21.5 C
București
miercuri, septembrie 9, 2026
More

    Grupul de Comunicare Strategică: 1.421 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 1.421 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 107 decese, dintre care, 6 anterioare intervalului de referință.

    Datele zilnice vor fi detaliate în buletinul informativ de la ora 13.00.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 7 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 1.421 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 107 decese, dintre care, 6 anterioare intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    Decizia privind reglementarea sistemului de educaţie continuă pentru stomatologi, publicată în MO

    Monitorul Oficial a publicat Decizia privind reglementarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii stomatologi, a criteriilor şi normelor de acreditare a furnizorilor de educaţie medicală continuă şi a lectorilor, precum şi a procedurilor de evaluare şi creditare a formelor de educaţie medicală continuă adresate medicilor stomatologi.

    Textul Decizia Colegiului Medicilor Stomatologi din România nr. 16/2CN/2021 privind reglementarea sistemului de educație medicală continuă pentru medicii stomatologi a intrat în vigoare din data de 6 decembrie.

    Vă prezentăm textul Deciziei publicată în Monitorul Oficial:

    „Ţinând cont de necesitatea protejării conceptului de educaţie medicală continuă în interesul îmbunătăţirii actului medical şi a siguranţei pacienţilor, dar şi al medicilor stomatologi, raportat la împrejurarea că educaţia medicală continuă a medicilor stomatologi nu trebuie să reprezinte un pretext pentru implicarea în exercitarea profesiei de medic stomatolog a diverselor persoane fizice şi juridice care în fapt urmăresc obţinerea de profit sau de recunoaştere ori validare socială,
    având în vedere prevederile art. 512, 520 şi 535 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 534 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

    Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Stomatologi din România adoptă următoarea decizie:

    Art. 1. –
    Educaţia medicală continuă, denumită în continuare EMC, reprezintă totalitatea activităţilor planificate de pregătire teoretică şi/sau practică destinate medicilor stomatologi în vederea dobândirii sau îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini necesare creşterii calităţii actului medical şi nivelului de performanţă în exercitarea profesiei în concordanţă cu progresul ştiinţific şi tehnologic din domeniul stomatologic, în contextul dezvoltării profesionale continue şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.

    Art. 2. –
    (1) Colegiul Medicilor Stomatologi din România, denumit în continuare CMSR, realizează managementul activităţilor de EMC prin Programul naţional de educaţie medicală continuă, în conformitate cu prevederile prezentei decizii, cu dreptul Uniunii Europene (UE) sau cu înţelegerile şi recunoaşterile mutuale ale creditelor stabilite cu autorităţi ori organisme profesionale medicale naţionale, europene sau internaţionale implicate, prin natura funcţionării lor, în activităţile de educaţie sau dezvoltare profesională continuă a medicilor stomatologi.

    (2) Programul naţional de educaţie medicală continuă se aprobă anual de CMSR şi se afişează pe pagina de internet a CMSR, împreună cu lista furnizorilor de EMC, a lectorilor acreditaţi, precum şi a publicaţiilor medicale agreate de CMSR.

    (3) Informaţiile prevăzute la alin. (2) vor fi actualizate periodic, ori de câte ori intervine o modificare.

    Art. 3. –
    CMSR poate iniţia şi promova, în domeniul său de competenţă, în condiţiile legii, forme de EMC şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi.

    Art. 4. –
    (1) Activităţile de EMC sunt cuantificate prin unităţi de creditare, denumite credite EMC.

    (2) Creditele EMC se acordă prin raportare la timpul efectiv de participare la activitatea de EMC. Pentru o oră integrală de activitate de EMC se acordă 1 credit EMC, în limita a maximum 8 credite EMC pe zi, indiferent de numărul total de ore al programului, în condiţiile prevăzute de prezenta decizie.

    Art. 5. –
    (1) CMSR acordă credite EMC numai medicilor stomatologi înscrişi în Registrul unic al medicilor stomatologi din România.

    (2) Creditele acordate de CMSR nu sunt transferabile.

    Art. 6. –
    (1) Membrii CMSR au obligaţia de a participa la formele de educaţie medicală continuă creditate conform dispoziţiilor prezentei decizii şi de a cumula cel puţin numărul minim de credite EMC stabilit de Consiliul naţional al CMSR, denumit în continuare Consiliul naţional.

    (2) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor profesionale, medicii stomatologi cu drept de liberă practică trebuie să acumuleze un număr minim de 200 de credite EMC pe parcursul a 5 ani.

    (3) Pentru a respecta principiul continuităţii educaţiei medicale, medicii stomatologi prevăzuţi la alin. (2) vor acumula anual minimum 24 de credite EMC.

    (4) Data de referinţă pentru calculul punctajului creditelor EMC este data înscrierii în CMSR, respectiv data emiterii certificatului de membru al CMSR.

    (5) Creditele EMC realizate în intervalul prevăzut la alin. (2) care depăşesc punctajul profesional minim nu se reportează pentru următorul ciclu de 5 ani.

