Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) informează că soluționarea solicitărilor primite de instituție va necesita mai mult timp decât în mod normal, în contextul reducerii fondurilor alocate cheltuielilor de personal pentru 2026, care a determinat diminuarea efectivului de angajați și restrângerea programului de lucru.

INSP precizează că măsura afectează o instituție care asigură și coordonează permanent, la nivel național, activități esențiale de sănătate publică, precum supravegherea bolilor transmisibile și netransmisibile, statistica sanitară națională, răspunsul în alertă epidemiologică și supravegherea sănătății populației în relație cu factorii de mediu.

Institutul desfășoară și activități de dezvoltare și aplicare a metodelor și determinărilor de laborator, inclusiv prin laboratorul național de referință în domeniul calității apei potabile și materialelor în contact cu alimentul, precum și activități pentru creșterea capacității profesionale a specialiștilor din domeniul sănătății publice și medicinei preventive.

Totodată, INSP are obligații de raportare către organisme naționale, europene și internaționale, iar aceste activități nu pot fi suspendate sau amânate, potrivit comunicatului.

Reducerea afectează toate categoriile de personal ale institutului, inclusiv medicii de sănătate publică și management, medicii epidemiologi, medicii de igienă, medicii de medicină de laborator, chimiștii, biologii, biochimiștii, fizicienii, analiștii IT, asistenții medicali și statisticienii.

Măsura vizează și personalul didactic implicat în formarea și perfecționarea profesioniștilor din sistemul de sănătate, precum și personalul administrativ, economic și tehnic, necesar pentru achiziții, contractare, raportare financiară și funcționarea infrastructurii IT și de laborator, transmite INSP.

Răspunsurile la solicitările adresate instituției vor fi comunicate într-un interval mai mare decât cel obișnuit, în funcție de complexitatea solicitării și de disponibilitatea structurii responsabile. Situațiile cu impact direct asupra sănătății publice și asupra siguranței populației vor fi prioritizate, potrivit INSP.

„Rămânem disponibili. Continuăm să răspundem fiecărei solicitări legitime, să punem la dispoziție datele publice pe care le deținem și să sprijinim jurnaliștii, cercetătorii, autoritățile locale și cetățenii care au nevoie de informație de sănătate publică validată. Solicitările care privesc riscuri iminente pentru sănătatea populației sunt tratate cu prioritate absolută, indiferent de constrângerile administrative. Pentru a ne ajuta să vă răspundem cât mai rapid și eficient, vă rugăm să formulați clar obiectul solicitării și să precizați termenul până la care informația vă este necesară. Vă mulțumim pentru colaborare”, transmit reprezentanții INSP.

Expunerea ochilor la lumina directă a Soarelui în timpul unei eclipse, inclusiv pentru un interval foarte scurt, poate provoca afectarea retinei și tulburări de vedere, avertizează dr. Ileana Bosun, medic primar oftalmolog și doctor în medicină la Spitalul Clinic CF Timișoara.

Primele semne pot apărea după câteva ore. „În centrul câmpului vizual poate să apară o pată întunecată, care nu dispare atunci când clipim. Imaginea poate deveni neclară, literele pot părea deformate, iar cititul poate deveni dificil chiar și atunci când purtăm ochelarii de vedere”, arată dr. Ileana Bosun.

„În același timp pot apărea modificări ale culorilor, contururile obiectelor pot fi percepute mai șters, iar sensibilitatea la lumină poate crește. Unele persoane pot acuza fotofobie sau dureri de cap după expunere”, mai spune medicul.

Afecțiunea se numește retinopatie solară și reprezintă o leziune produsă la nivelul retinei, în special în zona maculei, cea care asigură vederea centrală și permite citirea, recunoașterea fețelor și distingerea detaliilor fine.

„Unul dintre pericole este tocmai faptul că retina nu are receptori pentru durere. Cu alte cuvinte, în timp ce privim soarele nu simțim că ochiul este afectat. Simptomele apar ulterior, când leziunea s-a produs deja”, avertizează medicul.

