18.1 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Coriu: Cancerul nu este o condamnare. S-au făcut progrese care au îmbunătățit radical șansele de supraviețuire

    Andreea
    -
    0
    Coriu: Cancerul nu este o condamnare. S-au făcut progrese care au îmbunătățit radical șansele de supraviețuire

    Președintele Societății Române de Hematologie (SRH), prof. dr. Daniel Coriu, a declarat că în ultimii 30 de ani, în oncologie, s-au făcut progrese remarcabile, progrese care au îmbunătățit radical soarta și șansele de supraviețuire ale pacienților cu cancer.

    „Până nu demult, diagnosticul de cancer suna ca o condamnare. Din fericire, aceste progrese au permis schimbarea radicală a acestei dogme. Nu, cancerul nu este o condamnare. Astăzi, putem vorbi deschis cu pacientul nostru, pacientul cu leucemie acută, pacientul cu limfom, cu leucemie cronică sau mielom multiplu.Pe de altă parte, avem nevoie de echipamente moderne pentru diagnostic și monitorizare. Da, putem vorbi de o terapie personalizată pentru că noi putem modula doza de terapie sau tipul de terapie în funcție de modelul de boală”, a afirmat prof. dr. Daniel Coriu.

    Prof. dr. Daniel Coriu a mai spus că progresele în oncologie au loc foarte rapid.

    „Cel puțin în hematologie, în cinci ani, s-au schimbat radical strategiile de terapie, motiv pentru care avem nevoie de experți supraspecializați pe anumite boli, lucru pe care noi, la Spitalul Fundeni, l-am făcut de ceva timp. Avem hematologi, hematooncologi specializați pentru leucemie acută, pentru transplantul medular, pentru mielomul multiplu și așa mai departe.
    Și pentru că vorbim de resursa umană, din nefericire, în România, avem un deficit major în ceea ce înseamnă resursa umană din oncologie în general, în radioterapie în mod particular, în hematologie în mod particular, dar mai ales în oncohematologia pediatrică, unde vorbim despre câteva zeci de persoane, zeci de specialiști. Cel mai trist este că avem un dezechilibru major în repartiția acestor specialiști, marea majoritate sunt concentrați în câteva orașe universitare”, a spus președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

    Pe de altă parte, prof. dr. Daniel Coriu, a atenționat că în România, există un deficit major în ceea ce înseamnă resursa umană din oncologie în general și în radioterapie și hematologie, în mod particular, dar mai ales în oncohematologia pediatrică, unde există câțiva zeci de specialiști.

    De asemenea, prof. dr. Daniel Coriu a vorbit și despre existența dezechilibrului major în repartiția acestor specialiști, marea majoritate a lor fiind concentrată în câteva orașe universitare.

     

    Cojan (CNAS): Lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul

    Andreea
    -
    0
    Cojan (CNAS): Lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat că lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul, iar „miracolul” privind combaterea cancerului nu poate fi atribuit numai prin identificarea unui leac.

    „Lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul. Eu cred că parțial, asta se datorează faptului că ținta pe care și-au propus-o de-a lungul timpului profesioniștii a fost vindecarea. Eu cred că este o țintă eronată, cancerul nu este o singură boală, nu putem identifica un vaccin împotriva cancerului. De fapt, cancerul reprezintă peste 200 de localizări. De aceea, cred că prevenirea și depistarea în stadiu precoce și finanțarea acestor acțiuni așa cum s-a stabilit în Programul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului au sensibilizat și decidenții noștri, mai ales că poate fiecare dintre noi ne-am confruntat cu durerea pierderii unei persoane dragi prin cancer, care ar fi putut fi prevenit. Cred cu tărie faptul că miracolul privind combaterea cancerului nu poate fi atribuit numai prin identificarea unui leac minune, cu toate că tratamentele moderne la care și pacienții noștri români au acces în momentul de față: imunoterapia, hormonoterapia, radioterapia, terapiile biologice, terapia CAR-T, reprezintă remedii minunate, care fie vindecă, fie îmbunătățesc consistent calitatea vieții pacienților diagnosticați cu cancer”, a declarat președintele CNAS, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

    De asemenea, Adela Cojan a mai spus că progresele în tratamentul și depistarea precoce a cancerului nu vor fi niciodată de ajuns pentru a opri pe deplin flagelul și povara cauzată de această maladie.