    (6) Medicii stomatologi care au depăşit limita de vârstă prevăzută de lege pentru pensionare şi care solicită avizul anual al CMSR în vederea desfăşurării în continuare a activităţilor profesionale au obligaţia de a obţine un număr de minimum 40 de credite EMC anual, acumulate în anul anterior.

    (7) Pentru motive temeinice, la cererea medicului stomatolog, biroul executiv al colegiului teritorial în care acesta este înscris poate acorda o perioadă de graţie de maximum 3 luni pentru acumularea numărului minim de credite EMC prevăzut la alin. (2), (3) sau (6), cu avizul Comisiei profesional-ştiinţifice şi învăţământ din cadrul colegiului teritorial al CMSR, denumit în continuare colegiul teritorial.

    (8) Medicii stomatologi care intenţionează să solicite reînnoirea avizului de prestare a activităţilor profesionale cu caracter temporar pe teritoriul României trebuie să facă dovada realizării numărului de credite EMC stabilit prin decizie a Consiliului naţional, înainte de prestarea serviciilor stomatologice.

    (9) În cazul în care nu se realizează numărul minim de credite EMC, calitatea de membru al CMSR, respectiv dreptul de a exercita profesia de medic stomatolog se suspendă până la realizarea acestuia conform prevederilor legale.

    Art. 7. –
    (1) Creditele EMC trebuie să fie acumulate prin participarea la programe de EMC formale sau nonformale preponderent în domeniul de specialitate.

    (2) Din numărul minim de credite EMC prevăzut la art. 6 alin. (2), (3), (6) şi (8), maximum 10% poate fi obţinut prin participarea medicului stomatolog la forme de EMC creditate de organisme profesionale din alte arii de specialitate din domeniul sănătăţii.

    (3) Cel puţin o treime din numărul minim de credite EMC prevăzut la art. 6 alin. (2) trebuie să fie obţinut ca urmare a participării la cursuri, cu sau fără demonstraţii practice.

    Art. 8. –
    Medicul stomatolog poate participa la orice activitate de pregătire profesională, creditată sau nu de către CMSR, în funcţie de interesul său profesional.

    Art. 9. –
    Membrii CMSR au obligaţia de a ţine evidenţa numărului de credite EMC obţinut.

    Art. 10. –
    (1) Verificarea punctajului profesional se efectuează de către colegiul teritorial în care medicul stomatolog este înscris, urmărind respectarea obligaţiilor impuse de art. 6 şi 7, în următoarele situaţii:

    a) la avizarea anuală a certificatului de membru al CMSR;

    b) la transferul dintr-un colegiu teritorial în altul;

    c) la cererea medicului stomatolog;

    d) cu ocazia soluţionării abaterilor disciplinare;

    e) în alte cazuri stabilite prin decizia consiliului colegiului teritorial.

    (2) Verificarea punctajului profesional se face în baza dovezilor de efectuare a formelor de EMC prezentate, în conformitate cu prevederile prezentei decizii.

    (3) În calculul punctajului profesional nu poate fi luată în considerare participarea la mai multe forme de EMC ale căror date de desfăşurare se suprapun.

    (4) Intervalul minim acceptat între două participări la forme de educaţie medicală continuă la distanţă (EMCD) este de 30 de zile. În cazul participării în aceeaşi perioadă la mai multe programe desfăşurate prin internet, se iau în calcul creditele de EMC acordate pentru un singur program, respectiv cel având cele mai multe credite.

    (5) În calculul numărului minim de credite prevăzut la art. 6 alin. (2), (3), (6) şi (8) nu vor fi luate în considerare creditele aferente formelor de EMC la care medicul stomatolog a participat ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.

    Art. 11. –
    (1) Participarea la manifestări ştiinţifice din străinătate organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate, organisme profesionale şi de societăţi ştiinţifice, creditate de un organism profesional acreditat în domeniu, se creditează similar cu cele naţionale, în baza echivalării efectuate de Comisa de EMC, la cererea colegiului teritorial la care se depune dovada participării la forma de EMC. Procedura de echivalare se stabileşte prin decizie a Comisiei de EMC, care se publică pe pagina de internet a CMSR.

    (2) Echivalenţa cu creditele europene de educaţie medicală continuă (ECMEC), acordate de un organism profesional acreditat, precum şi cu cele acordate de American Dental Association (ADA), obţinute în Statele Unite ale Americii, este de 1/1, în limita punctajului acordat formelor de EMC conform prezentei decizii.

    (3) Participarea la orice manifestare ştiinţifică în străinătate care nu are numărul de credite acordat de un organism profesional acreditat în domeniu, înscris pe certificatul de absolvire sau de participare, nu beneficiază de creditare.

    Art. 12. –
    Certificatul sau orice alt document eliberat de societăţi înregistrate în registrul comerţului sau de alte persoane juridice cu scop lucrativ, din ţară ori din străinătate, nu face dovada deţinerii unei competenţe dobândite în condiţiile legii sau absolvirii unui program de studii complementare.

    Art. 13. –
    (1) CMSR, la nivel naţional, acreditează furnizorii şi lectorii implicaţi în furnizarea de EMC şi creditează formele de EMC organizate în condiţiile prezentei decizii.