La un consult oftalmologic, medicul poate recomanda realizarea unei tomografii în coerență optică, OCT, investigație care permite identificarea modificărilor produse la nivelul retinei.

„Evoluția diferă de la un pacient la altul. În unele cazuri, vederea se poate ameliora în următoarele săptămâni sau luni. Există însă și situații în care anumite modificări ale vederii pot persista, deoarece celulele fotoreceptoare afectate nu pot fi pur și simplu refăcute printr-un tratament medicamentos. De aceea, cea mai importantă măsură rămâne prevenția”, precizează dr. Ileana Bosun.

Soarele nu trebuie privit direct în timpul eclipsei, nici măcar pentru câteva secunde și nici prin ochelari de soare obișnuiți. Pentru observarea directă a fenomenului trebuie utilizați doar ochelari special concepuți pentru eclipse, care respectă standardul internațional ISO 12312-2.

„Ochelarii de soare obișnuiți, indiferent cât de închiși la culoare sunt, nu oferă protecția necesară pentru observarea directă a soarelui”, avertizează medicul.

Tot mai puțini tineri aleg să devină farmaciști, în timp ce sectorul se confruntă cu un deficit tot mai mare de specialiști, atrage atenția Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR).

Organizația atrage atenția că evoluția poate afecta resursa umană necesară în farmacii, spitale, industria farmaceutică, cercetare, educație și instituții de profil.

Statisticile admiterii la Facultățile de Farmacie din România arată că interesul tinerilor pentru o carieră în domeniu scade de la an la an. În același timp, deficitul de farmaciști pe piața muncii se accentuează.

Această tendință reprezintă un semnal de alarmă cu privire la capacitatea sistemului de sănătate de a asigura resursa umană calificată necesară în farmacii, spitale, industrie farmaceutică, cercetare, educație și instituții de profil.

Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR), împreună cu Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Asociația Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), Asociația Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor (AFTaP) și Colegiul Farmaciștilor din România, atrag atenția asupra scăderii accentuate a interesului tinerilor pentru profesia de farmacist, în paralel cu creșterea deficitului de farmaciști de pe piața muncii.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în perioada 2022–2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478, în timp ce numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, evidențiind deficitul de resursă umană cu care se confruntă sectorul.

„Farmacia nu este definită de clădiri sau medicamente, ci de farmacist. Fără el, actul farmaceutic nu există, iar farmacia nu poate fi deschisă publicului.”

Datele admiterii la Farmacie din anul 2026 confirmă o realitate care se conturează de mai mulți ani. Facultățile de Farmacie din România înregistrează un număr tot mai redus de candidați, în timp ce alte profesii medicale continuă să prezinte un interes ridicat.

Farmacistul nu activează exclusiv în farmacia comunitară, ci este o resursă esențială pentru spitale, industria farmaceutică, cercetare și dezvoltare, laboratoare de control și analiză, mediul universitar, instituții de sănătate publică și autorități de reglementare, inclusiv instituții ale statului precum Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) și Direcțiile de Sănătate Publică.

Farmacistul – resursă strategică pentru funcționarea sistemului de sănătate

„Profesia de farmacist este una strategică și de siguranță națională pentru funcționarea sistemului de sănătate, prin competențele specifice pe care le aduce în toate etapele circuitului medicamentului. Farmacistul prestează un serviciu public de interes și importanță națională, asigurând accesul continuu al populației la medicamente, servicii farmaceutice și consiliere profesională, inclusiv în comunitățile vulnerabile sau insuficient deservite medical.”

Farmacistul îndeplinește atribuții specializate, care contribuie direct la siguranța pacientului, la sănătatea publică și la buna funcționare a instituțiilor din domeniu, prin competențele specifice pe care le aduce în toate etapele circuitului medicamentului, de la cercetare și dezvoltare, producție și controlul calității, până la utilizarea sigură și eficientă a tratamentelor de către pacienți.

„Expertiza farmaceutică are un rol distinct și complementar celorlalte profesii din sănătate, fiind indispensabilă pentru asigurarea calității și siguranței actului farmaceutic și medical.”

