16.8 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    252.000 doze de vaccin Janssen sosesc vineri în țară

    252.000 doze de vaccin produs de compania Johnson&Johnson ajung vineri în țară, la C.N. Unifarm S.A.

    Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în București pe cale terestră. Dozele vor fi depozitate la Compania Națională „Unifarm” SA, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel național.

    Depozitul Companiei Naționale „Unifarm” SA este complet autorizat și avizat de către Autoritatea Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea națională care are competență în domeniul medicamentului de uz uman.

    În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziție de firma producătoare, sens în care, periodic, țara noastră primește tranșele de vaccin necesare imunizării populației.

    Până la acest moment, țara noastră a recepționat 3.415.500 doze de vaccin produse de compania Johnson&Johnson, iar 1.741.310 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

    Dr. Sorin Ungureanu, ANMCS: Pandemia a crescut exponențial riscul de instalare a antibioticorezistenței

    Dr. Sorin Ungureanu, director general adjunct al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a declarat pentru www.sanatatea.tv și www.rohealthreview.ro , cu prilejul Săptămânii Mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, că pandemia de COVID-19 a avut un impact și în ceea ce privește consumul de antibiotice și riscul de creștere a rezistenței la antimicrobiene.

    ”Cred că această pandemie crește exponențial riscul de instalare a antibioticorezistenței, pentru că omul este tentat să spună că e vorba de o infecție și că pentru el infecție înseamnă un abces la o măsea, de exemplu, și știe că s-a făcut bine cu antibiotic și atunci merge să ia antibiotic. Dacă la acest lucru se adaugă și, să spunem, slăbiciunea colegilor noștri din farmacii care mai eliberează, cu toate că eu cred că sunt cazuri complet izolate, antibiotic fără rețetă, dar și slăbiciunea colegilor noștri prescriptori care cedează presiunilor și prescriu antibiotice în afara schemelor de tratament comunicate de către autoritățile sanitare, eu cred că riscul este cu atât mai mare în această perioadă și trebuie să fim mult mai atenți”, a subliniat dr. Sorin Ungureanu.

    Consumul necorespunzător de antibiotice reprezintă o problemă la nivel global, nud oar în țara noastră, iar intervenția urgență a autorităților este necesară.

    ”Organizația Mondială a Sănătății, conform ultimelor analize, a încadrat această rezistență la antimicrobiene între primele 10 amenințări globale pentru sănătatea publică. La nivelul Uniunii Europene, 670.000 de infecții apărute cu germeni multidrog rezistenți și aproximativ 33.000 de decese. Poate aceste cifre nu spun mult, dar dacă am repartiza în timp acest număr al deceselor ne-am da seama că, de fapt, la fiecare oră 4 pacienți decedează în UE din cauza acestei probleme. Prin urmare este necesară o acțiune urgentă a Guvernelor, a întregii societăți, medici, pacienți pentru a ne asigura că încă vom mai avea rezerve pentru tratarea acestor boli infecțioase”, a precizat director general adjunct al ANMCS.

    În România, ANMCS a implementat o serie de standarde și indicatori cu privire la bunele practici în ceea ce privește antibioterapia și prevenirea apriției riscului de antibioticorezistență.

