Noi recomandări sunt elaborate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru îmbunătățirea îngrijirii femeilor însărcinate și a celor aflate în perioada postpartum care suferă de boli netransmisibile, precum diabetul, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și obezitatea, potrivit unui comunicat al instituției.

OMS arată că aceste afecțiuni sunt din ce în ce mai frecvente în rândul femeilor de vârstă reproductivă și pot exista anterior sarcinii sau se pot dezvolta pe parcursul acesteia, fiind asociate cu complicații semnificative atât pentru mamă, cât și pentru copil. La nivel global, bolile netransmisibile sunt tot mai des implicate în rezultatele negative ale sarcinii, în special în țările cu venituri mici și medii, unde se înregistrează majoritatea deceselor materne.

Potrivit datelor prezentate de OMS, cauzele indirecte ale mortalității materne reprezintă aproximativ 23% din totalul deceselor la nivel mondial, fiind a doua cauză principală după hemoragie. Aceste afecțiuni sunt asociate cu riscuri precum preeclampsia, nașterea prematură, greutate anormală la naștere, creșterea ratei de nașteri prin cezariană și complicații neonatale.

Organizația subliniază că efectele bolilor netransmisibile în sarcină nu se limitează la perioada prenatală, femeile având un risc crescut de dezvoltare sau agravare a bolilor cronice, în special cardiovasculare, iar copiii pot prezenta un risc mai mare de obezitate și alte afecțiuni similare mai târziu în viață.

În acest context, OMS a anunțat că va organiza o reuniune virtuală a experților la data de 30 iunie 2026, dedicată integrării îngrijirii bolilor netransmisibile în timpul sarcinii. Scopul întâlnirii este de a transforma recomandările medicale în instrumente practice, aplicabile în sistemele de sănătate, inclusiv în țările cu resurse limitate.

De asemenea, experții vor contribui la definirea modului de implementare și diseminare a noilor ghiduri clinice privind sănătatea maternă și perinatală, precum și la integrarea acestora în instrumentele existente ale OMS, cu accent pe continuitatea îngrijirii pe tot parcursul vieții.

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara a organizat un workshop axat pe evoluțiile și perspectivele tratamentelor oncologice și ale radioterapiei moderne, eveniment la care au luat parte specialiști din România și Ungaria.

Evenimentul, desfășurat sub titlul „Modalități moderne de tratament în radioterapie”, a inclus discuții despre utilizarea acceleratoarelor liniare de ultimă generație, avantajele și limitele tehnologiilor actuale de radioterapie, precum și criteriile de selecție a echipamentelor folosite în tratamentele oncologice.

Potrivit organizatorilor, participanții au analizat exemple de bune practici și au realizat schimb de experiență profesională, cu obiectivul de a îmbunătăți calitatea tratamentelor oferite pacienților oncologici.

Dezbaterile au vizat și evoluția radioterapiei moderne, cu accent pe creșterea siguranței și eficienței tratamentelor și pe extinderea accesului la tehnologii performante pentru pacienții din regiunea transfrontalieră România–Ungaria.

Workshopul s-a desfășurat în cadrul proiectului „ONCOSAFE (ROHU00272)”, implementat de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara în parteneriat cu Universitatea din Szeged – Departamentul de Oncoterapie și finanțat prin Programul INTERREG VI-A România–Ungaria.

Două intervenții chirurgicale au fost realizate cu succes la doi copii în cadrul secției O.R.L. a Spitalului Sf. Constantin, aceștia având probleme de respirație, infecții repetate în sfera ORL și dificultăți de auz.

Potrivit unității medicale, intervențiile au inclus îndepărtarea vegetațiilor adenoide („polipii”), reducerea amigdalelor palatine prin coblație – o metodă modernă, minim invazivă – precum și montarea unui aerator transtimpanal de scurtă durată, sub control endoscopic, pentru îmbunătățirea auzului și prevenirea acumulării de lichid în urechea medie.

Reprezentanții spitalului precizează că utilizarea acestor tehnici moderne permite o recuperare mai rapidă, cu un disconfort postoperator redus și o revenire mai ușoară la activitățile obișnuite ale copiilor.

Echipa operatorie a fost formată din dr. Mihaela Vlăsceanu și asistenta de instrumentar Mihaela Neblea, iar echipa ATI din dr. Sebastian Colțun și asistenta Ionela Crețu. Reprezentanții unității medicale au transmis mulțumiri echipei pentru profesionalism și părinților pentru încrederea acordată.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România susține, într-un comunicat, că proiectul Legii salarizării din sistemul sanitar nu este încă într-o formă care să poată fi transmisă Parlamentului pentru adoptare și cere continuarea consultărilor, respectarea cadrului legal în desfășurarea acestora, realizarea unei analize de impact și revizuirea proiectului la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Sănătății.