Mai puțini studenți care aleg astăzi Facultatea de Farmacie înseamnă, inevitabil, mai puțini specialiști disponibili mâine în toate aceste domenii. Iar atunci când una dintre verigile sistemului rămâne fără resursă umană calificată, impactul se propagă asupra întregului lanț al serviciilor de sănătate.

O profesie cu responsabilitate ridicată, dar cu atractivitate în scădere

Pentru un tânăr aflat în fața alegerii unei cariere, mesajul perceput este unul descurajator: o profesie cu un nivel foarte ridicat de responsabilitate și expertiză, dar cu oportunități insuficient valorizate și remunerate, comparativ cu efortul și pregătirea necesare.

Farmacistul este unul dintre profesioniștii din sănătate cu cele mai complexe responsabilități profesionale. Activitatea sa presupune gestionarea și verificarea terapiei medicamentoase, siguranța utilizării medicamentelor, consilierea pacienților, respectarea unui cadru legislativ complex și asumarea unei răspunderi profesionale permanente.

În ultimii ani, responsabilitățile profesiei au crescut constant, în timp ce recunoașterea și recompensarea acestora nu au evoluat în același ritm.

Farmaciile funcționează într-un mediu puternic reglementat, cu obligații administrative, operaționale și de conformitate din ce în ce mai numeroase și mai costisitoare. În paralel, presiunea economică și administrativă afectează capacitatea sectorului de a susține un parcurs profesional atractiv pentru noile generații de farmaciști.

Datele admiterii din 2026 confirmă tendința

Rezultatele admiterii din acest an ilustrează clar scăderea interesului pentru studiile de farmacie, cât și promovabilitatea redusă – o tendință care crește de la an la an. Locurile disponibile la Farmacie sunt printre puținele, dintre facultățile cu profil medical, care nu sunt ocupate integral din prima sesiune de admitere, media de promovare fiind 5.00.

• La UMF „Carol Davila” din București, Facultatea de Farmacie a înregistrat 107 candidați pentru 114 locuri disponibile (94 la buget și 20 cu taxă), 83 fiind admiși – în timp ce Facultatea de Medicină a avut 2.727 de candidați pentru 985 de locuri.
• La UMF „Grigore T. Popa” din Iași, pentru cele 124 de locuri (30 la buget + 94 cu taxă) scoase la concurs, s-au înscris doar 23 de candidați, dintre care 14 au fost admiși.
• La UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, s-au înscris 29 de candidați, pe 30 de locuri la buget, dintre care au fost admiși 28.
• La UMF „Victor Babeș” Timișoara au fost 68 de candidați pentru un total de 43 de locuri (33 de locuri la buget + 10 cu taxă), dintre care 30 au fost admiși.
• La UMFST „G.E. Palade” Târgu Mureș au fost oferite 40 de locuri la buget (română și maghiară) și 10 cu taxă, dintre care au rămas neocupate 5 la buget și 28 la taxă pentru sesiunea de toamnă.
• UMF Craiova a fost singura universitate cu o competiție mai mare la Farmacie, aici concurând 117 candidați pentru 30 de locuri la buget + 55 cu taxă, locuri ocupate aproape în totalitate.

De ce nu mai aleg tinerii profesia de farmacist

Scăderea atractivității profesiei are cauze multiple și interconectate.

• Farmacistul continuă să fie insuficient integrat în politicile publice de sănătate și în strategiile de prevenție. Deși legislația a început să recunoască rolul său în activități precum vaccinarea și educația pentru sănătate, multe dintre serviciile farmaceutice moderne nu beneficiază încă de un cadru funcțional, de finanțare și de recunoaștere instituțională.
• Responsabilitatea profesională ridicată nu este reflectată corespunzător în nivelul de remunerare și în statutul profesiei. În multe state europene, farmacistul comunitar este un furnizor de servicii de sănătate integrat în echipa medicală, implicat în prevenție, screening, monitorizarea tratamentelor și managementul bolilor cronice. Aceste servicii sunt standardizate și remunerate prin sistemele publice de sănătate. În România, farmacistul rămâne perceput predominant prin prisma activității de eliberare a medicamentelor, deși pregătirea sa profesională și responsabilitățile pe care le asumă depășesc cu mult această componentă.
• Presiunea economică asupra farmaciilor comunitare reduce capacitatea sistemului de a atrage și păstra profesioniștii de care are nevoie. Complexitatea activității, costurile de conformare și obligațiile legislative tot mai extinse nu sunt însoțite de mecanisme care să permită realizarea unei marje sustenabile pentru valorizarea adecvată a resursei umane.
  Într-un sector puternic reglementat, inclusiv din perspectiva marjelor ce nu au mai fost modificate din anul 2009, este necesară o analiză actualizată a mecanismelor care influențează sustenabilitatea serviciilor farmaceutice și capacitatea sistemului de a menține resursa umană calificată.