    (2) Acreditarea şi reacreditarea furnizorilor şi a lectorilor, precum şi creditarea formelor de EMC se efectuează de Comisia de EMC din cadrul Consiliului naţional, formată din Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi din Comisia profesional-ştiinţifică şi învăţământ.

    Art. 14. –
    (1) Acreditarea furnizorilor de EMC este modalitatea prin care CMSR evaluează, selectează şi autorizează anual furnizorii să deruleze programe de EMC, cu respectarea standardelor de calitate agreate de corpul profesional şi organizaţiile naţionale, europene şi internaţionale implicate.

    (2) Procedura de acreditare/reacreditare a furnizorilor de EMC este prevăzută în anexa nr. 1.

    Art. 15. –
    Procedura de acreditare/reacreditare a lectorilor implicaţi în furnizarea de EMC este prevăzută în anexa nr. 2.

    d) cu ocazia soluţionării abaterilor disciplinare;

    e) în alte cazuri stabilite prin decizia consiliului colegiului teritorial.

    (2) Verificarea punctajului profesional se face în baza dovezilor de efectuare a formelor de EMC prezentate, în conformitate cu prevederile prezentei decizii.

    (3) În calculul punctajului profesional nu poate fi luată în considerare participarea la mai multe forme de EMC ale căror date de desfăşurare se suprapun.

    (4) Intervalul minim acceptat între două participări la forme de educaţie medicală continuă la distanţă (EMCD) este de 30 de zile. În cazul participării în aceeaşi perioadă la mai multe programe desfăşurate prin internet, se iau în calcul creditele de EMC acordate pentru un singur program, respectiv cel având cele mai multe credite.

    (5) În calculul numărului minim de credite prevăzut la art. 6 alin. (2), (3), (6) şi (8) nu vor fi luate în considerare creditele aferente formelor de EMC la care medicul stomatolog a participat ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.

    Art. 11. –
    (1) Participarea la manifestări ştiinţifice din străinătate organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate, organisme profesionale şi de societăţi ştiinţifice, creditate de un organism profesional acreditat în domeniu, se creditează similar cu cele naţionale, în baza echivalării efectuate de Comisa de EMC, la cererea colegiului teritorial la care se depune dovada participării la forma de EMC. Procedura de echivalare se stabileşte prin decizie a Comisiei de EMC, care se publică pe pagina de internet a CMSR.

    (2) Echivalenţa cu creditele europene de educaţie medicală continuă (ECMEC), acordate de un organism profesional acreditat, precum şi cu cele acordate de American Dental Association (ADA), obţinute în Statele Unite ale Americii, este de 1/1, în limita punctajului acordat formelor de EMC conform prezentei decizii.

    (3) Participarea la orice manifestare ştiinţifică în străinătate care nu are numărul de credite acordat de un organism profesional acreditat în domeniu, înscris pe certificatul de absolvire sau de participare, nu beneficiază de creditare.

    Art. 12. –
    Certificatul sau orice alt document eliberat de societăţi înregistrate în registrul comerţului sau de alte persoane juridice cu scop lucrativ, din ţară ori din străinătate, nu face dovada deţinerii unei competenţe dobândite în condiţiile legii sau absolvirii unui program de studii complementare.

    Art. 13. –
    (1) CMSR, la nivel naţional, acreditează furnizorii şi lectorii implicaţi în furnizarea de EMC şi creditează formele de EMC organizate în condiţiile prezentei decizii.

    (2) Acreditarea şi reacreditarea furnizorilor şi a lectorilor, precum şi creditarea formelor de EMC se efectuează de Comisia de EMC din cadrul Consiliului naţional, formată din Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi din Comisia profesional-ştiinţifică şi învăţământ.

    Art. 14. –
    (1) Acreditarea furnizorilor de EMC este modalitatea prin care CMSR evaluează, selectează şi autorizează anual furnizorii să deruleze programe de EMC, cu respectarea standardelor de calitate agreate de corpul profesional şi organizaţiile naţionale, europene şi internaţionale implicate.

    (2) Procedura de acreditare/reacreditare a furnizorilor de EMC este prevăzută în anexa nr. 1.

    Art. 15. –
    Procedura de acreditare/reacreditare a lectorilor implicaţi în furnizarea de EMC este prevăzută în anexa nr. 2.

    e) informaţii privind medicii stomatologi care au obţinut credite EMC în baza prezentei decizii;

    f) certificatele de absolvire/participare emise de furnizorii de EMC medicilor stomatologi participanţi semnate cu semnătura electronică calificată a coordonatorului de program, însoţită de marca electronică calificată şi sigiliul electronic al furnizorului de EMC;

    g) alte informaţii relevante pentru educaţia medicală continuă a medicilor stomatologi stabilite prin decizia Comisiei de EMC.

    (3) Colegiile teritoriale întocmesc şi actualizează Registrul electronic de evidenţă privind educaţia medicală continuă, în care sunt înscrise formele de EMC desfăşurate pe raza acestora.

