În pandemie, românii trăiesc, la fel ca și cetățenii altor state, emoții negative funcționale precum îngrijorare, tristețe sau nemulțumire, care îi ajută să facă față acestei perioade de stres. Spre deosebire de cei din urmă, noi nu am încercat însă să ne creem o altă rutină de viață, adaptată perioadei, așteptând doar să revenim la normal. În acest context, prof. Univ. Dr. Daniel David, profesor de psihologie clinică şi psihoterapie ştiinţe cognitive clinice, a atenționat că fără o reglare emoțională comportamentală, într-o altă rutină de viață, toate emoțiile funcționale amintite mai sus, sănătoase pe termen scurt, ne-ar putea predispune, pe termen mediu și lung, la dezvoltarea unor tulburări psihologice complexe, printre care și depresia și anxietatea.
În prezent însă, ca tendință generală, prof. Univ. Dr. Daniel David este de părere că suntem într-o fază de naivitate, cu o emoționalitate pozitivă, în sensul în care nici măcat nu am dezvoltat un stres sănătos, eustres, față de pandemie, așteptând ca totul să treacă și să revenim la normal.
“Și asta cu atât mai mult în cazul românilor care și ei au emoții negative ca alte culturi, alte civilizații, dar noi nu am încercat în perioada pandemiei să ne dezvoltăm cu adevărat o altă rutină de viață, adaptată pandemiei. Și atunci, noi cumva am așteptat să treacă pandemiei și să revenim la normal. Nu am încercat să privim într-o altă paradigmă de reglare emoțională, comportamentală, într-o altă rutină de viață. Atunci vedem că aceste emoții funcționale acum, nefiind modulate adecvat de comportamentul nostru ne-ar putea predispune la dezvoltarea unor tulburări psihice mai frecvente, dar aceasta este doar o ipoteză în acest moment”, a declarat prof. Univ. Dr. Daniel David, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.ro.
Riscul apariției unor tulburări psihice complexe
Prof. Univ. Dr. Daniel David a explicat că atunci când te confrunți cu un stresor puternic, în primă fază, apar emoțiile negative și funcționale, precum îngrijorare, tristețe, nemulțumire, care în prima fază sunt unele sănătoase, dar pe temen mediu și lung, pot duce la apariția unor tulburări psihice, a unor tulburări complexe.
“Ele sunt sănătoase, dar dacă însă stresorul persistă și nu găsești soluții să-ți rezolvi stresorul sau să îți reduci emoțiile acestea negative, atunci pe temen mediu și lung, ele pot duce la apariția unor tulburări psihice, a unor tulburări complexe. Acum suntem în faza de trecere. Să vedem ce se va întâmpla dacă emoțiile negative trec sau nu în tulburări psihice pentru că încă nu avem măsurători precise ca să vedem ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla cu tulburările psihice. Datele de până acum se referă mai degrabă la prima parte a anului 2021. Să vedem ce se întâmplă imediat după Sărbătorile de iarnă, dacă a crescut prevalența tulburărilor psihice, dar da, pe temen mediu și lung poate fi o problemă”, a atenționat profesorul de psihologie clinică şi psihoterapie ştiinţe cognitive clinice.
“Noi nu am reușit să ne adaptăm adecvat pandemiei. Nici măcar nu am dezvoltat un stres sănătos foarte puternic”
În ceea ce privește starea psihică actuală a românilor, prof. Univ. Dr. Daniel David este de părere că “la noi, oamenii nu sunt lipsiți de emoții pozitive. Vara au fost în concediu, spectacole, se distrează. Pentru mine, nu este o frică foarte mare pentru că noi nu am reușit să ne adaptăm adecvat pandemiei. Emoționalitatea noastră este pozitivă, în sensul că noi nici măcar nu am dezvoltat un stres sănătos foarte puternic. Noi așteptăm să treacă pandemia, jumătate dintre noi nu cred că există pandemie, nu văd sensul vaccinului, nu văd sensul luptei cu pandemia. Nu aș spune că societatea românească este în vreo fază de pericol pentru a dezvolta distres și tulburări psihice, dimpotrivă, este într-o fază de naivitate, ca tendință generală”.
