărțim aceste limite ale capacităților de oferire ale serviciilor medicale și a banilor. Mesajele nu trebuie să fie „vaccinați-vă cu orice chip”, ci trebuie să explicăm oamenilor că vaccinarea este un avantaj, pus gratuit la dispoziție, iar oamenii pot să îl folosească și e bine să îl folosească”, a mai spus Vasile Barbu.

    „Vaccinul face mult mai mult bine decât rău”

    Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a adăugat că populația trebuie educată să aleagă soluțiile care oferă cele mai multe beneficii pentru persoana utilizatoare de servicii medicale.

    „Vaccinul le face mult mai mult bine decât rău ca orice alt medicament și proceduri medicale aprobate pe piață, care uneori au și efecte ușor adverse. Trebuie să învățăm să educăm populația că în medicină trebuie să alegem soluțiile care oferă cele mai multe beneficii pentru persoana utilizatoare de servicii medicale. Dacă statul ar spune că garantează ca toate efectele adverse să le repare, să intervină și să despăgubească persoana care are niște efecte adverse, atunci ar fi un mesaj complet. Nu trebuie să venim cu mesaje de genul dacă nu te vaccinezi, nu mai beneficiezi de servicii medicale gratuite”, a precizat Vasile Barbu.

    Costuri de spitalizare

    Referitor la costurile de spitalizare, Vasile Barbu a spus că evaluările arată că acestea ajung până la 40.000 de euro/pacient COVID.

    „Am evaluat că costurile de spitalizare cu un bolnav COVID pot ajunge până la 40.000 de euro, cu șapte-opt zile de internare pe secție, plus zece zile de internare în terapie intensivă, cu utilizarea tuturor resurselor. Am evaluat că media de cheltuieli pe anumite spitale de linie, existând spitale de linia a doua, unde mor oamenii cu zile, costurile fiind ceva mai mici pentru că oamenii mor repede, dar pe spitale de linia întâi sau spitale suport, pentru pacienții care parcurg și terapia intensivă, cheltuielile sunt între 15 și 20.000 de euro/pacient/perioada de spitalizare. Depinde de la spital la spital și de la pacient la pacient, pentru că nu toate spitalele fac ceea ce trebuie. Sunt foarte scumpe medicamentele, oxigenul are o valoare destuld e importantă în cadrul cheltuielilor, este foarte scumpă fiecare zi de terapie. De asemenea, pacientul care vine la spital și este tratat pentru șapte-opt zile pe secție, nu ajunge la ATI, costurile ating în jur de 10-12.000 de lei, cu tratamentul care să prevină ajungerea la ATI. Iată cât de mult contează abordarea precoce și un management spitalicesc corect, dar și un management la medicul de familie. La medicul de familie, am evaluat costurile, chiar și în condițiile în care nu avem medicație scumpă, costurile nu depășesc 1.000 de lei. Există o varietate de tipuri de costuri, de la caz la caz”, a spus reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

    Deputatul Emanuel Ungureanu a afirmat a avansat ideea ca persoanele nevaccinate să plătească atunci când au nevoie de spitalizare.

    „Cei care se plâng de discriminare și mă refer la cei nevaccinați sau cei care vorbesc despre vaccinare obligatorie țin să le aduc aminte că la fel de discriminați sau mai grav discriminați sunt pacienții cu boli cronice, pentru că în clipa în care o secție de Terapie Intensivă se umple în proporție de 70% cu pacienți nevaccinați, cei care au nevoie de spital și sunt vaccinați, dar sunt cu boli cronice brusc se trezesc discriminați de nevaccinații care refuză un tratament, din motive neînțelese, mă refer la vaccin (…). Ce-ar fi să introducem în România plata serviciilor medicale pentru pacienții nevaccinați, care refuză vaccinul? OK, vrei să fii liber, vrei să strigi că ai drepturi? Dacă refuzi vaccinul, atunci când ajungi la spital, plătește! Nu vrei nici testare, nu vrei nici vaccinare, dar vrei să ocupi un loc în spital pentru un pacient cu altă boală foarte gravă și care nu are de ales cum ai avut tu, îi iei patul, nici nu vrei să plătești, dar strigi libertate”, a declarat deputatul, la un post de radio.

    Plata cheltuielilor de spitalizare, în Singapore 

    O astfel de măsură va fi aplicată în Singapore, unde autoritățile au anunțat că statul nu va mai plăti cheltuielile de spitalizare ale pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus care au refuzat să se vaccineze.

    Astfel, din 8 decembrie, autorităţile centrale din Singapore vor începe să emită facturi pe numele pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, care au refuzat să se vaccineze.

    Singapore se confruntă cu cel mai grav val de infectări de la începutul pandemiei, înregistrând zilnic între 2.000-3.000 de cazuri noi şi câteva decese.

    „Persoanele care nu sunt vaccinate reprezintă o majoritate consecventă în rândul pacienţilor care necesită îngrijiri intensive şi contribuie într-o manieră disproporţionată la presiunea care apasă pe infrastructurile noastre sanitare”, a subliniat Ministerul Sănătăţii din Singapore într-un comunicat.