Primele efecte se văd în mediul rural. În timp, vor afecta întregul sistem.

Primele zone afectate sunt comunitățile rurale îndepărtate, unde farmacia reprezintă adesea singurul punct de acces rapid la servicii de sănătate și consiliere profesională. În multe localități, farmacistul este primul și uneori singurul profesionist din sănătate cu care pacientul intră în contact.

Pe măsură ce numărul absolvenților scade și generațiile actuale se apropie de vârsta pensionării, dificultățile de recrutare se vor accentua. Ruralul va resimți primul această presiune, însă efectele se vor extinde inevitabil și în mediul urban.

Angajatorii din retailul farmaceutic semnalează că, în lipsa unor măsuri corective, va deveni tot mai dificilă recrutarea și menținerea personalului calificat.

Impactul nu se oprește însă la nivelul farmaciilor

• Spitalele vor întâmpina dificultăți în recrutarea farmaciștilor clinicieni și a specialiștilor implicați în managementul medicamentului și siguranța pacientului.
• Industria farmaceutică va avea acces la un număr mai redus de specialiști necesari în producție, asigurarea calității, farmacovigilență, reglementare și dezvoltarea de produse.
• Sectorul de cercetare și dezvoltare va resimți diminuarea resursei umane necesare pentru inovare și transfer tehnologic.
• Laboratoarele de analiză și control se vor confrunta cu dificultăți în atragerea specialiștilor necesari activităților de testare și monitorizare.
• Universitățile vor avea la dispoziție mai puțini candidați pentru cariere academice și de cercetare, ceea ce poate afecta formarea generațiilor viitoare de profesioniști.
• Instituțiile de sănătate publică și autoritățile de reglementare, inclusiv ANMDMR și Direcțiile de Sănătate Publică, vor avea dificultăți în atragerea și menținerea experților.

Măsuri necesare pentru revalorizarea profesiei

Colegiul Farmaciștilor din România și asociațiile reprezentative – Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR), Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Asociația Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), Asociația Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor (AFTaP) – solicită autorităților inițierea unui dialog național privind viitorul profesiei și adoptarea unor măsuri concrete:

1. Revalorizarea rolului farmacistului ca profesionist esențial al sistemului de sănătate și recunoașterea contribuției sale în prevenție, monitorizarea tratamentelor și educația pentru sănătate.
2. Implementarea și finanțarea serviciilor farmaceutice care pot aduce beneficii directe pacienților și sistemului public de sănătate.
3. Corelarea politicilor educaționale cu necesarul real de resursă umană din toate domeniile în care activează farmacistul.
4. Creșterea sustenabilității economice a farmaciilor comunitare, astfel încât acestea să poată atrage și păstra personal calificat.
5. Simplificarea obligațiilor administrative și operaționale care generează costuri suplimentare fără a aduce beneficii directe pacientului.
6. Integrarea efectivă a farmacistului în strategiile naționale de prevenție, vaccinare și sănătate publică.

„Suntem deschiși dialogului cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și alte instituții implicate, pentru identificarea unor soluții sustenabile care să asigure, pe termen mediu și lung, resursa umană calificată necesară funcționării farmaciilor comunitare și domeniilor precizate, revalorizarea profesiei de farmacist, în beneficiul pacienților și al întregului sistem de sănătate publică”, transmit reprezentanții Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR).