    (4) Structura registrelor prevăzute la alin. (1) şi (3) se stabileşte prin decizie a Comisiei de EMC, care se publică pe pagina de internet a CMSR.

    (5) Operaţiunile aferente procedurilor de acreditare/reacreditare a furnizorilor de EMC şi a lectorilor, de creditare a formelor de EMC, precum şi activităţilor conexe acestora vor putea fi efectuate şi prin mijloace electronice, prin poştă electronică ori prin intermediul sistemului informatic naţional al CMSR şi/sau al portalului naţional dedicat educaţiei medicale continue a medicilor stomatologi, după implementarea şi/sau dezvoltarea modulelor necesare.

    (6) Documentele comunicate în format electronic de furnizorii de EMC în baza prevederilor prezentei decizii vor fi semnate cu semnătură electronică avansată sau calificată de reprezentantul furnizorului de EMC, cu excepţia certificatelor de absolvire/participare la formele de EMC, care vor fi semnate cu semnătură electronică calificată de coordonatorul de program, însoţită de marca electronică calificată şi sigiliul electronic al furnizorului de EMC, emise cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 257 din 28 august 2014.

    Art. 19. –
    (1) CMSR, prin Comisia de EMC, coordonează, îndrumă şi verifică organizarea şi desfăşurarea formelor de EMC creditate.

    (2) La nivel local, atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de Comisia de EMC, care reuneşte Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi Comisia profesionalştiinţifică şi învăţământ din cadrul colegiului teritorial, denumită în continuare Comisia de EMC din cadrul colegiului teritorial.

    (3) Comisia de EMC constituită la nivel naţional coordonează, îndrumă şi verifică activitatea comisiilor de EMC din cadrul colegiilor teritoriale.

    Art. 20. –
    (1) Taxele prevăzute de prezenta decizie se plătesc anticipat în contul CMSR sau, după caz, al colegiilor teritoriale, prin virament bancar sau în sistem online.

    (2) Dacă cererea formulată de solicitant nu este însoţită de dovada plăţii taxei stabilite conform prevederilor prezentei decizii, solicitantului i se pune în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, obligaţia de a achita taxa şi de a transmite CMSR sau, după caz, colegiului teritorial dovada achitării taxei, în termen de cel mult 5 zile de la primirea comunicării.

    Art. 19. –
    (1) CMSR, prin Comisia de EMC, coordonează, îndrumă şi verifică organizarea şi desfăşurarea formelor de EMC creditate.

    (2) La nivel local, atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de Comisia de EMC, care reuneşte Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi Comisia profesionalştiinţifică şi învăţământ din cadrul colegiului teritorial, denumită în continuare Comisia de EMC din cadrul colegiului teritorial.

    (3) Comisia de EMC constituită la nivel naţional coordonează, îndrumă şi verifică activitatea comisiilor de EMC din cadrul colegiilor teritoriale.

    Art. 20. –
    (1) Taxele prevăzute de prezenta decizie se plătesc anticipat în contul CMSR sau, după caz, al colegiilor teritoriale, prin virament bancar sau în sistem online.

    (2) Dacă cererea formulată de solicitant nu este însoţită de dovada plăţii taxei stabilite conform prevederilor prezentei decizii, solicitantului i se pune în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, obligaţia de a achita taxa şi de a transmite CMSR sau, după caz, colegiului teritorial dovada achitării taxei, în termen de cel mult 5 zile de la primirea comunicării”.

     

     

    EMA: Beneficiile Tocilizumab pentru pacienții COVID, mai mari decât riscurile

    Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat extinderea utilizării medicamentului dezvoltat de grupul farmaceutic Roche împotriva artritei, la pacienţii adulţi diagnosticaţi cu COVID-19 care au nevoie de tratament sistemic cu steroizi şi la cei care necesită suport de oxigen sau ventilare mecanică, informează Reuters.

    Potrivit EMA, comitetul său pentru medicamente de uz uman a evaluat datele medicale furnizate de un studiu realizat pe mai mult de 4.000 de adulţi spitalizaţi din cauza COVID-19 şi a ajuns la concluzia că beneficiile aduse de RoActemra (Tocilizumab) sunt mai mari decât riscurile pentru pacienţii din categoriile menţionate.

    Aprobarea acordată de EMA intervine într-o perioadă în care Europa a depăşit pragul de 75 de milioane de infectări cu noul coronavirus, iar omenirea se confruntă cu răspândirea noii variante Omicron.

    Aprobarea oficială a medicamentului produs de grupul Roche va trebui să fie acordată de Comisia Europeană, care respectă de obicei recomandările formulate de EMA.

    RoActemra, cunoscut şi sub denumirea de Tocilizumab, este un medicament creat împotriva artritei, care a fost autorizat de urgenţă în luna iunie de FDA pentru a fi administrat în Statele Unite pacienţilor cu COVID-19 care au nevoie de oxigen.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a recomandat la rândul ei acest medicament după rezultatele promiţătoare furnizate de un studiu clinic, a colaborat cu grupul Roche pentru ca acest medicament să ajungă cât mai repede în regiuni ale lumii unde nu era folosit până în prezent.