     

     

    Ziua Mondială a Prematurității, 17 noiembrie

    Ziua Mondială a Prematurității este sărbătorită anual pe 17 noiembrie cu scopul  creșterii gradului de conștientizare cu privire la nașterea prematură și la preocupările pentru copii prematuri și ale familiilor acestora din întreaga lume.

    Aproximativ 15 milioane de copii se nasc prematur în fiecare an, reprezentând aproximativ unul din 10 dintre toți copiii născuți la nivel mondial, potrivit https://pmnch.who.int/ .

    Ziua Mondială a Prematurilor a fost inițiată de European Foundation for The Care of Newborn Infants (EFCNI) și de organizațiile de părinți europene partenere în 2008.

    În prezent, nenumărate persoane și organizații din peste 100 de țări își unesc forțele și organizează activități și evenimente pentru a atrage atenția asupra acestei zile și pentru a îmbunătăți situația bebelușilor prematuri și a familiilor acestora.

    Prematur este considerat bebelușul născut înainte de săptămâna 37 de sarcină. Micile ființe au de înfruntat mai multe riscuri și complicații față de copiii născuți la termen. Din fericire, majoritatea dau dovadă de o forță ieșită din comun și reușesc să recupereze.

    Ziua Mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), 17 noiembrie 2021

    Ziua Mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) este marcată în 2021 în data de 17 noiembrie, fiind organizată de Iniţiativa Globală pentru Bronhopneumopatia obstructivă cronică – Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD), în colaborare cu profesionişti din domeniul sănătăţii şi grupuri de pacienţi din întreaga lume.

    Cu acest prilej se are în vedere conştientizarea cu privire la afecțiune şi îmbunătăţirea îngrijirii pacienților cu această boală.

    În 2021, tema Zilei Mondiale de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) este „Healthy Lungs – Never More Important”, potrivit goldcopd.org.

    Scopul în acest an este de a evidenţia faptul că povara BPOC rămâne, în ciuda pandemiei globale de COVID.

    Deși suntem în plină pandemie de COVID-19, BPOC rămâne principala cauză de deces la nivel mondial. Păstrarea plămânilor sănătoşi are în vedere și evitarea factorilor de risc, precum fumatul, expunerea la fumul de țigară, poluarea aerului sau expunerile profesionale.

    De asemenea,  este foarte importantă activitatea fizică regulată. În plus, vaccinarea, respectarea programărilor medicale şi administrarea corectă a medicamentelor pot ajuta la menținerea sănătății plămânilor, potrivit goldcopd.org.

    Ziua Mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) a fost marcată prima dată în anul 2002, iar de atunci peste 50 de ţări din întreaga lume organizează, cu această ocazie, evenimente de educare şi conştientizare, menţionează sursa citată. Ziua a fost stabilită în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie. Anul acesta este marcată la 17 noiembrie.

    Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală caracterizată prin limitarea fluxului de aer care nu este complet reversibilă. Limitarea fluxului de aer este de obicei progresivă şi asociată cu un răspuns anormal inflamator al plămânilor la particule nocive sau gaze.

    Un diagnostic de BPOC trebuie luat în considerare la orice persoană cu simptome şi istoric de expunere la factori de risc şi trebuie confirmat prin spirometrie.

    Simptomele de BPOC includ: tuse, dispnee de efort, producţie de spută. Un program de tratament al BPOC are în vedere evaluarea şi monitorizarea bolii, reducerea factorilor de risc, tratamentul BPOC stabil şi tratamentul exacerbărilor.

    CNCAV: Peste 23.000 de persoane, vaccinate anti-COVID cu prima doză în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, marţi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 98.411 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 23.368 reprezintă prima doză, 50.576 – doza a doua şi 24.467 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 13.974.270 de doze de vaccin pentru 7.511.621 de persoane, dintre care 6.959.077 au primit schema completă şi 1.222.622 s-au imunizat cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 48 reacţii adverse, 11 de tip local şi 37 de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.092 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.057 de tip local şi 17.035 de tip general.

    Gheorghiţă: Avem nevoie de certificatul verde COVID. Pentru implementare trebuie să existe perioadă de graţie

    0

    Certificatul verde COVID este ”o necesitate”, dar trebuie să existe o perioadă de graţie, în care persoanele să decidă dacă vor să se imunizeze sau să facă teste, a afirmat, marţi, şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

    „În primul rând, cred că trebuie să ajungem la concluzia că avem nevoie de acest certificat verde şi cred că, aşa cum am observat în ultima perioadă, se cristalizează această opinie că este nevoie de implementarea certificatului verde la nivel naţional”, a declarat şeful CNCAV, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.

    Potrivit acestuia, este nevoie de o perioadă în care cetăţenii să decidă ce aleg.

