Peste 174,4 milioane de lei au fost direcționați către proiecte de modernizare a sistemului sanitar din România, în perioada 3–7 august 2026, potrivit Ministerului Sănătății.

Fondurile au ajuns către spitale, universități medicale, servicii de ambulanță, autorități locale și cabinete de medicină de familie, pentru investiții care aduc servicii medicale mai bune și infrastructură modernă.

Unde au ajuns investițiile:

Spitale publice – 2 proiecte

Exemple:
• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Andrei” Constanța – peste 88,2 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii spitalicești;
• Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – peste 33,4 milioane lei pentru investiții în sănătate.

Digitalizarea sistemului sanitar – 13 proiecte

Exemple:
• Spitalul Municipal Medgidia – aproape 2,9 milioane lei pentru digitalizarea infrastructurii informatice;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov – peste 2,7 milioane lei pentru modernizarea digitală;
• Serviciul de Ambulanță Județean Harghita – peste 2,2 milioane lei pentru digitalizare;
• Institutul de Medicină Legală Cluj – peste 1,1 milioane lei pentru transformare digitală.

Cabinete de medicină de familie – 11 proiecte finanțate

Unități de asistență medicală ambulatorie – 12 proiecte

Exemple:
• UAT Călărași – peste 8,3 milioane lei;
• Spitalul Clinic Județean Mureș – peste 3,5 milioane lei;
• Spitalul Municipal Săcele – peste 4,2 milioane lei.

Centre Comunitare Integrate – 3 proiecte

Exemple:
• Vetrișoaia – peste 505.000 lei;
• Comuna Horoatu Crasnei – peste 124.000 lei;
• Frasin – peste 11.600 lei.

Reducerea riscului de infecții nosocomiale – 2 proiecte

Exemplu:
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași – peste 4,8 milioane lei pentru echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții.

Terapie intensivă neonatală – 1 proiect

Spitalul Clinic CF nr. 2 București – investiții pentru îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților.

Ministerul Sănătății precizează că aceste investiții urmăresc dezvoltarea unor spitale moderne, servicii medicale mai bune și acces mai rapid la îngrijire pentru pacienți.

Federația Sanitas din România afirmă că noul proiect al legii salarizării trebuie să includă modelul de salarizare elaborat pentru sectorul sănătate de cele două federații reprezentative, acesta fiind construit pe baza principiilor convenite în negocierile din 2023 și ajustat la forma actuală a proiectului legislativ.

Federația Sanitas a transmis precizări privind contextul elaborării modelului de salarizare și importanța asumării acestuia de către Parlamentul României.

(1) În anul 2023, timp de mai multe luni, reprezentanții celor două federații, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății și o serie de experți în resurse umane selectați de minister, am lucrat la un proiect al noii legii a salarizării, adaptat sectorului sanitar.

Mai exact, sectorul public de sănătate are încă din anul 2023 finalizat proiectul legii salarizării – în partea care-l privește. Altfel spus, la Sănătate legea a fost gata încă de atunci.

Merită reținut faptul că rezultatul muncii acestui colectiv amplu de experți și al negocierilor din acea perioadă – transpus ca sistem de reguli în modelul solicitat acum de cele două federații – reprezintă o reformă a salarizării în sănătate, aducând elemente esențiale de modernizare și adaptare.

(2) Ceea ce am convenit în anul 2023 a fost transmis atunci Ministerului Muncii.

Experții Ministerului Muncii au preluat doar o parte din modelul nostru (ex. tariful orar diferențiat pentru lucrul în zilele libere), dar au „ratat” elementele esențiale.

În consecință, proiectul legii salarizării publicat în luna mai 2026 nu conținea ceea ce am stabilit noi anterior.

Federația Sanitas arată că, în cadrul negocierilor din acest an privind noua lege a salarizării, a solicitat modificarea componentei referitoare la sănătate.

(3) De la începutul dezbaterilor și negocierilor din acest an pe tema noii legi a salarizării am insistat pe modificarea părții privitoare la sănătate conform regulilor convenite în anul 2023.

(4) Publicarea ieri a solicitărilor comune celor două federații reprezintă un punct firesc de trecere de la respingerea proiectului de lege la solicitarea adaptării lui la specificul sectorului sanitar, pe baza regulilor stabilite în anul 2023.

Federația Sanitas precizează că, după negocieri și efort tehnic, cele două federații au finalizat adaptarea modelului inițial la noul proiect al legii salarizării.