    „Noi am simțit nevoia să introducem un standard în referința dedicată managementului clinic, un standard care vrea să se asigure că ”spitalul a implementat bunele practici de antibioterapie”. Am considerat acest aspect de o importanță majoră, iar acest standard se dovedește astăzi mai actual ca oricând, chiar dacă a început să fie implementat din 2017. Câteva obiective importante referitoare la subiectul acestei săptămâni ar fi faptul că unitățile sanitare trebuie să își organizeze procesul de prescriere și monitorizare a antibioterapiei, un lucru extrem de important. În acest proces de prescriere trebuie să fie fundamentată clinic, prin date de laborator, această prescriere prin implicarea atât a farmaciei cât și a laboratorului. Solicităm, și aceasta e o solicitare permanentă, spitalelor să acorde atenție la elaborarea, monitorizarea și actualizarea permanentă a bunelor practici de antibioterapie. (…) Solicităm spitalelor, în măsura în care contextul nostru socio-economico-profesional permite, să aibă angajat cel puțin un medic infecționist sau un medic epidemiolog care să facă parte, alături de microbiolog, de farma, de farmacist și de clinician, din această echipă multidisciplinară care să stabilească conduita terapeutică în ceea ce privește antibioterapia atât ca regulă generală de utilizare a antibioticelor la nivelul spitalului, dar mai ales în conducerea terapiei pentru acele infecții severe care necesită foarte multe resurse materializate în timp, personal și în aspecte materiale. De asemenea, solicităm spitalelor, chiar le obligăm dacă pot spune așa prin cerințele noastre, să efectueze periodic o analiză a antibioticorezistenței, a germenilor pe care fiecare spital îi are. Un alt lucru extrem de important, din punctul nostru de vedere, pentru prevenirea sau limitarea apariției acestei antibioticorezistenței se referă la asigurarea continuității planului de tratament odată început. Unitatea sanitară, din punctul nostru de vedere, trebuie să se asigure că farmacia are suficiente stocuri dintr-un anumit antibiotic pentru a permite finalizarea unei scheme terapeutice deja începute. Unul dintre factorii care duc la apariția antibioticorezistenței este reprezentat de întreruperea schemei terapeutice și schimbarea unui antibiotic cu altul pentru că acesta nu mai există la nivelul unității sanitare. Și, bineînțeles, un element de bună practică este obligativitatea utilizării antibiogramei atunci când se ia decizia inițierii sau continuării sau modificării unui tratament antibiotic”, a mai declarat dr. Sorin Ungureanu.

     

    GCS: 2.889 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.889 de cazuri noi de COVID-19. Dintre acestea, 55 sunt cazuri de pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Până vineri, 19 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.758.068 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 9.974 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.623.419 pacienți au fost declarați vindecați.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 606 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

    Până vineri,  54.624 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 18.11.2021 (10:00) – 19.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 281 de decese (130 bărbați și 151 femei), din care 27 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 281 de decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă   20-29 ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 ani, 11 la categoria de vârstă 40-49 ani, 27 la categoria de vârstă 50-59 ani, 77 la categoria de vârstă 60-69 ani, 83 la categoria de vârstă 70-79 ani și 78 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    261 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 17 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 27 de decese anterioare intervalului de referință, survenite  în județele Argeș, Bacău, Constanța, Galați, Giurgiu, Mureș, Vaslui și Municipiul București, 2 în septembrie 2021, 22 în octombrie 2021 și 3 în noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 254 de decese.

    Din totalul de 281 de pacienți decedați, 249 erau nevaccinați și 32 vaccinați. Cei 32 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.961. Dintre acestea, 1.604 sunt internate la ATI. Din totalul pacienților internați, 169 sunt minori, 155 fiind internați în secții și 14 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.600.893 teste RT-PCR și 5.046.332 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.596 de teste RT-PCR (7.091 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.505 la cerere) și 31.141 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 62.054 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.418 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 58.878 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 60 de persoane.

     

    Lockdown total și vaccinare obligatorie de la 1 februarie 2022, în Austria

    Austria este prima ţară din Uniunea Europeană care va reimpune un lockdown total, începând de luni, pentru întreaga populaţie, şi va introduce vaccinarea obligatorie de la 1 februarie 2022, în faţa resurgenţei epidemiei de COVID-19, potrivit Reuters.

    Anunţul a fost făcut de cancelarul conservator Alexander Schallenberg, într-o conferinţă de presă în Tirol, după discuţii cu guvernatorii landurilor austriece.

    Trebuie ‘să privim realitatea în faţă. În pofida lunilor de persuasiune, nu am reuşit să convingem suficient de mulţi oameni să se vaccineze’, a spus el, deplângând suprasolicitarea actuală a secţiilor de terapie intensivă.

    El a anunţat că lockdown-ul va dura iniţial 10 zile, dar nu mai mult de 20 de zile în total.

    ‘Creşterea durabilă a ratei de vaccinare este singurul mijloc de a ieşi din acest cerc vicios’, a subliniat Schallenberg.

    În Austria este deja în vigoare de luni un lockdown impus persoanelor nevaccinate împotriva COVID-19, care pot să-şi părăsească locuinţele doar pentru cumpărături esenţiale, pentru a merge la lucru sau la medic.

    GCS: 2.889 cazuri zilnice de persoane infectate cu SARS-COV-2

    Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că vineri, la ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 2.889  cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 281 decese dintre care 27 anterioare.