O ecografie abdominală poate fi recomandată de medic atunci când apar simptome precum scăderea inexplicabilă în greutate, greața, balonarea persistentă, durerile abdominale sau tulburările digestive, atrag atenția reprezentanții Spitalului Clinic CF Timișoara.

Investigația este una dintre cele mai utilizate metode imagistice, nu implică iradiere, poate fi repetată ori de câte ori este nevoie și permite examinarea mai multor organe din abdomen în același timp.

Ecografia abdominală poate evalua ficatul, vezica biliară și căile biliare, pancreasul, splina, rinichii și vezica urinară. Prin intermediul investigației pot fi identificate modificări ale dimensiunii sau structurii organelor, calculi biliari sau renali, chisturi, dilatații ale căilor biliare, lichid în cavitatea abdominală sau formațiuni care necesită investigații suplimentare.

Pentru ca imaginile obținute să fie relevante, pregătirea pacientului poate varia în funcție de organele care urmează să fie examinate. Astfel, medicul poate recomanda ca pacientul să nu mănânce cu câteva ore înainte de investigație sau să se prezinte cu vezica urinară plină.

„Ecografia abdominala ne ofera foarte multe informatii intr-un timp relativ scurt si ne poate orienta catre un diagnostic. Sunt situatii in care pacientul ajunge la medic pentru simptome aparent banale, iar examinarea ecografica evidentiaza modificari care trebuie investigate mai departe. Ecografia nu inlocuieste insa consultul medical si nici alte metode de diagnostic. Rezultatul trebuie intotdeauna interpretat in functie de simptomele pacientului, examenul clinic si analizele de laborator”, spune dr. Claudia Turcu, medic specialist Medicina Interna in cadrul Spitalului Clinic CF Timisoara.

Ecografia abdominală este utilizată atât pentru investigarea unor simptome, cât și pentru monitorizarea pacienților care au deja diagnosticate anumite afecțiuni hepatice, biliare sau renale. În funcție de ceea ce evidențiază examinarea, medicul poate recomanda analize suplimentare sau investigații precum CT, RMN ori endoscopie.

În cadrul Ambulatoriului Spitalului Clinic CF Timișoara, consultul de Medicină Internă efectuat de dr. Claudia Turcu, medic specialist Medicină Internă cu competență în ecografie abdominală generală, este gratuit în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Viitorul Institut Regional de Oncologie din Timișoara va putea oferi anual servicii medicale moderne pentru aproximativ 60.000 de pacienți cu afecțiuni oncologice, în cadrul unei investiții de peste 317 milioane de euro susținute din fonduri europene prin Programul Sănătate.

Noul institut va avea aproape 65.000 de metri pătrați și aproximativ 250 de paturi de spitalizare.

Investiția vine într-un context în care peste 55.000 de persoane din Regiunea Vest trăiesc cu un diagnostic oncologic, iar în fiecare an sunt înregistrate aproximativ 9.000 de cazuri noi de cancer. În 2025, numărul noilor diagnostice a crescut cu peste 12% față de anul precedent, iar cancerul a devenit a doua cauză de deces la nivel regional.

Prin realizarea institutului, Timișoara va beneficia de un centru oncologic de referință destinat pacienților din întreaga Regiune Vest. Clădirea va avea o suprafață de aproape 65.000 de metri pătrați și va include aproximativ 250 de paturi pentru spitalizare, urmând să ofere condiții moderne atât pentru tratamentul pacienților, cât și pentru desfășurarea activității medicale.

Proiectul a intrat într-o nouă etapă după transferul său din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în Programul Sănătate. În paralel, au fost finalizate lucrările de demolare a fostei clădiri de pe Calea Torontalului, pe amplasamentul căreia urmează să fie dezvoltat noul institut.

Transferul proiectului în Programul Sănătate permite menținerea integrală a finanțării europene și continuarea investiției într-un cadru de implementare adaptat importanței sale.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Sănătate, va monitoriza implementarea proiectului pe întreaga perioadă de derulare. Obiectivul este ca investiția să se concretizeze în infrastructură medicală modernă și servicii de sănătate mai bune pentru zeci de mii de pacienți din vestul țării.