    În august, OMS a cerut grupului Roche să asigure o distribuţie echitabilă a medicamentului RoActemra pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19 după ce stocurile au scăzut foarte mult în urma creşterii numărului de infectări.

    În aceeaşi lună, grupul Roche a raportat o creştere spectaculoasă a cererii pentru acest medicament, după ce comenzile au ajuns să fie cu 400% mai mari decât nivelurile înregistrate înainte de pandemia de COVID-19.

    CNSU: Noi reguli de impunere a carantinei pentru persoanele care sosesc în România

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat luni seara, printr-o nouă hotărâre, o serie de reguli privind carantinarea persoanelor care sosesc în România, aplicabile în perioada 10 decembrie 2021, ora 00.00 – 8 ianuarie 2022, ora 24.00.

    Astfel, se instituie măsura carantinei cu o durată de 14 zile la domiciliu, la locaţia declarată sau spaţiul special destinat cu privire la persoanele care sosesc din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană, pentru:

    • persoanele care sosesc din zona verde sau galbenă şi nu prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pozitive pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară şi pentru care au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în ţară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
    • persoanele care sosesc din zona roşie şi nu prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pozitive pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară şi pentru care au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în ţară.

    Se instituie măsura carantinei cu o durată de 10 zile pentru persoanele nevaccinate ori pentru persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și care sosesc din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană aflate în zona Roșie, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

    Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condiţiile menţionate, următoarele categorii de persoane:

    • a)copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;
    • b)copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, indiferent de încadrarea țării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
    • c)persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie și rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
    • d)persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
    • e)lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
    • f)elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
    • g)membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
    • h)conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
    • i) persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;
    • j)membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona Roșie și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

    Se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locația declarată sau spațiul special destinat cu o durată de 14 zile cu privire la persoanele care sosesc din statele terțe și nu prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

    Se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locația declarată sau spațiul special destinat cu o durată de 10 zile pentru persoanele nevaccinate ori pentru persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

    Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condițiile menționate, următoarele categorii de persoane:

    • a)copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;
    • b)copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
    • c)persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
    • d)persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
    • e)lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
    • f)elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
    • g)membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora care sunt nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, sosesc pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
    • h)conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
    • i) persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;
    • j)membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

     

    CNCAV: Peste 10.000 de persoane, vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, luni, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 45.294 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 10.587 reprezintă prima doză, 14.101 – doza a doua şi 20.606 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 15.174.068 de doze de vaccin pentru 7.802.439 de persoane, 7.542.932 primind schema completă şi 1.675.183 imunizându-se cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 10 reacţii adverse, una de tip local şi 9 de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.504 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.112 de tip local şi 17.382 de tip general.

    Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, despre semnele unei posibile infectări cu varianta Omicron a SARS-CoV-2

    Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, preşedintele Comisiei de Sănătate a Senatului, a declarat că durerile în gât și faringitele pot fi semnele unei infecții cu varianta Omicron a SARS-CoV-2 și a subliniat că vaccinarea, testarea și respectarea regulilor de protecție sanitară ne pot proteja chiar și de varianta sud-africană.

    „La nivelul studenților care s-au infectat cu această tulpină Omicron s-au plâns de dureri în gât, ca şi cum ar face o angină sau o faringită, acesta fiind principalul motiv pentru care s-au dus la doctor. Majoritatea formelor care sunt date de aceste infecții cu SARS-CoV-2 sunt forme asimptomatice sau ușor simptomatice”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, luni, la un post de televiziune.

    Un nou val al pandemiei este foarte posibil în ţara noastră mai ales că „românii nu prea mai poartă mască şi se comportă ca şi cum şi-ar dori să se infecteze cu SARS-CoV-2”, a avertizat prof. dr. Adrian Streinu Cercel.

    „Atâta timp cât nu se poarta masca aşa cum trebuie, să acopere şi nasul şi gura, este evident că este o expunere care, în actualul context epidemiologic, poate să ducă la infectarea persoanei respective şi, din păcate, să ajungă şi la spital (…). Primul lucru este să ne vaccinăm. Şi există întrebarea dacă vaccinul acoperă şi această variantă (Omicron, n.r.). Tot CDC a venit şi a spus că în momentul de faţă datele preliminare arată că vaccinul ne protejează de cazurile severe şi de decese. Proporția în care o va face rămâne să fie stabilită în continuare. O altă veste bună este că testele pe care le avem în momentul de faţă în utilizare acoperă şi această variantă a virusului, ceea ce este foarte bine că încep școlile. Ce mai avem de făcut? Să purtăm masca şi în interior, şi în exterior”, a explicat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

    Încă un caz suspect de infecție cu varianta Omicron a SARS-CoV-2 în România. Anunțul Ministerului Sănătății

    Ministerul Sănătăţii anunţă, luni, că rezultatele preliminare ale secvenţierii indică prezența variantei Omicron a SARS-CoV-2 şi în cazul sportivului din județul Maramureș.