Prof. Univ. Dr. Daniel David a explicat diferența între stările emoționale negative și tulburările psihice, precum și când aceste stări se pot transforma în tulburări, precum anxietatea sau depresia.
“O tulburare de anxietate este complexă și implică mai mulți factori. Apoi, când vorbim de emoții negative, nu orice emoție negativă este nesănătoasă sau problematică. Atunci când te confrunți cu un stresor puternic, cum este pandemia, este absolut normal și sănătos să dezvolți emoții negative, pe care noi le numim emoții negative funcționale, de exemplu să ai stări de îngrijorare, poate îngrijorare foarte intensă, dar îngrijorarea este bună să faci față stresorului. Sau stări de tristețe. Tristețea este absolut normală, pentru că când te confrunți cu un stresor puternic pierzi lucruri. La fel, o stare de nemulțumire este absolut normală, pentru că nemulțumirea te ajută să te aperi față de intruziunea stresorului și să cauți soluții în confruntarea cu acesta. Foarte multe anchete de specialitate nu înțelegeau că aceste emoții negative sunt absolut sănătoase. Aș fi fost preocupat dacă românii nu ar fi fost mai îngrijorați, mai nemulțumiți, mai triști în această perioadă. Este anormal să fii calm, relaxat, în aceeași stare emoțională pe care ai avut-o înainte de pandemie. Și atunci, una este să fii îngrijorat, alta este să fii panicat și anxios, care deja se apropie de tulburările psihice. Una este să fii trist, și este absolut normal, alta este să fii deprimat și să te aproprii de ceea ce înseamnă tulburare psihică. Una este să fii nemulțumit, o stare de sănătate, și alta este să fii furios și agresiv, care iarăși te duce în zona de tulburare psihică”, a explicat rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Privite astfel, prof. Univ. Dr. Daniel David a afirmat că prevalența tulburărilor psihice nu a crescut foarte mult în pandemie, dar au apărut însă o serie de probleme legate de faptul că pacienții cu tulburări psihice nu au avut uneori acces la servicii atunci când ar fi avut nevoie, existând studii care arată că aceste tulburări i-au afectat mai mult decât i-au afectat înainte de pandemie.
“Dacă ne referim la tulburări psihice definite în mod clasic prin ghidurile internaționale, prevalența tulburărilor psihice nu a crescut foarte mult în pandemie. Este un lucru care s-a întâmplat și la nivel internațional. Nu am asistat la o creștere extrem de mult a prevalenței. Sigur că au apărut o serie de probleme în cazul celor cu tulburări psihice, în sensul că nu au avut uneori acces la servicii, nu au avut acces la servicii atunci când ar fi avut nevoie, nu au avut acces în condiții de criză și sunt unele studii care arată că aceste tulburări i-au afectat mai mult decât i-au afectat înainte de pandemie. Adică aveam o tulburare psihică, o tulburare depresivă majoră, nemaiaavând acces la servicii când apăreau simptomele sau se manifestau mai puternic, sigur că suferința a fost mai mare. În acest sens, pandemia ne-a afectat”, a declarat prof. Univ. Dr. Daniel David.
Apariția de studii “destul de bizare” legate de depresie și anxietate
Pe de altă parte, profesorul de psihologie clinică a vorbit despre faptul că în această perioadă, inclusiv la noi în țară, a apărut o serie de studii care au fost însă “destul de bizare și erau clar negândite de psihologi sau de oameni care se pricep la problemele psihologice”.
“Am văzut cu toții titluri de speriat lumea precum ‘nivelul anxietății, nivelul depresiei au crescut la români în perioada pandemiei’. De ce spun că este o neînțelegere a ceea ce înseamnă tulburare psihică? Pentru că atunci când vorbim de tulburări psihice, nu înseamnă pur și simplu că vorbim de stări emoționale, de anxietate și depresie. O tulburare de anxietate este complexă și implică mai mulți factori”, a afirmat prof. Univ. Dr. Daniel David.