Proiectul este implementat în parteneriat de Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Timiș și Direcția de Sănătate Publică Timiș.

Valoarea totală a investiției depășește 317 milioane de euro, cu cofinanțare din fonduri europene prin Programul Sănătate, iar termenul de finalizare a proiectului este stabilit pentru sfârșitul anului 2029.

Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București a încheiat implementarea unui proiect finanțat prin PNRR, care a avut ca obiectiv modernizarea Secției de Terapie Intensivă Neonatală prin achiziționarea unor echipamente medicale de ultimă generație, necesare îngrijirii nou-născuților aflați în stare critică.

Investiția a vizat cele cinci posturi existente în cadrul secției și urmărește creșterea accesului la tratament pentru nou-născuții aflați în stare critică, precum și îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite acestora, anunță unitatea medicală.

În cadrul proiectului au fost achiziționate:

• aparate de ventilație mecanică și incubatoare performante;
• stație centrală pentru 5 monitoare de funcții vitale;
• injectomate și pompe de perfuzie;
• ecograf neonatal cu sonde pentru cord, cap și abdomen;
• mixere aer–oxigen pentru sălile de naștere;
• ventilator de transport cu FiO₂ reglabil;
• incubator de transport;
• oftalmoscop indirect și sistem de imagistică retiniană RetCam pentru screeningul retinopatiei de prematuritate.

Potrivit Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”, investiția va permite creșterea numărului de pacienți critici neonatali care pot beneficia de tratament și va contribui la diagnosticarea și tratarea cazurilor cu un grad ridicat de complexitate.

De asemenea, proiectul urmărește reducerea riscului de apariție a complicațiilor, creșterea siguranței și a șanselor de supraviețuire ale nou-născuților cu patologii complexe și asigurarea accesului la servicii medicale furnizate la standarde europene.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 5.545.203,57 lei.

Proiectul, intitulat „Dotarea Spitalului Clinic de Urgență «Sf. Pantelimon» București cu echipamente și materiale relevante pentru tratamentul adecvat al pacientului critic neonatal”, a fost finanțat de Uniunea Europeană – NextGenerationEU, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Investiția a fost derulată în cadrul componentei PNRR/2022/C12/MS/I2.3a – Secții de terapie intensivă pentru nou-născuți, în baza contractului de finanțare nr. 1245/20/NN/14.02.2024.

Investițiile realizate prin PNRR în infrastructura spitalicească au ajuns într-un punct avansat, iar mai multe unități medicale urmează să fie recepționate, echipate și puse în funcțiune, potrivit Ministerului Sănătății.

„Am verificat, împreună cu echipele implicate, situația fiecărui spital în parte. Acum, cel mai important este să respectăm graficele și să nu pierdem nicio zi. Un proiect nu este gata atunci când avem doar o clădire ridicată. Este gata când lucrările sunt recepționate, echipamentele sunt la locul lor, utilitățile funcționează și putem pune infrastructura în slujba pacientului. De aceea, urmărim fiecare etapă și fiecare termen”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila la finalul unei videoconferințe cu factorii implicați.

• Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud

Noul corp de clădire este finalizat și recepționat. Până la finalul săptămânii va fi finalizată digitalizarea integrală a unității sanitare și vor fi livrate noile echipamente medicale achiziționate prin PNRR.

În ceea ce privește clădirea veche, lucrările de reabilitare și modernizare sunt aproape de final, urmând ca procedura de recepție să înceapă după 14 august.

• Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – Zerlendi

Investiția a ajuns la ultimele finisaje, se lucrează în ritm alert cu peste 350 de muncitori, iar recepția finală este estimată după 25 august.

• Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj

Sunt în curs de finalizare toate achizițiile importante de mobilier, paturi, echipamente medicale. Procedurile de recepție vor începe după data de 13 august.

• Spitalul Militar de Urgență Craiova

Proiectul a fost finalizat cu succes, iar pavilionul este deplin funcțional.

• Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu

Investiția este finalizată, iar recepția este programată pentru săptămâna viitoare.