(5) După aproape o săptămână de negocieri și efort tehnic (desfășurate în continuarea și completarea activităților anterioare), cele două federații au finalizat adaptarea regulilor stabilite în anul 2023 (construite pe un model ce prevedea raportul 1:12 între salariile minime și maxime) la noul proiect al legii salarizării (în care raportul este de 1:8). Modelul de salarizare comunicat ieri de cele două federații include cea mai mare parte a condiționărilor indicate de inițiatorii proiectului de lege în cadrul negocierilor.

Potrivit Federației Sanitas, modelul propus poate fi integrat în proiectul legii salarizării.

(6) Cca. 90% din modelul propus de cele două federații este construit în intervalul de negociere prevăzut deja de a doua formă a proiectului de lege pentru sănătate. Altfel spus, modelul realizat și comunicat de cele două federații poate fi integrat cu ușurință în proiectul legii salarizării.

Federația Sanitas susține că modelul de salarizare pentru sănătate urmărește atât realizarea obiectivelor legislative, cât și evitarea unor probleme în funcționarea sistemului public de sănătate.

(7) Modelul salarizării pentru sănătate, propus de cele două federații, nu doar că sprijină realizarea unui nou proiect al legii salarizării și îndeplinirea unui jalon din PNRR, dar asigură şi că aceste obiective nu sunt îndeplinite prin generarea unor disfuncționalități majore în sistemul public de sănătate.

Departamentul pentru Situații de Urgență anunță că 200 de participanți ai Programului Oficial de Internship al Guvernului României au fost instruiți în acordarea primului ajutor, în cadrul cursului „Intervenția Corectă în Situații de Urgență”, pentru a dezvolta capacitatea de reacție în situații critice.

În cadrul instruirii, participanții au învățat tehnici esențiale de intervenție și au exersat modul corect de reacție în situații de urgență, unde primele minute pot fi decisive pentru salvarea unei vieți.

Instruirea a fost realizată sub îndrumarea lui Cristian Căldăraru, instructor de prim ajutor și descarcerare din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, expert recunoscut internațional.

Participanții au exersat manevre și tehnici de intervenție și au înțeles importanța calmului, a responsabilității și a reacției corecte în primele minute ale unei situații de urgență, când fiecare secundă poate fi decisivă pentru salvarea unei vieți.

„Susținem cu tărie importanța acestui program de internship, cu atât mai mult cu cât ne bucurăm să avem alături de noi, în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, 3 tineri stagiari care contribuie zilnic la activitatea noastră prin energie și implicare. Pregătirea continuă a comunității și a tinerilor este temelia unei societăți sigure!”, transmite Departamentul pentru Situații de Urgență.

Ministerul Sănătății informează că, începând cu sesiunea din semestrul al II-lea al anului 2026, examenul pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist va fi organizat pe baza unei probe scrise cu subiecte unice la nivel național. Modificarea vine după publicarea în Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026 a ordinului prin care este actualizată metodologia de desfășurare a examenului.

Actul normativ introduce un sistem unitar de evaluare a probei scrise și pune în aplicare prevederile OG nr. 44/2024, care a modificat OG nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Subiectele vor fi elaborate în ziua examenului de o Comisie națională formată din coordonatorii de rezidențiat din toate centrele universitare și vor fi transmise simultan, printr-un canal securizat, către toate centrele de examen. Baremul de corectare va fi, de asemenea, stabilit la nivel național.

Potrivit noii metodologii, proba scrisă a examenului de specialist se va desfășura după următoarele reguli:

• proba scrisă se va desfășura simultan, la aceeași dată și oră, în toate centrele universitare;
• examenul va cuprinde 10 subiecte formulate din 10 teme extrase prin tragere la sorți din tematica aprobată;
• durata probei rămâne de trei ore;
• nota minimă de promovare este 7,00.

Corectarea lucrărilor va fi realizată de comisiile locale de examen, în baza baremului stabilit la nivel național, în maximum trei zile lucrătoare de la susținerea probei.

Pentru următoarea sesiune, calendarul prevede:

• 24 august – 7 septembrie: înscrierea candidaților la direcțiile de sănătate publică;
• 7 octombrie – 3 noiembrie: desfășurarea examenului.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, susține că transformarea sistemului medical trebuie realizată prin măsuri concrete, asumate, care să aibă la bază profesionalismul și performanța, precum și prin identificarea problemelor existente și recâștigarea încrederii în medici.

„Poate este doar o senzație… Sau poate că, în toți acești ani, mi-am dezvoltat un simț al percepției care îmi spune când lucrurile se întâmplă dintr-un motiv…. În ultima perioadă, simt tot mai mult o anumită presiune”, a transmis prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Președinta CMR explică faptul că schimbarea unei instituții presupune asumare, recunoașterea problemelor existente și luarea unor decizii în interesul profesiei medicale.

