OMS și partenerii săi urmăresc eficientizarea aprovizionării cu medicamente pentru bolile tropicale neglijate prin prognoze mai precise ale necesarului, o evidență mai bună a stocurilor, reducerea întârzierilor de livrare și consolidarea colaborării cu sistemele naționale de sănătate.
Discuțiile au avut loc la Geneva, în perioada 22–25 septembrie 2026, în cadrul a trei reuniuni succesive dedicate programelor pentru aceste boli și lanțurilor de aprovizionare.
La întâlniri au participat reprezentanți ai ministerelor sănătății, donatori farmaceutici, parteneri de implementare, platforme de asistență tehnică și furnizori de servicii logistice. Cele trei reuniuni — Forumul pentru lanțul de aprovizionare al bolilor tropicale neglijate (NTD-SCF), Mecanismul de sprijin tehnic pentru lanțul de aprovizionare (SCTSM) și Comitetul Global de Coordonare și Administrare (GCSC) — au reunit actori de la nivel global, regional și național pentru evaluarea progreselor, identificarea problemelor persistente și pregătirea programelor pentru schimbările anticipate până în 2030 și după acest an.
Pe parcursul săptămânii, participanții au discutat despre îmbunătățirea estimării necesarului de medicamente și a planificării aprovizionării, creșterea vizibilității și responsabilității datelor, reducerea întârzierilor în circulația medicamentelor și o mai bună integrare cu sistemele naționale. Un alt obiectiv a fost identificarea timpurie a riscurilor din lanțul de aprovizionare, astfel încât țările și partenerii să poată interveni la timp.
Forumul pentru lanțul de aprovizionare al bolilor tropicale neglijate
Reuniunea anuală NTD-SCF, desfășurată în 22 și 23 septembrie, a reunit ministere ale sănătății, reprezentanți ai OMS, donatori farmaceutici, organizații neguvernamentale, furnizori de servicii logistice și parteneri tehnici. Discuțiile au vizat progresele înregistrate și prioritățile operaționale și strategice privind aprovizionarea cu medicamente.
Participanții au analizat măsurile discutate la reuniunea anuală precedentă și au evaluat provocările legate de prognozarea necesarului, termenele de comandă și expediere, vămuire, vizibilitatea stocurilor și utilizarea medicamentelor. Experiențele prezentate de țări și parteneri au evidențiat importanța datelor fiabile și a unei coordonări mai clare în toate etapele, de la planificarea programelor și solicitarea medicamentelor până la expediere, livrare și utilizare.
Un alt subiect a fost integrarea gestionării medicamentelor pentru bolile tropicale neglijate în sistemele naționale de informații sanitare și logistice. Participanții au subliniat importanța consolidării sistemelor și proceselor existente, în locul creării unor mecanisme paralele.
Sesiunile coordonate de OMS au abordat progresele privind Foaia de parcurs pentru bolile tropicale neglijate 2030 și schimbările cu care se confruntă programele. Discuțiile au vizat măsurile necesare pentru susținerea progreselor, precum și posibilele evoluții după 2030 în ceea ce privește conducerea la nivel național, finanțarea, parteneriatele și asistența tehnică.
Sprijin tehnic pentru lanțul de aprovizionare
Reuniunea anuală a Mecanismului de sprijin tehnic pentru lanțul de aprovizionare (SCTSM), desfășurată pe 24 septembrie, s-a concentrat pe experiențele țărilor în consolidarea prognozării, planificării aprovizionării, gestionării stocurilor și a sistemelor naționale de distribuție.
Opt țări prioritare ale mecanismului au elaborat proceduri operaționale standard validate pentru lanțul de aprovizionare cu medicamente destinate bolilor tropicale neglijate, față de trei țări la începutul inițiativei.
Experiențele prezentate au evidențiat și îmbunătățiri în anumite procese logistice. Uganda a raportat reducerea timpului necesar vămuirii de la aproximativ 90 de zile la 20 de zile. Republica Democrată Congo a raportat o reducere de 63% a timpului de vămuire și absența costurilor de staționare a mărfurilor în perioada analizată.