• Spitalul Clinic de Urgență „Prof.dr. Agrippa Ionescu” Balotești

Corpul nou de clădire este recepționat, iar procedurile pentru recepția lucrărilor de reabilitare și modernizare a clădirii deja existente vor începe după 20 august.

• Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș

Este unul dintre obiectivele esențiale. Investiția este finalizată, însă operaționalizarea este condiționată de rezolvarea unor aspecte privind utilitățile: apă, gaze și energie electrică.

Pentru eliminarea rapidă a acestor probleme, ministrul interimar al Sănătății a instituit astăzi un comandament local de urgență, împreună cu autoritățile locale și instituțiile responsabile.

• Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – Mama și Copilul

Sunt în curs de decontare ultimele facturi prin PNRR, iar începând cu 14 august vor fi demarate procedurile pentru continuarea investiției prin Programul Operațional Sănătate.

“Nu vorbim doar despre clădiri noi, ci despre capacitatea României de a oferi pacienților servicii medicale în spații moderne, sigure și dotate la standarde actuale.

În următoarele săptămâni, mai multe dintre aceste investiții vor trece:

de la construcție la recepție, de la recepție la dotare și, cel mai important, de la proiect la servicii medicale efective pentru pacienți.

Fiecare proiect finalizat înseamnă un pas înainte pentru un sistem de sănătate mai modern și mai aproape de nevoile oamenilor”, informează Ministerul Sănătății.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că noua lege a salarizării va putea fi acceptată de angajaţii din sănătate numai dacă proiectul include în totalitate modelul propus de cele două federaţii reprezentative din sector, concluzie formulată după negocierile de luni.

Federaţia susţine că modelul propus urmăreşte o reaşezare etică a salarizării, precum şi reformarea şi actualizarea recompenselor salariale.

Organizaţia sindicală precizează că orice acord pe tema proiectului de lege presupune asumarea transpunerii întocmai a acestui model.

Potrivit „Solidarităţii Sanitare”, respectarea condiţiei nu poate fi verificată în această etapă, deoarece forma actualizată a proiectului de lege nu a fost încă transmisă.

FSSR  arată că, până la prezentarea noului text, există doar discuţii şi înţelegeri de principiu, fără un rezultat clar şi definitiv care să permită formularea unei poziţii finale.

Angajaţii din sănătate vor putea verifica dacă această condiţie a fost respectată după ce iniţiatorii proiectului vor transmite Parlamentului forma actualizată a legii.

Un proiect european de digitalizare a serviciilor medicale va aduce soluții informatice în spitalele din Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, de care sunt așteptați să beneficieze peste 300.000 de locuitori ai județului Harghita printr-un acces mai simplu la informații și servicii medicale.

Contractul de finanțare a fost semnat de parteneriatul format din UAT Județul Harghita și UAT Municipiul Odorheiu Secuiesc cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în cadrul Programului „Regiunea Centru” 2021-2027, Prioritatea 2 – „O regiune digitală”.

Proiectul „Dezvoltarea unor soluții informatice pentru pacienții spitalelor din județul Harghita în vederea creării unei comunități digitale pentru o regiune inteligentă” urmărește modernizarea serviciilor medicale prin dezvoltarea unei infrastructuri digitale comune pentru Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc și Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.

„Prin semnarea acestui contract de finanțare, facem un pas important pentru pacienții din județul Harghita, în special din Miercurea Ciuc, și din Odorheiu Secuiesc, aducând tehnologia mai aproape de oameni și de nevoile lor reale. Digitalizarea serviciilor medicale înseamnă un acces mai rapid la informații, o comunicare mai eficientă și servicii mai ușor de accesat.

Sănătatea oamenilor rămâne o prioritate la nivelul Regiunii Centru. În calitate de Organism Intermediar pentru Programul Sănătate, ADR Centru gestionează implementarea unor proiecte importante în municipiul Miercurea Ciuc. În acest moment, vorbim despre cinci investiții majore dedicate dezvoltării serviciilor medicale, de la modernizarea laboratoarelor de anatomie patologică și microbiologie, până la dezvoltarea serviciilor de oncologie, recuperare medicală și îngrijiri paliative. Toate aceste proiecte au un obiectiv comun: creșterea calității serviciilor medicale și oferirea unor condiții mai bune pentru pacienți și cadrele medicale.”, a declarat domnul Simion Crețu, Director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.