    ”În urma rezultatelor parțiale ale secvențierii tulpinii provenind de la sportivul din județul Maramureș, este foarte probabil ca aceasta să fie similară (OMICRON) cu cele identificate la alți doi pasageri din cursa din Africa de Sud”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

    ”Diagnosticul va fi finalizat în cursul acestei săptămâni. Persoana, care este vaccinată, se află în izolare, cu stare de sănătate bună”, potrivit sursei citate.

    Primele două cazuri cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 au fost confirmate, sâmbătă, în România.

    Prof.univ.dr. Dungaciu: Ideea în sănătate că ce e ieftin e cel mai bun nu mai funcționează

    Prof.univ.dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, a afirmat că s-a creat în România o clasă de mijloc care pune presiune inclusiv pe sistemul medical, iar ideea că ce e ieftin e cel mai bun, prevalentă în cercetările din anii ’90 nu mai funcționează.

    Prof.univ.dr. Dan Dungaciu a afirmat că românii sunt nemulțumiți atunci când performanța medicală nu se ridică la standardele europene, referindu-se la dotarea spitalelor și a instituțiilor medicale din România.

    „Publicul românesc s-a schimbat, nu mai suntem în anii ’90, avem o altă generație, o altă calitate socială, alte așteptări și alte pretenții. S-a creat în România o clasă de mijloc care pune presiune inclusiv pe sistemul medical. Ideea că ce e ieftin e cel mai bun, prevalentă în cercetările din anii ’90 nu mai funcționează. Românii nu mai sunt nemulțumiți atunci când sistemul medical le oferă minimal, sau nu pune presiune sau atunci când e prea multă îngrămădeală într-un dispendar, sau atunci când prețurile sunt prea mari. Nu, românii sunt nemulțumiți atunci când performanța medicală nu se ridică la standardele europene și mă refer aici la dotarea spitalelor și a instituțiilor medicale din România. Acesta este un lucru nou, pretențiile au crescut, vrem o țară ca afară în sistemul medical. Deci, dacă vrei să satisfaci publicul din Românioa astăzi, nu e suficient să îi dai ceea ce i-ai fi dat cu zece-cincisprezece ani în urmă, trebuie să îi dai mai mult”, a declarat prof.univ.dr. Dan Dungaciu.

    Afirmațiile au fost făcute luni, în cadrul prezentării celei de-a doua ediții a Barometrului de Sănătate Publică.

     

    Vaccinarea anti-COVID a copiilor între 5 și 11 ani: Câți părinți susțin imunizarea

    Opt din zece părinți cu copii între 5 și 11 ani susțin că nu își vor vaccina copiii împotriva COVID-19, în timp ce doar jumătate (51%) dintre părinții cu copii între 5 și 11 ani au discutat deja cu copiii lor despre acest subiect și un procent similar (57%) spun că vor ține cont de opinia copilului în ceea ce privește vaccinarea, după cum reiese dintr-un sondaj realizat de IRES.

    Sondajul IRES evaluează percepțiile, atitudinile și comportamentele părinților care au copii cu vârste între 5 și 18 ani cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19 și a investigat deopotrivă atât atitudinile părinților cu privire la ei înșiși, dar și pe cele referitoare la copiii lor. Sondajul a fost realizat în parteneriat cu platforma EduPedu.ro, în contextul în care autoritățile din România au anunțat că, în luna decembrie, vaccinarea anti-COVID-19 va fi posibilă și pentru copiii cu vârsta între 5 și 11 ani.

    „Argumentele principale prin care părinții cu copii între 5 și 18 ani nu susțin vaccinarea copiilor lor sunt, de fapt, argumentele prin care părinții explică și decizia care stă la baza comportamentului propriu de a nu se vaccina. În continuare, „lipsa încrederii în vaccin” și „frica de reacțiile adverse” sunt explicațiile dominante cu care oamenii își justifică atât propriul comportament, cât și decizia de a nu-și vaccina copiii. Credem că este nevoie de mai mult efort din partea specialiștilor din domeniul medical pentru a discuta cu oamenii, prin orice mijloace și în orice context, și de a le explica necesitatea vaccinării pentru a le demonta fricile și temerile legate de consecințele administrării serului anti-COVID-19. Modelul paternalist de creștere și educare a copiilor este încă prezent în societatea noastră actuală, fenomenul fiind bine reflectat de acest studiu în care observăm că cei mai mulți dintre părinți nu discută cu copiii lor despre vaccinare și că nu pentru mulți contează opinia copiilor lor despre acest subiect”, a declarat Dan Jurcan, director cercetare IRES.

    Îngrijorarea părinților față de riscul îmbolnăvirii în contextul școlii în format fizic

    Sondajul arată că sub jumătate dintre părinții respondenți se declară îngrijorați cu privire la riscul îmbolnăvirii de COVID-19 a propriului copil în contextul începerii școlii în format fizic. Îngrijorarea este mai prezentă în rândul femeilor, a tinerilor, a persoanelor cu un nivel scăzut de educație, a celor care locuiesc la sate ori în Transilvania și Banat.
    Mai îngrijorați sunt respondenții în ceea ce îi privește pe alți membri ai familiei (45%) decât pentru îmbolnăvirea copiilor (41%) și este cea mai scăzută în ceea ce îi privește pe ei înșiși (34%). În general, nivelul de îngrijorare cu privire la riscul îmbolnăvirii de COVID-19 este mai ridicat în rândul părinților care au copii între 5 și 11 ani.