Federația atrage atenția că principalele riscuri identificate în proiect vizează lipsa garanțiilor privind protejarea veniturilor totale aflate în plată, ceea ce ar încălca principiul non-regresului, dar și posibile distorsiuni majore în ceea ce privește sporurile pentru condiții de muncă, munca în ture, munca de noapte, gărzile și activitatea din weekenduri și sărbători legale. Totodată, sunt semnalate inechități în poziționarea profesiilor în grila salarială și un tratament considerat neadecvat pentru personalul auxiliar, nemedical și TESA.

După trei zile de analiză colectivă în cadrul Conferinței „Salarizarea în sectorul sanitar” (10–13 iunie 2026), după consultarea publică a angajaților din sănătate și evaluarea tehnică a proiectului, FSSR susține că forma actuală nu poate fi înaintată Parlamentului.

În forma cunoscută public, proiectul nu oferă garanții suficiente pentru veniturile aflate în plată și generează riscuri în structura actuală de salarizare, inclusiv în privința sporurilor și a continuității activității medicale, arată organizația.

În acest context, FSSR a realizat o consultare a angajaților din sănătate, ale cărei rezultate indică faptul că 93,9% dintre respondenți cer protejarea veniturilor și aplicarea principiului non-regresului, iar 90,6% solicită indexarea valorii de referință cu inflația. De asemenea, 61,3% dintre respondenți consideră probabilă plecarea din sistemul public dacă proiectul nu este corectat, riscul fiind mai mare în rândul personalului tânăr.

Federația subliniază că majoritatea angajaților susțin plata distinctă a muncii de noapte, a weekendului și a gărzilor, la niveluri care să reflecte efortul real, precum și diferențierea pe specialități, considerată una dintre principalele probleme ale proiectului.

În ceea ce privește procesul de consultare, FSSR susține că acesta trebuie să includă prezentarea unui text consolidat, simulări oficiale, analiză de impact și poziții motivate ale inițiatorilor față de fiecare observație, nu doar discuții generale fără răspunsuri tehnice.

Organizația solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății transmiterea formei actualizate a proiectului, împreună cu anexele și simulările aferente, precum și reluarea consultărilor cu federațiile reprezentative din sănătate, în conformitate cu cadrul legal al dialogului social.

FSSR cere și o analiză de impact detaliată la nivelul Ministerului Sănătății, pe categorii profesionale, tipuri de unități, specialități și forme de organizare a activității medicale, subliniind că proiectul trebuie verificat înainte de adoptare, nu ajustat ulterior.

Federația atrage atenția că termenul-limită din perspectiva PNRR este luna august 2026 și solicită utilizarea integrală a timpului disponibil pentru corectarea proiectului, nu adoptarea sa în formă incomplet analizată.

FSSR subliniază că nu respinge reforma salarizării, dar susține că aceasta trebuie să protejeze veniturile reale, să recunoască munca în condiții dificile și continuitatea serviciilor medicale (gărzi, ture, noapte, weekend) și să diferențieze riscurile pe specialități, pentru a evita noi inechități.

Procesul de modernizare digitală a sistemului național de transfuzie sanguină, derulat de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Transfuzie Sanguină, se apropie de final, beneficiind de o finanțare de 28,7 milioane de lei din fonduri PNRR.

Potrivit ministerului, digitalizarea va permite monitorizarea în timp real a stocurilor de sânge, interconectarea tuturor centrelor de transfuzie din țară, asigurarea trasabilității complete a sângelui de la donator la pacient, reducerea birocrației și creșterea siguranței transfuzionale. Totodată, proiectul include dezvoltarea Registrului Național al Donatorilor de Sânge și Componente Sanguine.

Anunțul a fost făcut cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, eveniment marcat simbolic prin iluminarea clădirii Ministerului Sănătății, în semn de respect și recunoștință față de donatorii de sânge.

Reprezentanții ministerului subliniază că donatorii voluntari au un rol esențial în funcționarea sistemului de sănătate, întrucât numeroase intervenții chirurgicale, tratamente oncologice, urgențe medicale și proceduri complexe depind de disponibilitatea produselor sanguine.

„Sângele nu poate fi fabricat și nu poate fi cumpărat. El vine doar de la oameni pentru oameni!”, transmite Ministerul Sănătății, care le mulțumește donatorilor pentru solidaritate, responsabilitate și contribuția lor la salvarea de vieți omenești.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a beneficiat de dotări cu echipamente moderne pentru diagnosticarea și tratarea cancerului, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro.

Investiția include tehnologii medicale de ultimă generație, printre care un aparat RMN performant, care permite realizarea unor investigații mai precise și stabilirea mai rapidă a diagnosticului, contribuind la personalizarea tratamentului pentru pacienții oncologici.

Potrivit reprezentanților spitalului, noile echipamente cresc capacitatea unității de a răspunde numărului tot mai mare de pacienți din regiune și îmbunătățesc calitatea actului medical în oncologie.