„Atunci când îți propui să schimbi o instituție, să redai profesiei medicale locul și respectul pe care le merită – dar foarte important- și să recunoști cu onestitate problemele existente și să lupți pentru reconstruirea încrederii în medici, uneori spunând adevăruri care deranjează, sau luând decizii în interesul profesiei și nu pe alte criterii, drumul nu este niciodată ușor”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

„Dar am determinare”, a mai transmis președinta CMR.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană atrage atenția asupra faptului că schimbarea trebuie să înceapă de la fiecare persoană implicată.

„Mă întreb, uneori, de ce ne este atât de greu să înțelegem că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. De ce așteptăm mereu ca alții să se schimbe, înainte de a avea curajul să o facem noi înșine?”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Președinta Colegiului Medicilor din România subliniază că domeniul sănătății nu își mai permite compromisuri.

„Sănătatea nu își mai permite compromisuri. Nu își mai permite mentalitatea „merge și așa””, a transmis prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

În mesajul său, aceasta vorbește despre necesitatea ca schimbarea unei instituții să fie susținută prin asumare și prin promovarea oamenilor pe criterii de competență și performanță.

„Văd și oameni tineri care puteau fi parte din schimbare, care public dau sfaturi, dar atunci când ajung pe anumite poziții – si nu mă refer la politică …. în politică vedem cota de încredere în rândul populației – uită că reforma unei instituții înseamnă să ai determinarea să faci schimbări, să îți asumi public poziții care aduc progres, sau că schimbarea în sensul corect al schimbării înseamnă să aduci oamenii pe competență și performanță, chiar dacă la un anumit moment pot fi mai buni ca tine…”, a precizat președinta CMR.

Mesajul președintei Colegiului Medicilor din România se încheie cu un apel la criterii profesionale și la dialog.

„Competență NU apartenență..sau aparentă imagine!
Dialog și Schimbare, NU presiuni…,că rămâne doar presiune în atmosferă!”, a transmis prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Federaţia „Sanitas” din România şi Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România au înaintat Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii o propunere comună privind salarizarea personalului din sistemul public de sănătate, ce prevede modificări ale proiectului legii salarizării şi reglementări referitoare la salariile de bază, condiţiile de muncă, plata gărzilor, menţinerea veniturilor şi asigurarea finanţării drepturilor salariale.

Cele două federaţii sindicale, singurele organizaţii reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, susţin că documentul transmis reprezintă o soluţie legislativă unitară pentru sistemul sanitar şi solicită preluarea integrală a pachetului, finanţarea acestuia şi transpunerea în norme obligatorii. Potrivit acestora, eliminarea, diminuarea sau amânarea unor elemente esenţiale ale propunerii va determina un răspuns coordonat prin formele legale de acţiune sindicală.

Documentul transmis Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii nu reprezintă o listă de revendicări punctuale, ci un model complet de salarizare construit pe grile şi coeficienţi, clasificarea unităţilor sanitare şi a locurilor de muncă, reguli pentru condiţiile de muncă şi continuitatea serviciilor medicale, protecţia veniturilor, finanţarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanţa şi garanţiile dialogului social.

Modelul propus valorifică principiile şi regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătăţii împreună cu cele două federaţii reprezentative şi incluse în contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Acesta a fost actualizat în urma negocierilor şi simulărilor realizate în ultimele săptămâni şi definitivat în continuarea discuţiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administraţia Prezidenţială.

Potrivit federaţiilor, noul model urmăreşte ca veniturile angajaţilor din sănătate să reflecte mai bine complexitatea muncii, responsabilitatea, riscurile asumate, contribuţia la continuitatea serviciilor medicale şi dificultatea asigurării personalului necesar.

Principalele componente ale modelului comun de salarizare sunt:

1. Diferenţierea salariilor de bază după rolul unităţii sanitare

Unităţile sanitare sunt grupate în şase categorii, de la spitalele regionale, strategice şi universitare până la unităţile medico-sociale, astfel încât salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor oferite şi responsabilitatea instituţională.

2. Recunoaşterea complexităţii locului de muncă

Coeficienţii sunt majoraţi suplimentar pentru patru categorii de secţii şi compartimente, iar o parte din diferenţierea care este acordată în prezent aproape exclusiv prin sporuri este mutată într-o componentă stabilă, respectiv salariul de bază.