    Îngrijorarea față de gradul de vaccinare în școală

    Sondajul arată că 14% dintre părinți spun că, în prezent, copiii lor urmează cursuri în format online (13%) sau hibrid (1%), iar principalul motiv pentru care acești copii urmează cursuri online este rata de vaccinare a personalului din unitatea de învățământ care se situează sub limita de 60%, procentul variind de la 49% în cazul elevilor între 12 și 18 ani până la 63% în cazul copiilor între 5 și 11 ani.

    Dintre părinții ai căror copii participă la cursuri în format fizic, aproximativ 40% dintre se declară puțin sau deloc îngrijorați cu privire la faptul că educatori sau profesori nevaccinați le predau copiilor.

    În cazul părinților cu copii între 12 și 18 ani, un sfert dintre aceștia (26%) știu că în clasa în care învață copilul/copiii lor elevii nu sunt vaccinați împotriva COVID-19, în timp ce peste o treime (37%) spun că o parte dintre colegii copiilor lor sunt vaccinați, iar 1% chiar că toți sunt vaccinați. 34% declară că nu cunosc această informație.

    Gradul de vaccinare în rândul elevilor cu vârsta între 12 și 18 ani

    Un procent de 19% dintre părinții chestionați au spun că, până în prezent, copilul lor a fost deja vaccinat împotriva COVID-19. Procentul este în creștere cu 3 puncte procentuale față de sondajul similar realizat la finalul lunii septembrie, când 16% dintre părinți declarau acest lucru.

    În proporții mai ridicate decât media îi regăsim pe părinții cu studii superioare, pe cei care locuiesc în mediul urban și pe intervievații din Moldova.

    Motivațiile care au stat la baza vaccinării a fost:

    • protejarea sănătății copilului și a familii în cazul a 74% dintre cei care au ales administrarea serului,
    • dorința copilului (12%),
    • accesul la școală sa la diferite libertăți (12%).

    Decizia vaccinării a fost luată în cazul a 25% dintre elevi de către copil, pentru 14% au hotărât părinții/ familia, iar în cazul a 61% dintre elevi vaccinarea împotriva COVID-19 a fost decisă de către copii împreună cu părinții lor.

    Sondajul mai aerată că părinții ai căror copii între 12 și 18 ani nu au fost vaccinați, până în prezent, împotriva COVID-19, indică drept principale motivele ale nevaccinării: frica de reacțiile adverse (21%) și lipsa de încredere în vaccin (19%). 9% dintre părinți recunosc că ei înșiși nu sunt de acord ca ai lor copil să fie vaccinat, 7% susțin că vaccinul nu este necesar, iar 6% afirmă că nu este de acord copilul cu vaccinarea. Toto dată 5% dintre ei sun că nu au un motiv anume pentru nevaccinare.

    Vaccinarea copiilor cu vârsta între 5 și 11 ani

    Sondajul IRES mai arată că 77% dintre părinții care au copii cu vârsta între 5 și 11 ani au auzit despre faptul că autoritățile au anunțat posibilitatea vaccinării împotriva COVID-10 și pentru această categorie de vârstă.

    Sunt mai puțin informați respondenții cu u nivel scăzut de educație și cei care locuiesc în mediul rural.

    Chiar dacă gradul de informare cu privire la acest subiect este unul destul de ridicat, doar jumătate (51%) dintre părinții copiilor cu vârsta între 5 și 11 ani au discutat cu cei mici despre vaccinarea împotriva COVID-19.

    Femeile, respondenții peste 36 de ani și cei din sudul țării spun, în proporții mai ridicate, că au discutat despre acest subiect cu copiii lor.

    De asemenea, puțin peste jumătate (57%) dintre părinții cu copii între 5 și 11 ani participanți la studiu au spus că vor ține cont de opinia copiilor lor atunci când vor lua decizia cu privire la vaccinarea acestora.

    Declarativ, sunt mai deschiși în acest sens respondenții peste 36 de ani, cei din medul rural și femeile. 14% dintre părinți au declarat, la momentul realizări sondajului, să intenționează să-și vaccineze copiii din această categorie de vârstă cu serul împotriva COVID-19, 6% au spus că nu sunt încă deciși, iar 80% au afirmat că nu îi vor vaccina pe copiii lor.

    Motivele pentru care 8 din 10 părinți cu copii între 5 și 11 ani nu vor să își vaccineze copiii sunt similare cu cele ale părinților cu copii de vârstă mai mare: frica de reacții adverse (28%) și lipsa încrederii în vaccin (26%), fiind majoritare. 10% dintre părinți sunt de părere că sunt prea mici copiii pentru a fi vaccinați, 6% cred că vaccinul nu este necesar, 5% spun că ei înșiși nu cred în virus sau în gravitatea bolii, 3% susțin că le lipsesc informațiile necesare, 3% afirmă că vaccinul nu este eficient/nu protejează, iar alți 3% recunosc că ei înșiși nu doresc ori nu sunt de acord cu vaccinarea.