Participanții au remarcat și consolidarea coordonării la nivel național. Kenya, Etiopia și Republica Democrată Congo s-au numărat printre primele țări care au condus, prin rotație, reuniuni de coordonare naționale, model urmat ulterior și de alte țări. Aceste întâlniri facilitează schimbul de experiență practică între echipele implicate.
Prognozarea necesarului pe mai mulți ani a reprezentat un alt subiect central. Patru țări au prezentat estimări care acoperă perioada până în 2030, permițând analizarea necesarului de tratament, a stocurilor disponibile, a modificărilor programelor și a finanțării. Participanții au subliniat că prognozele trebuie revizuite periodic, în funcție de evoluția programelor și de disponibilitatea datelor fiabile, pentru a susține decizii adecvate.
Au mai fost discutate logistica inversă, procesele vamale și posibilitățile de integrare a gestionării medicamentelor pentru bolile tropicale neglijate cu activitatea depozitelor medicale centrale și cu sistemele logistice naționale.
Coordonare globală și responsabilitate în aprovizionare
Reuniunea Comitetului Global de Coordonare și Administrare (GCSC), din 25 septembrie, a încheiat seria întâlnirilor cu discuții despre coordonarea globală, responsabilitate, riscurile sistemice ale lanțului de aprovizionare și pregătirea pentru 2027 și perioada următoare.
Participanții au analizat modalități de îmbunătățire a monitorizării performanței lanțului de aprovizionare și a urmăririi problemelor până la rezolvarea acestora. Un cadru propus pentru evaluarea rezultatelor și a performanței ar reuni informații din surse existente, inclusiv platforma NTDeliver, indicatorii Pachetului comun de aplicații, feedbackul țărilor și rezultatele grupurilor de lucru. Scopul este o mai bună vizibilitate asupra problemelor, persoanelor responsabile, termenelor și deciziilor necesare.
Prognozarea și responsabilitatea pe întregul circuit al medicamentelor donate au fost, de asemenea, teme centrale. Participanții au discutat despre necesitatea unei estimări pe termen lung a necesarului și a unei responsabilități mai clare în fiecare etapă, de la prognoză și comandă până la expediere, distribuție și utilizare.
Printre riscurile sistemice analizate s-au numărat expirarea medicamentelor, stocurile necontabilizate, întârzierile vamale și barierele de reglementare.
Comitetul a examinat și integrarea tot mai mare a activităților dedicate bolilor tropicale neglijate cu alte campanii de sănătate. Experiențele țărilor au evidențiat atât oportunitățile, cât și dificultățile operaționale generate de coordonarea medicamentelor, finanțării, transportului și datelor între diferitele programe.
Pregătirea programelor după 2030
Participanții au analizat modul în care țările și partenerii se pot pregăti pentru eventuale schimbări ale donațiilor de medicamente și ale finanțării externe a programelor după 2030.
Discuțiile au evidențiat importanța începerii din timp a planificării tranziției și a abordării integrate a mai multor aspecte: prognozarea necesarului, finanțarea, achizițiile, cerințele de reglementare și calitate, aranjamentele juridice și activitățile de susținere a programelor. Aceste elemente trebuie analizate împreună, nu separat.
Reuniunile din septembrie 2026 au evidențiat progrese în reducerea timpilor de vămuire, elaborarea procedurilor operaționale standard și consolidarea coordonării la nivel național. În același timp, au fost semnalate provocări persistente privind prognozarea, vizibilitatea stocurilor, utilizarea medicamentelor, termenele de livrare și responsabilitatea în lanțul de aprovizionare.
Pe măsură ce se apropie anul 2030, OMS, țările și partenerii vor continua să urmărească consolidarea sistemelor naționale, îmbunătățirea vizibilității și predictibilității aprovizionării și pregătirea pentru schimbările din mediul global de sănătate și finanțare.
Colaborarea dintre NTD-SCF, SCTSM și GCSC va contribui la identificarea mai rapidă a riscurilor, clarificarea responsabilităților și menținerea accesului la medicamente de calitate garantată pentru bolile tropicale neglijate, destinate populațiilor care au nevoie de acestea.