    „Este evident că, dacă de mâine s-ar implementa acest certificat, populaţia eligibilă nu ar avea timp mâine să se vaccineze, să fie toată vaccinată. Atunci, trebuie să existe această perioadă de graţie în care până începem să ne vaccinăm şi majoritatea optează să se vaccineze, dacă vor opta, trebuie să existe o perioadă în care trebuie să menţinem siguranţa epidemiologică, pentru că ştim că în primele 14 zile de la prima doză persoana nu este protejată. Şi, atunci, cel puţin o perioadă de timp, trebuie să avem această certitudine că situaţia epidemiologică nu se deteriorează şi cred că este o măsură care sigur este utilă, pentru o perioadă limitată de timp, încât oamenii să decidă în cunoştinţă de cauză ce vor opta – să se vaccineze sau să opteze pentru testare”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

    Câte doze de vaccin Pfizer recepționează România în luna noiembrie

    România urmează să recepţioneze în această lună alte două milioane de doze de vaccin de la Pfizer, totalul aferent lunii noiembrie fiind de 4.001.400 de doze din acest tip de vaccin, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu.

    „Pentru perioada următoare, în luna noiembrie, calendarul livrărilor pentru BioNTech-Pfizer – deja parţial au fost livrate dozele pentru luna noiembrie, vor mai fi livrate încă 2.000.000 de doze, câte 1.000.000 de doze în fiecare săptămână, cumulând un total de 4.001.400 de doze de vaccin. Pentru Moderna şi AstraZeneca livrările sunt suspendate pentru luna noiembrie, tocmai pentru a avea un management eficient al stocurilor. Pentru Moderna, aşa cum am spus, avem stocuri în momentul de faţă. Iar pentru Johnson&Johnson, la fel, vor continua livrările în această lună, cumulând un total de 969.600 de doze de vaccin care vor fi livrate pe parcursul lunii noiembrie”, a declarat Andrei Baciu, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

    Baciu a precizat, că până pe 15 noiembrie, România a recepţionat, în total, 26.585.599 de doze de vaccin, dintre care Pfizer-BioNTech – 16.865.699, Moderna – 3.182.400 de doze de vaccin, AstraZeneca – 3.374.000 de doze, Johnson&Johnson – 3.163.500 de doze de vaccin.

    Vicepreşedintele CNCAV adăugat că, până pe 16 noiembrie, orele 10,00, au fost eliberate 8.493.540 de certificate digitale europene COVID-19.

    „Proporţia se păstrează în trendul săptămânilor anterioare, respectiv, 92% din certificatele eliberate sunt certificate care atestă vaccinarea”, a afirmat Baciu.

    Doi pacienți români, tratați de COVID-19 în Danemarca şi Germania, repatriaţi după ce s-au vindecat

    O aeronavă C-27 J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, efectuează, marţi, din Baza 90 Transport Aerian, un zbor pentru repatrierea a două persoane vindecate de COVID-19, una din Aarhus (Danemarca) şi cealaltă din Hamburg (Germania), informează MApN.

    Pacienţii au fost transferaţi, în stare gravă, în cele două ţări la începutul lunii noiembrie. Pe timpul zborului, echipa medicală care monitorizează pacienţii este formată din specialişti din cadrul SMURD şi ai Bazei 90 Transport Aerian.

    Aeronava va sosi în Baza 90 Transport Aerian în jurul orei 18,30.

    Gheorghiță, despre vaccinarea „la chiuvetă”: Nu ne putem juca cu lucruri care afectează grav sănătatea

    Certificatele de imunizare false decredibilizează România şi corpul medical, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, care a subliniat că administrarea serului împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 este o problemă de siguranţă naţională.

    „Ne îngrijorează foarte mult (vaccinarea „la chiuvetă” – n.r.) şi nu doar că ne îngrijorează, ne şi mâhneşte această situaţie, pentru că este absolut ruşinos, din punctul meu de vedere, pentru corpul medical care participă la astfel de acţiuni frauduloase şi care încurajează astfel de acţiuni”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, președintele CNCAV.

    Gheorghiță a subliniat că toleranţa faţă de astfel de acţiuni este „zero”, iar situaţia nu este doar una medicală, ci şi decredibilizează România.

    „Situaţia nu este doar una medicală, că omul respectiv îşi pune viaţa în pericol, este şi una care nu face altceva decât să decredibilizeze România, în general, la nivel mondial şi în Europa, decredibilizează foarte mult corpul medical şi tot efortul făcut de colegii noştri în această pandemie, aproape doi ani de pandemie”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

    „Trebuie să înţelegem că strategia de vaccinare a fost adoptată nu doar prin Hotărâre de Guvern, ci şi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Deci, vaccinarea în România este o problemă de siguranţă naţională şi dacă cineva nu a înţeles acest lucru până astăzi are o mare problemă. Trebuie să înţelegem că nu ne putem juca cu lucruri care afectează grav sănătatea oamenilor şi afectează grav credibilitatea României pe plan internaţional”, a transmis preşedintele CNCAV.

    Procurorii anticorupție au efectuat, marți, percheziții în 13 locații din județele Bihor și Satu Mare, inclusiv la sediul unei instituții publice, într-un dosar privind falsificarea de certificate de vaccinare anti-COVID.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.