    5% nu pot invoca un motiv anume pentru care spun că nu îi vor vaccina pe copii, 2% declară că nu au luat încă o decizie.

    Printre cei mai deschiși pentru vaccinare îi regăsim pe părinții peste 36 de ani, pe cei care locuiesc în mediul urban și pe cei din sudul țării.

    Testare/Infectare în rândul elevilor cu vârsta între 12 și 18 ani

    Sondajul arată că cel puțin 4 din 10 copii între 5 și 18 ani au fost testați, până în prezent, cel puțin o dată pentru COVID-19; 37% este procentul în rândul copiilor între 5 și 11 ani, iar 48% în rândul celor între 12 și 18 ani.

    Proporția celor testați este mai ridicată în rândul elevilor care au părinți cu studii superioare, care locuiesc în mediul urban ș cu vârsta peste 51 de ani.

    De asemenea, 1 din 10 copii între 5 și 18 ani au fost infectați, până în prezent, cu COVID-19, procentul fiind mai ridicat în rândul copiilor între 12 și 18 ani – 14%.

    Testare și școală

    Sondajul IRES arată că peste 90% dintre părinții copiilor cu vârsta între 5 și 18 ani au auzit despre faptul că începe testarea copiilor în școli. Dacă peste două treimi dintre părinți sunt de acord ca ai lor copii să fie testați în unitatea de învățământ de către personal specializat, în laboratoare sau unități specializate ori chiar să își testeze acasă copiii, mult mai mică este favorabilitatea pentru testarea copiilor de către cadrele didactice. 33% sunt de acord cu această ultimă soluție, procentul fiind ușor mai ridicat (38%) în rândul părinților cu copii între 5 și 11 ani, dar mai scăzut (29%) în cazul celor cu copii între 12 și 18 ani.

    Vaccinare și școală

    Sondajul arată că dacă ar avea posibilitatea de a alege, aproape 60% dintre părinții cu copii între 5 și 18 ani ar prefera să nu-și vaccineze copii, dar aceștia să poată participa la cursuri în format fizic. Procentul este mai ridicat (67%) în rândul părinților cu copii între 5 și 11 ani, dar mai scăzut (50%) în cazul celor cu copii între 12 și 18 ani.

    Totodată, 36% dintre părinții copiilor între 12 și 18 ani sunt în favoarea opțiunii de a-și vaccina copiii, iar aceștia să participe la cursuri în format fizic. Părinții peste 46 de ani și cei cu educație ridicată sunt în proporții mai ridicate favorabili acestei opțiuni, însă doar 18% dintre părinții cu copii între 5 și 11 ani ar agrea o astfel de opțiune.

     

     

    Cîmpeanu: La DSP Bucureşti s-a raportat primul caz pozitiv în urma testelor cu salivă

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat luni că primul caz pozitiv la testul cu salivă pentru SARS-CoV-2 a fost raportat la Liceul „I.L. Caragiale” din Capitală.

    „Astăzi, după mult timp au fost la dispoziţie şi acele teste non-invazive. Am primit foarte multe semnale. Ele au fost folosite. Dincolo de neajunsurile de aşteptat, ele au fost folosite. Am fost anunţat în urmă cu puţin timp de DSP Bucureşti că s-a raportat primul caz testat pozitiv în urma testelor cu salivă. S-a luat legătura şi va face testul PCR pentru confirmarea sau infirmarea acestei situaţii. (…) Este în Bucureşti, este Liceul „Caragiale”, a declarat ministrul Educaţiei la Parlament.

    La sfârștul lunii noiembrie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie (FSE) „Spiru Haret” solicitau Guvernului României blocarea distribuţiei testelor de salivă pentru depistarea SARS-CoV-2 şi distribuirea în unităţile de învăţământ a unor kit-uri individuale, întrucât testele care au ajuns în inspectoratele şcolare nu respectă nicio regulă de siguranţă sanitară.

    „Testele din salivă care au ajuns în inspectoratele şcolare nu respectă nicio regulă de siguranţă sanitară, acestea urmând să fie manipulate de cel puţin trei persoane înainte să ajungă la elevi, în condiţiile în care nu toate piesele care formează kit-ul sunt ambalate şi sigilate individual. Solicităm, pe această cale, Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), cea care a elaborat cerinţele de performanţă şi de reglementare, să explice cum pot fi aceste teste distribuite către elevi, respectându-se în acelaşi timp şi regulile sanitare. De asemenea, cerem public Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) să prezinte criteriile potrivit cărora aceste teste au fost achiziţionate şi livrate dezmembrate, şi nu sub formă de kit individual. Ne întrebăm ce a stat la baza luării unor astfel de decizii şi dacă această licitaţie a respectat legislaţia în vigoare?!”, se arată într-un comunicat al celor două federaţii sindicale reprezentative pentru învăţământul preuniversitar.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.