    Conf. dr. Simin Florescu: România, pe locul trei în Europa la consumul de antibiotice, după Cipru și Grecia

    Conf. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, atrage atenția într-un interviu acordat www.sanatatea.tv si www.rohealthreview.ro, cu prilejul Săptămânii Mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, asupra consumului abuziv de antibiotice în rândul populației și spune că România ocupă locul trei în Europa la acest capitol.

    Totodată, conf. dr. Simin Aysel Florescu subliniază că antibioticele ”nu sunt un panaceu universal” și că atunci când nu sunt administrate în mod corespunzător, la indicația medicului, pot pune viața în pericol.

    ”Din păcate, din cauza acestui periculos și foarte frecvent în societatea și în comunitatea noastră, România se situează pe al treilea loc în Europa la consumul de antibiotice, atât în spital cât și în comunitate. Locul trei, după Cipru și Grecia. Este un nefericit loc trei, pentru că asta ne arată un abuz de antibiotice și o lipsă de control, o lipsă de control a prescripției, un abuz din partea familiilor, poate un abuz și în spitale de multe ori. Antibioticul nu este un panaceu universal, este o substanță care are o indicație certă, clară, dată de către medic și care poate fi salvatoare de vieți în aceste condiții. Dar dacă trecem de un anumit prag, poate chiar să ducă chiar și la pierderea vieții”, a subliniat medicul infecționist.

    Medicul infecționist a mai precizat că deși asistăm la un consum ridicat de antibiotice, iar riscul de apariție a rezistenței la antibioterapie este mare, avem totuși ”mecanimele de stopare a consumului abuziv de antibiotice există. Trebuie doar să le punem în practică”.

    De altfel, în spitale acest fenomen poate fi urmărit și prevenit mai simplu prin existența unor mecanisme de stewardship.

    ”Mecanismele de stopare a consumului abuziv de antibiotice există, trebuie doar să le punem în practică. Este vorba de medicnă de familie, de prescripție, de eliberarea din farmacii numai pe bază de prescripție și anihilarea comerțului subteran. (…) La nivel de spital este și mai simplu de urmărit acest mecanism de prevenire a apariției rezistenței la antibiotice, pentru că sunt deja inventate de colegii din Europa de Vest și din America și preluat de noi, acele mecanisme de stewardship, de urmărire și de control al consumului de antibiotice într-un spital, care ar trebui făcut de fiecare spital la nivel local. (…) Mecanismul este fezabil și la nivel de spitale, în multe locuri este deja pus în funcțiune, necesită un consum energetic din partea fiecărui membru al comisiei foarte important, dar dă rezultate. Rezultatele se văd după cel puțin un an de muncă perseverentă, cum s-a întâmplat și în cazul nostru, și trebuie să existe perseverență în continuare.”, a mai declarat conf. dr. Simin Aysel Florescu.

    În cadrul Spitalului ”Victor Babeș” există o astfel de echipă de urmărire și de control al consumului de antibiotice, iar rezultatele au fost vizibile la un an de la începerea activității acestei echipe.

    ”La noi în Spitalul ”Victor Babeș” există această comisie de stewardship a cărei muncă este una foarte puțin populară din acest punct de vedere, dar care are rezultate și a avut rezultate de-a lungul timpului. Este vorba de urmărirea prescripțiilor de antibiotice chiar în spital cu scopul de a scădea rezistența, de a scădea efectele adverse și de a optimiza tratamentul antibiotic în spital. Este o muncă titanică, este o muncă în echipă făcută de către medicul curant, farmacolog, farmacist, medic de laborator, epidemiolog, director de îngrijiri. Toate împreună au ca scop prevenirea apariției rezistenței printr-un tratament foarte corect administrat ca și indicație, ca și doză, ca și durată. (…) În cazul Spitalului ”Victor Babeș”, după un an de stewardship făcut ca la carte, săptămânal, Comisia mergând în fiecare săptămână în altă secție sau alt sector de seție și luând rând pe rând pacienții ca și indicație, ca și durată, și multe alte detalii privind antibioterapia, s-a constatat o scădere a consumului de cefalosporine în favoarea penicilinelor clasice, așa cum trebuia să fie, și în favoarea aminopenicilinelor și o scădere de fluorochinolone. Acestea sunt niște tipuri de clase de antibiotice a căror utilizare era exagerată în spital și revenise la normal”, a mai precizat managerul Spitalului ”Victor Babeș” din Capitală.