Investiția pornește de la nevoia de a reduce fragmentarea informațiilor medicale și dificultățile întâmpinate de pacienți în accesarea dosarelor medicale, a programărilor și a informațiilor despre serviciile disponibile. În lipsa unei platforme digitale integrate, accesul la aceste date poate fi dificil, iar comunicarea dintre pacienți și personalul medical poate deveni mai puțin eficientă.

Proiectul are o durată de implementare de 22 de luni și o valoare totală de 2.530.091,10 lei. Din această sumă, 2.437.673,83 lei reprezintă valoarea nerambursabilă provenită din Fondul European de Dezvoltare Regională și Bugetul de Stat.

Implementarea se va realiza la Spitalul Județean de Urgență, situat pe strada Doctor Dénes László nr. 2 din Miercurea Ciuc, și la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, de pe strada Bethlen Gábor nr. 72.

În centrul proiectului se află dezvoltarea unei platforme digitale complexe, destinată atât pacienților și aparținătorilor, cât și personalului medical și altor utilizatori instituționali. Platforma va include un portal pentru persoane fizice și unul destinat persoanelor juridice, cu funcționalități adaptate fiecărei categorii.

Pacienții vor putea accesa direct informații personale, programări și alte servicii, în timp ce portalul destinat persoanelor juridice va facilita colaborarea cu cabinetele medicale, inclusiv prin programarea pacienților și accesul la date relevante.

Unul dintre modulele centrale va fi spațiul personal virtual, prin intermediul căruia utilizatorii își vor putea vizualiza, actualiza și gestiona istoricul medical și documentele necesare. Sistemul va beneficia și de autentificare biometrică avansată.

Proiectul prevede, de asemenea, un chatbot integrat atât în aplicația mobilă, cât și pe platforma web. Acesta va putea răspunde întrebărilor frecvente ale utilizatorilor și îi va sprijini în completarea formularelor prin intermediul unor conversații naturale.

O altă componentă vizează accesul pacienților la informații educaționale, în timp ce registratura inteligentă va automatiza procesarea și categorisirea documentelor. Prin această soluție se urmărește reducerea timpului de lucru și a erorilor administrative, precum și eficientizarea fluxurilor interne ale celor două spitale.

Obiectivul general este crearea unei infrastructuri digitale sustenabile care să sprijine modernizarea sistemului medical, integrarea unor soluții inovatoare în managementul sănătății și creșterea calității îngrijirilor medicale.

Aproximativ 12.000 de utilizatori unici sunt estimați să beneficieze anual de rezultatele proiectului. Beneficiarii direcți sunt pacienții, cadrele medicale și personalul administrativ, iar proiectul vizează, de asemenea, autoritățile locale, partenerii instituționali și comunitatea în ansamblu.

Galațiul va avea o nouă secție de îngrijiri paliative, care va fi amenajată într-o clădire nouă construită la Maternitatea „Buna Vestire” pentru pacienții cu boli cronice progresive sau terminale.

Investiția are o valoare totală de 19,2 milioane de lei și include atât lucrările de construcție, cât și dotarea cu echipamente medicale.

„Aceasta va funcționa într-o clădire nouă, complet dotată cu echipamente medicale performante necesare pacienților cu boli cronice progresive sau terminale.”, a declarat Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

Lucrările au început cu demolarea clădirii existente, pe amplasamentul căreia va fi construit noul spațiu medical, adaptat nevoilor pacienților.

Noua secție va beneficia de echipamente medicale performante și va fi destinată îngrijirii persoanelor cu boli cronice progresive sau aflate în stadii terminale.

„Este un proiect cu fonduri europene. Valoarea totală (lucrări de construcție și dotări) este de 19,2 milioane de lei, din care 6,7 milioane de lei asigurăm de la bugetul local. Termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni.”, a declarat Ionuț Pucheanu.