    Și asta pentru că, după cum a afirmat Adela Cojan, cercetările au demonstrat că doar o treime din cancere se datorează expunerii la factorii de mediu, iar majoritatea localizărilor de cancer sunt cauzate mutațiilor aleatorii în timpul replicărilor anormale a ADN-ului.

    În acest context, Adela Cojan a spus că este puțin probabil ca maladia să poată fi vreodată eradicată, eradicarea aflându-se „undeva între idealul în sănătatea publică și între riscul diviziunii celulare”.

    „Cred, totuși, că progresele în tratamentul și depistarea precoce nu vor fi niciodată de ajuns pentru a opri pe deplin flagelul și povara cauzată de cancer. Cercetările au demonstrat că doar o treime din cancere se datorează expunerii la factorii de mediu, la factorii de risc de mediu, la factorii de risc genetic (…). Majoritatea localizărilor de cancer se datorează până la urmă mutațiilor aleatorii în timpul replicărilor anormale a ADN-ului. Prin urmare, suntem datori să plătim prețul unui proces, câteodată imperfect, de diviziune celulară, pentru că suntem compuși din milioane și trilioane de celule. De aceea, cred că este puțin probabil ca maladia să poată fi vreodată eradicată. Eradicarea cancerului se află undeva între idealul în sănătatea publică (…) și între riscul diviziunii celulare”, a declarat Adela Cojan, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

    DSP: Rata de incidență COVID-19 a ajuns la 26,42 cazuri la mia de locuitori în București

    Andreea
    -
    0
    DSP: Rata de incidență COVID-19 a ajuns la 26,42 cazuri la mia de locuitori în București

    Direcţia de Sănătate Publică a anunțat că rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Capitală este vineri de 26,42 cazuri la mia de locuitori.

    Indicatorul este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală.

    În ziua precedentă, incidenţa a fost de 24,48 cazuri la mia de locuitori.

    Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an. La 1 ianuarie era de 0,72 cazuri la mia de locuitori.

    4 februarie – Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, marcată în România din 2015

    Andreea
    -
    0
    4 februarie – Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, marcată în România din 2015

    Pe data de 4 februarie, anual, la nivel internațional, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului.

    Aceasta are drept scop să sporească gradul de informare în legătură cu problematica oncologică şi de a promova cele mai noi şi eficiente metode de prevenire şi de combatere a acestei boli.

    În 2022, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este „Close the Care&Gap. Our time to act is now”, potrivit worldcancerday.org.

    Din 2015, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată şi în România.

    Potrivit Legii 274/2015 privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile nonguvernamentale pot acorda, cu acest prilej, sprijin material şi financiar pentru organizarea de evenimente dedicate creşterii nivelului de educaţie sanitară şi a gradului de conştientizare în ceea ce priveşte această maladie. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot realiza şi pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

    La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat două propuneri legislative, prin care 1 octombrie a fost declarată Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, iar 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.

    Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului, la 13 octombrie 2015, aceasta fiind for decizional în acest caz. În expunerea de motive a actului normativ, se arată că Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris.

    La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 4 februarie drept Ziua luptei împotriva cancerului, iar Legea 274/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

    Totodată, această zi reprezintă un prilej de a milita pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva maladiei, pentru a creşte gradul de informare a populaţiei în privinţa cancerului, potrivit worldcancerday.org.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

    Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului.

    „Prin creşterea gradului de prevenţie la nivel mondial, prin îmbunătăţirea educaţiei pentru sănătate şi sporirea activităţilor guvernamentale şi colective pot fi prevenite milioane de cazuri de cancer în întreaga lume, pot primi acces la tratament în mod egal şi echitabil toţi pacienţii oncologici, indiferent de locul unde trăiesc”, precizează worldcancerday.org.

    Conform datelor prezentate de site-ul amintit, cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar 3,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, prin depistarea bolii în fază incipientă şi prin tratament.