    Rata de infectare cu SARS-CoV-2 a ajuns în București la 4,34 cazuri la mia de locuitori

    Rata de incidenţă a COVID-19 calculată la 14 zile este, vineri, în Bucureşti de 4,34 cazuri la mia de locuitori, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică.

    Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe data de 22 octombrie – 16,54 cazuri la mia de locuitori.

    În urmă cu o zi, incidenţa COVID în Bucureşti a fost 4,76.

    4.560 de absolvenți ai UMF „Carol Davila” vor susține concursul de intrare în rezidențiat

    La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București vor susține concursul de intrare în rezidențiat 4.560 de absolvenți mediciniști, a anunțat instituția de învățământ.

    Anul acesta, la nivel național, examenul de rezidențiat organizat de Ministerul Sănătății, ce se va desfășura în centrele universitare din București, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara, va aduna la start un număr record de candidați, 12.564 (cu 615 mai mulți față de cei din sesiunea 2020) absolvenți ai Universităților de Medicină și Farmacie care își vor disputa șansele pentru ocuparea celor 5.949 locuri și 270 de posturi scoase la concurs.

    Pentru examenul de admitere în rezidențiat, ce va fi organizat duminică de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București , în Complexul Expozițional ROMEXPO din Capitală s-au înscris 4.560 de absolvenți ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, cu 188 de candidați mai mulți , comparativ cu numărul celor care au susținut acest examen în sesiunea din 2020, se arată într-un comunicat al UMF „Carol Davila” din București.

    Astfel, în centrul universitar București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” vor susține concursul de intrare în rezidențiat cei mai mulți candidați, peste 36,3% din totalul candidaților înscriși la nivelul întregii țări (1.974 pentru domeniul medicină, 1.045 pentru domeniul medicină dentară și 1.541 pentru domeniul farmacie).

    La nivel național, pentru ocuparea celor 3.672 de locuri scoase la concurs pe domeniul medicină s-au înscris 5.756 de candidați, pentru cele 1.190 locuri alocate domeniului medicină dentară, 2.677 candidați, în timp ce pentru cele 1.087 locuri din domeniul farmacie s-au înscris 4.131 de concurenți. Este de remarcat faptul că, anul acesta, se înregistrează un record absolut în ceea ce privește numărul candidaților înscriși la concursul de intrare în rezidențiat pe domeniul farmacie, 4.131, comparativ cu 2.544 de concurenți înregistrați în 2020, se arată în comunicatul UMF „Carol Davila”.

    “Și pentru sesiunea din acest an a concursului de intrare în rezidențiat în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București a ales ca loc de desfășurare a acestui eveniment extrem de important din cariera tinerilor medici Centrul Expozițional ROMEXPO din Capitală, spațiile generoase de aici permițând asigurarea în cele mai bune condiții a tuturor măsurilor de securitate și protecție împotriva virusului SARS CoV 2 cu atât mai mult cu cât în 2021 asistăm la un nou record al numărului de candidați, 12.564, la nivel national, dintre care 4.560 (cu 188 mai mulți decât în 2020) vor susține examenul la București “ a declarat Președintele Comisiei Centrale Naționale de Rezidențiat, Prof.Dr.Viorel Jinga, Rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București .

    La rândul său, Prof.Dr.Cătălina Poiană, Prorector cu probleme de învățământ postuniversitar al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București a precizat că ”tinerii care intră astăzi în sistemul rezidențiatului sunt cei care mâine vă vor alina suferințele și vă vor salva viețile. Efortul pe care societatea îl face pentru pregătirea lor trebuie considerat o investiție, la fel de importantă ca investiția în centralele electrice sau în spitalele moderne. Clădirile și tehnologia, oricât de performante ar fi, nu înseamnă nimic fără oameni, fără energia tinerilor care, pregătindu-se astăzi, vor pune lucrurile în mișcare mâine. Noi, cadrele universităților, avem datoria să-i instruim la cel mai înalt nivel, societatea are datoria să le asigure suportul tehnologic și uman, aparatura modernă și respectul cuvenit, astfel încât să putem păstra în țară resursele profesionale formate în sistemul rezidențiatului medical”.