Îngrijorarea intensă nu este anxietate. Pandemia a crescut stresul, dar nu tulburările psihice
Acesta a adăugat că la nivelul simțului comun, oamenii nu fac aceste diferențe, iar dacă vine cineva și face o anchetă și întreabă o persoană cât de anxioasă se simte în această perioadă comparativ cu cea dinainte de pandemie, sigur că va spune că este foarte anxioasă, dar de fapt anxietatea este îngrijorare intensă, nu este anxietate în sens de tulburare psihică. De aceea, a apărut acest mit că tulburările psihice au crescut dramatic în pandemie, a explicat profesorul.
Prof. Univ. Dr. Daniel David a precizat că în perioada pandemiei a crescut stresul, dar nu tulburările psihice.
Creșterea nivelului de agresivitate în pandemie
În ceea ce privește creșterea nivelului de agresivitate pe fondul pandemiei, profesorul de psihologie clinică a afirmat:
“Este foarte greu de spus fiindcă nu s-au făcut măsurătorile fine care să facă diferența între nemulțumire, care este o emoție absolut sănătoase, când exercitarea drepturilor îți este afectată, când ești supus unor constrângeri, și stările de furie și agresivitate patologică. Aș spune că da, starea de nemulțumire a crescut, dar nu neapărat și formele patologice de furie și agresivitate. Consider că această creștere a stărilor de nemulțumire intensă este absolut normală când te confrunți cu un stresor. Multe dintre constrângeri nu au fost impuse într-o manieră adecvată din punct de vedere psihologic”, a declarat rectorul.
“Este absolut normal să nu avem copii veseli, bucuroși, calmi și relaxați ca și cum nu ar fi pandemie”
Prof. Univ. Dr. Daniel David a explicat că la fel stau lucrurile și în cazul copiilor care și ei se confruntă cu un stresor, respectiv pandemia, fiind “absolut normal” ca emoțiile lor să nu mai fie ca înainte de această perioadă.
“Este absolut normal ca emoțiile lor să nu fie ca înainte de pandemie. Nu ar ok să nu simtă copiii că trecem printr-o situație de război, cum este pandemia. Important este ca ei să nu dezvolte aceste probleme clinice. Exact ca și în cazul aduților. Regulile funcționează și în cazul copiilor, nu cei foarte mici, care nu înțeleg contextul, dar deja când înțeleg schimbarea de viață, schimbarea practicilor la școală, este absolut normal să nu avem copii veseli, bucuroși, calmi și relaxați ca și cum nu ar fi pandemia”, a adăugat prof. Univ. Dr. Daniel David.
Semne ale stresului care ar trebui să ne trimită la specialist. Când emoțiile negative se transformă în tulburări
Întrebat care ar fi primele semne ale transformării stresului în tulburare psihică și care ar trebui să trimită o persoană la specialist, profesorul de psihologie clinică a răspuns:
“Atunci când apar emoțiile negative și funcționale, oamenii caută soluții să rezolve problema practică, adică constrângerile care sunt impuse, modul în care se face școala, distanțarea socială, etc. Dacă nu pot schimba situația, se orientează să-și regleze propriile emoții negative, ca să nu fie foarte intense, ca pe parcursul lor să se poată bucura de viață. Chiar dacă eu sunt îngrijorat în legătură cu pandemia, trebuie să am o rutină normală de viață, pe parcursul acestor îngrijorări eu trebuie să fiu capabil să mă pot bucura de un succes, de ziua de naștere a copilului. Atunci când aceste elemente pozitive nu mai pot să apară, înseamnă că am trecut din zona unui stres funcțional, în zona distresului, și foarte probabil, pe termen scurt, vom ajunge și în zona tulburărilor psihice. De exemplu, dacă sunt doar îngrijorat sau trist, nu este o diferență de intensitate, ci de calitate, pot să fiu teribil de îngrijorat sau teribil de trist, pe acest fond, eu pot să am o tonalitate pozitivă în alt context. Dacă sunt deprimat, am o tulburare clinică, depresie sau am o formă de distres, sau sunt panicat și anxios, pe acest fond nu mai pot să apară emoțiile pozitive, nu mă mai pot bucura de viață. Nu mai apare nota de psihologie pozitivă, iar când simți acest lucru este un moment când ai trecut din stresul sănătos într-unul nesănătos și cu risc spre tulburări psihice. Este momentul în care ar fi bine să apelezi la un specialist”, ne-a explicat prof. Univ. Dr. Daniel David.