3. Grile complete şi soluţii pentru întreaga echipă medicală

Pachetul cuprinde coeficienţi pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar şi introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic şi socio-administrativ/TESA, precum şi pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanţă. Reforma propusă are în vedere toate categoriile de personal fără de care unităţile sanitare nu pot funcţiona.

4. Limite minime reale pentru condiţiile de muncă

Drepturile aferente riscurilor profesionale sunt organizate pe intervale obligatorii, iar locurile de muncă pentru condiţiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru activitatea desfăşurată în domenii precum radiaţii, neonatologie, săli de naştere, laboratoare, condiţii grele şi zone izolate sau cu deficit de specialişti.

5. Recompensarea corectă a continuităţii activităţii medicale

Modelul menţine sporul de tură la 15%, prevede pentru munca desfăşurată în repausul săptămânal şi în zilele de sărbătoare legală un tarif orar suplimentar între 50% şi 100%, reaşază plata gărzilor şi stabileşte reguli clare pentru garda la domiciliu şi liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parţial. Federaţiile susţin că continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.

6. Protecţia venitului şi finanţarea garantată

Propunerea prevede că niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial total. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii sau compensatorii şi continuarea finanţării creşterilor prin CNAS şi influenţele salariale până la reforma finanţării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale aflate în plată după schimbarea mecanismului.

7. Performanţă fără stimulente care afectează actul medical

Este propus un program-pilot naţional pentru salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă, cu indicatori care nu trebuie să încurajeze suprautilizarea serviciilor medicale, selecţia nejustificată a pacienţilor sau afectarea independenţei profesionale. Sunt prevăzute şi creşteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajaţii care contribuie la realizarea acestora.

8. Dialog social care produce reguli obligatorii

Regulamentul de sporuri, criteriile de performanţă, regulile gărzilor şi soluţiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă a federaţiilor reprezentative la nivel de sector şi, acolo unde este prevăzut, cu acordul acestora. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după luarea deciziilor.

Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat

Cele două federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector au stabilit trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul de salarizare să poată fi acceptat:

a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.

b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.

c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.

Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public

Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.

Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:

I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.

II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.

III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.

Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.

Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune

Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.

Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.

“Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții”, transmit cele două federații.

Spitalul Orăşenesc Mioveni a realizat, în premieră în judeţul Argeş, o intervenţie de protezare unicompartimentală a genunchiului cu integrare osoasă, procedură modernă destinată pacienţilor cu artroză localizată la nivelul unei singure zone a articulaţiei.

Intervenţia a fost efectuată de dr. Theodor Popa, medic specialist în ortopedie şi traumatologie, cu supraspecializare în chirurgia genunchiului, şi marchează dezvoltarea tehnicilor moderne de tratament disponibile pentru pacienţii cu afecţiuni articulare.

Protezarea unicompartimentală a genunchiului este o procedură destinată pacienţilor diagnosticaţi cu artroză localizată la un singur compartiment al articulaţiei. Spre deosebire de protezarea totală a genunchiului, această tehnică presupune înlocuirea doar a zonei afectate, cu păstrarea structurilor sănătoase ale articulaţiei.

Procedura este indicată în cazurile în care degradarea cartilajului este limitată la o singură parte a genunchiului şi poate contribui la o recuperare mai rapidă, la reducerea durerii postoperatorii şi la menţinerea unei funcţionalităţi mai bune a articulaţiei.

Printre avantajele acestei intervenţii se numără caracterul mai puţin invaziv, pierderile reduse de sânge şi perioada mai scurtă de spitalizare, estimată la aproximativ una-două zile. Recuperarea funcţională poate avea loc în aproximativ şase săptămâni, iar pacientul poate beneficia de o senzaţie mai naturală la nivelul genunchiului după operaţie.

Succesul intervenţiei depinde şi de recuperarea medicală personalizată, care are un rol esenţial în redobândirea mobilităţii şi revenirea pacientului la activităţile zilnice.

Realizarea acestei proceduri confirmă preocuparea echipei medicale pentru introducerea unor tehnici moderne de tratament şi pentru oferirea unor soluţii terapeutice adaptate nevoilor pacienţilor, cu accent pe conservarea funcţiei articulare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Noua intervenţie completează gama procedurilor chirurgicale realizate în cadrul Secţiei de Ortopedie şi Traumatologie a Spitalului Orăşenesc Mioveni, care include protezarea totală a genunchiului, reconstrucţia ligamentului încrucişat anterior, reconstrucţii multiligamentare în cazul traumatismelor severe, chirurgia meniscului prin sutură, reinserţie meniscală sau îndepărtarea selectivă a fragmentelor rupte, precum şi proceduri de reconstrucţie sau transfer de cartilaj.