    ”Țin să le adresez tuturor candidaților mult succes în această primă provocare majoră din cariera lor și am convingerea că absolvenţii Universităţii noastre vor traversa, în număr cât mai mare, dar şi cu punctaje ridicate, acest concurs de intrare în rezidențiat care de altfel deschide porțile unei noi generații către performanța academică în medicină al cărui lung drum se poate parcurge doar prin abnegație, devotament și dăruire totală față de această nobilă profesie și mai ales față de rolul suprem pe care medicina îl are în tot ansamblul său, salvarea de vieți”, a adăugat Prof.Dr.Viorel Jinga, Rectorul UMFCD.

    Potrivit aceluiași comunicat, examenul se va derula sub forma de test-grilă, cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, pe o durată de 4 ore. După o pauză de 15 minute, va începe corectura în săli, iar pentru a depune contestaţii, candidaţii vor avea la dispoziţie 24 de ore. Acestea pot viza, întrebările de concurs, recorectarea lucrărilor sau organizarea concursului. Răspunsul contestaţiilor se va da în 48 de ore de la depunerea acestora. Punctajul minim de promovare reprezintă 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, din care 50 de tip complement simplu şi 150 de tip complement multiplu. Candidații vor putea intra în sala de concurs unde au fost repartizați începând cu ora 8:30. Potrivit regulamentului atribuit de către Ministerul Sănătății Concursului de intrare în rezidențiat pe loc și post în medicină, medicină dentară și farmacie, fiecare candidat a achitat o taxă în valoare de 500 de lei.

    De asemenea, în comunicat se precizează că accesul în clădirea de concurs este permis doar candidaților care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ calificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, efectuat de un furnizor de servicii medicale autorizat, respectiv candidaților care fac dovada că se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară infectării cu SARS-CoV-2. Dovada vaccinării, testării sau trecerii prin boală pentru cetățenii UE se realizează prin intermediul certificatului digital al UE privind COVID care va fi verificat la intrarea în clădire prin aplicația mobilă de verificare dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, iar în cazul cetățenilor din afara UE, prin intermediul documentului de vaccinare emis de unitatea sanitară din afara României unde a fost administrat vaccinul sau, după caz, al documentului care atestă trecerea prin boală prezentat în limba țării respective și în limba engleză.

    MS: Peste 12.500 de candidați înscriși pe 6.311 locuri la concursul de intrare în Rezidențiat

    Un număr de 12.564 candidați s-au înscris anul acesta la concursul de intrare în Rezidențiat, care va avea loc în data de 21 noiembrie 2021, a anunțat Ministerul Sănătății.

    Aceștia vor concura pe un număr de 6311 locuri și posturi pe cele 3 domenii de pregătire, respectiv 3942 locuri și posturi pentru domeniul medicină, câte 1190 locuri pentru medicină dentară și 1087 locuri pentru farmacie, un număr de 92 locuri pentru ministerele cu rețea sanitară proprie.

    “Este un număr record de participanți, mai mare chiar și față de anul trecut și vom lua, împreună cu universitățile de medicină și farmacie, toate măsurile pentru organizarea eficientă în contextul epidemiologic actual. În luna octombrie a.c. am suplimentat cu 439 cifra pentru Rezidențiat. Urez succes tuturor participanților la concurs și îi asigur de tot suportul meu”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătății

    Pentru domeniul medicină, Ministerul Sănătății are posibilitatea să suplimenteze numărul de locurilor în situația în care numărul candidaților promovați este mai mare decât cifra de şcolarizare iniţial anunţată pentru acest domeniu, se arată într-un comunicat al MS.

    La fel ca în anii trecuți, concursul se va desfășura în 6 centre universitare: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, după aceeași metodologie, pe o durată de 4 ore, sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări.

    Și anul acesta, având în vedere contextul epidemiologic, vor fi prevăzute măsuri igienico-sanitare pentru protejarea candidaților, dar și a personalului implicat în organizare -purtarea obligatorie a măștii medicale pe durata desfășurării examenului, circuite distincte pentru intrare/ieșire din sălile de concurs, măsurarea temperaturii la intrarea în săli, asigurarea dezinfectanților pentru mâini și suprafețe, alocarea unui număr mai mare de săli de concurs pentru asigurarea distanțării fizice, precum și asigurarea unor săli speciale pentru candidații cu temperatură.