La vizita de lucru organizată la finalul proiectului au participat Cătălin Catană, director al Organismului Intermediar pentru Programul Sănătate din cadrul ADR Sud-Vest Oltenia, și dr. Ovidiu Drăcea, directorul medical al SCJU Craiova, împreună cu echipele care au contribuit la implementarea și monitorizarea proiectului. Vizita a inclus verificarea investițiilor realizate și a echipamentelor deja puse în funcțiune.

31 de acte adiționale pentru continuarea investițiilor în sistemul sanitar finanțate prin PNRR au fost semnate astăzi de Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Potrivit Ministerului Sănătăii, noile documente vizează extinderea și continuarea proiectelor aflate în derulare, cu accent pe modernizarea infrastructurii medicale, digitalizarea unităților sanitare și creșterea siguranței pacienților.

Direcțiile principale ale investițiilor

• 3 ambulatorii – extindere, modernizare și dotări medicale
• 13 spitale – digitalizarea activității medicale
• 1 cabinet de planificare familială – dezvoltarea infrastructurii
• 2 spitale – dotări pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale
• 2 secții ATI nou-născuți – echipamente medicale performante
• 7 proiecte de digitalizare – modernizarea DSP-urilor
• 3 centre comunitare integrate – construite în mediul rural

Ministerul Sănătății precizează că aceste investiții au ca obiectiv îmbunătățirea accesului la servicii medicale moderne, sigure și eficiente pentru pacienți din toate regiunile țării.

După aproximativ un an și jumătate de dureri severe, amorțeli și pierdere progresivă a mobilității, o pacientă de 53 de ani și-a recăpătat rapid forța la nivelul mâinilor în urma unei intervenții chirurgicale efectuate la Spitalul Județean de Urgență Pitești.

Potrivit reprezentanților unității medicale, pacienta ajunsese să își piardă capacitatea de a ține obiecte în mâini, iar simptomele se agravau progresiv, în ciuda numeroaselor investigații efectuate anterior stabilirii diagnosticului.

După consultul de neurochirurgie și efectuarea unui examen RMN, medicii au identificat o discopatie cervicală la nivel C6–C7, cu hernie de disc și compresie nervoasă bilaterală, responsabilă de deficitul motor și tulburările de sensibilitate.

Intervenția a fost realizată de medicul neurochirurg George Mihalache, cu sprijinul echipei de Anestezie și Terapie Intensivă și al personalului blocului operator, utilizând instrumentar de chirurgie cervicală achiziționat prin finanțarea Consiliului Județean Argeș. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, iar pacienta a fost externată la două zile după operație.

Revenirea funcțională a fost observată imediat după trezirea din anestezie, pacienta relatând experiența sa: „Viața mea… În urmă cu un an și jumătate a început totul. Aveam niște dureri groaznice și amorțeli puternice la mâini. Timp de un an și jumătate am făcut mai multe investigații. Medicii spuneau că totul este în regulă, dar eu nu mai puteam. Amorțeam și ajunsesem să scap obiectele din mână. Eram într-o stare foarte avansată. Am ajuns la domnul doctor, mi-a făcut un RMN, a văzut despre ce este vorba, mi-a explicat care este situația la nivel cervical și așa am ajuns la operație. Astăzi, la două zile după intervenție, sunt alt om. Sunt foarte fericită.”

Medicul neurochirurg George Mihalache a explicat că a fost necesară o intervenție chirurgicală după eșecul tratamentelor conservative: „Vorbim despre o discopatie cervicală la nivelul C6–C7, unde hernia de disc provoca o compresiune radiculară bilaterală, care determinase un deficit motor însoțit de cervicobrahialgie și tulburări de sensibilitate, tipice pentru acest tip de patologie. Având în vedere că tratamentele conservatoare efectuate până atunci, precum și procedurile de balneofizioterapie, nu au adus niciun beneficiu, i-am oferit doamnei opțiunea tratamentului chirurgical. I-au fost explicate riscurile și beneficiile intervenției, după care am procedat la operație. Intervenția a constat într-o discectomie cervicală pe cale anterioară și cu montare de proteză înlocuitoare Solis, cu acest rezultat, cu recuperarea parezei imediat după intervenție și cu externarea pacientei la două zile postoperator.”

Acesta a atras atenția că întârzierea tratamentului poate duce la complicații severe, inclusiv paralizie sau afectarea funcțiilor vitale: „Sunt probleme legate de compresia nervoasă, ceea ce poate însemna tulburări de gen durere și amorțeli în membrele superioare, iar în stadiul final, paralizii, cum a fost și în cazul pacientei prezentate. Însă riscul și mai mare este compresiunea măduvei spinării, care este în spatele acestei hernii de disc și care poate duce la mielopatie, o tulburare extrem de severă în care pacientul devine paralizat în toate cele patru membre. Pot apărea tulburări respiratorii, tulburări de înghițire și nu rar duc la decesul pacientului.”

Medicul a precizat și că utilizarea instrumentarului specific de chirurgie cervicală, achiziționat cu sprijinul Consiliului Județean Argeș, a fost esențială pentru realizarea intervenției, acesta fiind anterior împrumutat în funcție de disponibilitatea furnizorului.