Echipa Secţiei de Ortopedie şi Traumatologie este coordonată de dr. Adrian Mogoş, medic primar în ortopedie şi traumatologie şi medic-şef al secţiei, alături de dr. Theodor Popa, medic specialist în ortopedie şi traumatologie, cu supraspecializare în chirurgia genunchiului, şi dr. Nicolae Constantin, medic specialist în ortopedie şi traumatologie.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă atrage atenţia că lipsa încrederii reprezintă un factor important în ezitarea faţă de vaccinare şi susţine că sunt necesare strategii adaptate pentru creşterea acoperirii vaccinale.

Într-un articol publicat în revista Vaccines, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă şi colaboratorii analizează factorii care influenţează ezitarea faţă de vaccinare şi soluţiile necesare pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente.

„În articolul nostru publicat în revista Vaccines, arătăm că simpla transmitere a datelor științifice nu este suficientă pentru a schimba percepții și comportamente. Este nevoie de o abordare mai amplă, bazată pe comunicare empatică, profesioniști din sănătate bine pregătiți, lideri comunitari credibili, acces mai ușor la vaccinare și politici publice coerente”, a precizat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.

Demersul urmăreşte identificarea unor direcţii care să sprijine creşterea nivelului de vaccinare şi dezvoltarea unor politici adaptate nevoilor comunităţilor.

„Ne dorim ca aceste idei să contribuie la dezvoltarea unor strategii mai eficiente pentru creșterea acoperirii vaccinale în Europa Centrală și de Est și, mai ales, în România”, a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.

La realizarea articolului au contribuit mai mulţi specialişti, iar prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă a mulţumit dr. Teodor Cristian Blidaru pentru implicarea constantă şi contribuţia la elaborarea manuscrisului, precum şi coautorilor David Sinclair, Petr Smejkal, Yasmin Maor, Ernest Kuchar, Catherine Weil-Olivier, Mariano Votta şi Luminiţa Vâlcea.

De asemenea, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă a apreciat implicarea COPAC – Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi Active Citizenship Network în cadrul proiectului, precum şi sprijinul oferit de colegii implicaţi în această iniţiativă.

„Sperăm ca articolul să contribuie la o mai bună înțelegere a ezitării față de vaccinare și, mai ales, la identificarea unor soluții concrete, adaptate nevoilor comunităților”, a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.

O intervenţie coordonată a reţelei de transfuzie sanguină a susţinut realizarea unui transplant hepatic la Bucureşti, după ce medicii au identificat nevoia unor componente sanguine compatibile pentru pacienţi cu un fenotip rar.

Cazul a început cu o prelevare de organe şi ţesuturi în ţară şi cu pregătirea unui transplant hepatic în Bucureşti. Situaţia a devenit una deosebită după ce ambii pacienţi potenţiali primitori ai ficatului aveau o grupă sanguină frecventă, dar un fenotip rar, ceea ce a făcut ca implicarea întregii reţele de transfuzie să fie esenţială pentru ca transplantul să poată fi realizat.

Pentru asigurarea componentelor sanguine necesare, a fost organizat un traseu complex de transport. Componentele au fost transportate rutier de la Centrul de Transfuzie Sanguină Satu Mare la Centrul de Transfuzie Sanguină Sălaj, iar ulterior, cu sprijinul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bistriţa, au ajuns de la Sălaj la Bistriţa, locul unde a avut loc prelevarea de organe şi ţesuturi.

Ulterior, ficatul, grefele de cornee şi sângele au fost transportate contra cronometru cu un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, intervenţie care a permis continuarea procedurilor medicale.

Reprezentanţii Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti au transmis mulţumiri echipelor medicale, piloţilor IGAv, serviciilor de ambulanţă, personalului centrelor de transfuzie şi tuturor celor implicaţi în această intervenţie.

„Transplantul este o intervenție de mare anvergură, imposibilă de realizat fără transfuzii. Iar nicio transfuzie nu este posibilă fără donatorii de sânge! Fiecare pungă de sânge donată, undeva, într-o zi obișnuită, poate deveni exact componentul rar care face diferența într-o noapte ca aceasta. Ne exprimăm respectul și recunoștința față de familia donatorului de organe și țesuturi. Gestul lor de generozitate, chiar în cea mai grea clipă, a dat șansa la viață altor oameni”, transmit reprezentanții Centrului.