    „Accesul candidaților în clădirea de concurs este permis doar candidaților care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, celor care prezintă rezultatul
    negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ calificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, efectuat de un furnizor de servicii medicale autorizat, respectiv candidaților care fac dovada că se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară infectării cu SARS-CoV-2. Dovada vaccinării, testării sau trecerii prin boală pentru cetățenii UE se realizează prin intermediul certificatului digital al UE privind COVID care va fi verificat la
    intrarea în clădire prin aplicația mobilă de verificare dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, iar în cazul cetățenilor din afara UE, prin intermediul documentului de vaccinare emis de unitatea sanitară din afara României unde a fost administrat vaccinul sau, după caz, al documentului care atestă trecerea prin boală prezentat în limba țării respective și în limba engleză”, au precizat reprezentanții Ministerului Sănătății.

    „Rezidenții sunt medici nu studenți!”, petiție online semnată de 4.200 de persoane

    Peste 4.200 de persoane au semnat petiția online „Rezidenții sunt medici nu studenți!„, împotriva proiectului de lege votat marți în Camera Deputaților, prin care se transferă toate activitățile din cadrul programului de rezidențiat de la Ministerul Sănătății, în subordinea Ministerului Educației.

    Printre cei peste 4.200 de semnatari se numără și Victoria Ardeleanu care a afirmat că „sunt medic rezident și nu mi se pare normal să fiu numită studentă din moment ce pe diploma de licență scrie clar doctor/medic. Dincolo de asta, expunerea zilnică la raze, la germeni patogeni, munca depusă și preluarea nenumăratelor sarcini de pe umerii medicilor specialiști sau primari care de multe ori duc la burnout, gărzile efectuate, sunt alte argumente pentru care nu mi se pare normal să nu mai fiu numită medic”.

    „Conform proiectului, medicii rezidenți vor încheia, după promovarea examenului de rezidențiat, un contract de studiu cu Universitățile de Medicină și Farmacie și un contract de muncă cu unitatea sanitară în cadrul căreia își vor desfășura activitatea (în baza căruia se va asigura salarizarea de către Ministerul Sănătății). O altă modificare constă în faptul că diplomele de medic specialist vor fi emise de Ministerul Educației, în vederea unei alinieri la standardele internaționale. Inițiatorii proiectului ne-au comunicat faptul că proiectul își propune creșterea calității academice în rezidențiat prin implicarea mai amplă a Ministerului Educației și simplificarea proceselor administrative pe care medicul rezident le are de parcurs. Care standarde internaționale? Nu s-a auzit de aşa ceva în țările EU. ‘Simplificarea proceselor administrative pe care medicul le are de parcurs'”, se arată în petiția online.

    Potrivit inițiatorilor petiției, modificarea legislativă „nu pare o simplificare a birocrației. Asistenții universitari nu au capacitatea fizică reală de a îndruma un rezident, de a-i învăța proceduri practice; rezidenții învață tot de la medicii specialişti şi primari. UMF-ul poate contribui, ajuta rezidentul doar cu oferta de cursuri teoretice din curicula de rezidențiat. Pentru asta nu e nevoie ca rezidentul să încheie un contract separat cu UMF şi unul cu spitalul. Culmea ar fi ca rezidentul să fie obligat să plătească din buzunar cursurile teoretice obligatorii din curicula de specialitate. E treaba Ministerului Sănătății/spitalului cum rezolvă situația”.

    În petiție se mai arată că în Legea salarizării nu există capitol pentru „studenți”.

    „Deci ar trebui modificată o lege organică și stabilite echivalări salariale dificil de realizat. Nu poți spune că rezidentul de anul 1 este echivalat cu profesorul debutat, căci există o diferență considerabilă între norma didactică săptămânală a acestuia și timpul de lucru al rezidentului. Apoi, există discrepanțe între dreptul profesorului de a-și susține definitivatul după 2 ani de predare și parcursul obligatoriu de 3-6 ani al rezidentului până la dobândirea dreptului de a avea un loc de muncă stabil”, potrivit inițiatorilor petiției.

    De asemenea, în petiție se arată că nu a existat nicio consultare cu medicii rezidenți sau studenți despre beneficii.

     

     

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.