    Boala este provocată de creşterea necontrolată şi multiplicarea celulelor canceroase, care pot afecta orice parte a corpului. Extinderea poate afecta şi zonele apropiate tumorii, dar pot apărea metastaze şi în zone îndepărtate. Multe forme de cancer pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc. O mare parte a formelor de cancer poate fi tratată chirurgical, prin radioterapie, chimioterapie, dacă boala este depistată în fază incipientă.

    Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Se estimează că în următorii zece ani numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane, precizează site-ul www.worldcancerday.org.

    Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV).

     

    GCS: 31.776 cazuri noi de persoane pozitive și 97 de decese

    Andreea
    -
    0
    GCS: 31.776 cazuri noi de persoane pozitive și 97 de decese

    Un număr de 31.776 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate de la ultima raportare, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

    Totodată, au fost raportate 97 decese, dintre care unul anterior intervalului de referință, potrivit GCS.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 4 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 31.776 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care unul anterior intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    CNAS: Pacienții cu hepatită, acces la două molecule pangenotipice specifice, introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite, de la 1 februarie

    Andreea
    -
    0
    CNAS: Pacienții cu hepatită, acces la două molecule pangenotipice specifice, introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite, de la 1 februarie

    Reprezentanții Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au anunțat că tratamentul pentru pacienţii cu diverse forme de hepatita C şi ciroză hepatică cu virus C este asigurat începând cu luna februarie prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de CNAS.

    Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienţii au acces şi la două molecule pangenotipice specifice introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite cu data de 1 februarie 2022, se arată într-un comunicat al CNAS.

    Potrivit aceleiași surse, tratamentul pacienţilor adulţi este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări din 16 judeţe (Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.

    „Pentru adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, tratamentul este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi CAS AOPSNAJ. Medicamentele se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul, cu condiţia ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale şi medicul care a emis prescripţia medicală”, se arată în comunicatul CNAS.

    De asemenea, evaluarea rezultatului medical pentru pacienţii înrolaţi în tratamentul cu antivirale cu acţiune directă se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informaţiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul cost-volum-rezultat şi cu care se află în relaţii contractuale medicul curant al pacientului, se mai arată în comunicat.

    CNAS reaminteşte că începând cu luna iulie 2021 există în derulare şi un contract de tip cost-volum-rezultat, în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienţii adulţi fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acţiune antivirală directă) nu au obţinut răspuns terapeutic.

    „Din fericire, studiile au demonstrat că terapiile fără interferon pot vindeca hepatita C, care reprezintă o problemă de sănătate publică. Facem încă un pas în îndeplinirea indicatorilor necesari pentru respectarea angajamentului României faţă de organismele internaţionale, de eradicare a infecţiei cu virus hepatic C până în anul 2030”, a declarat Adela Cojan, preşedintele interimar al CNAS, citată în comunicatul de presă.

    Pe site-ul CNAS sunt afişate, atât pentru asiguraţi, cât şi pentru medicii curanţi, toate informaţiile referitoare la includerea în tratament a pacienţilor eligibili.

    Hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile a fost publicată în Monitorul Oficial

    Andreea
    -
    0
    Hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile a fost publicată în Monitorul Oficial

    Monitorul Oficial a publicat Hotărârea de Guvern care stabileşte prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând cu data de 7 februarie.

    Hotărârea pentru prelungirea stării de alertă stabilește, între altele, accesul tuturor persoanelor în magazinele alimentare din centrele sau parcurile comerciale, dar sunt impuse anumite condiţii.

    Și asta după ce joi, într-o conferinţă de presă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, afirma că hotărârea privind prelungirea stării de alertă păstrează majoritatea restricţiilor impuse de autorităţi pentru gestionarea pandemiei de COVID-19, ca noutate fiind aduse câteva ajustări.

    „Hotărârea de guvern a fost aprobată în cadrul şedinţei de guvern şi prevede unele modificări, deci nu în sensul de a relaxa măsuri sau în sensul de a modifica radical măsurile, dar doar de ajustare şi continuă măsurile care există la acest moment. În acest sens, deci, pentru rata persoanelor sau procentul persoanelor care ocupă un local, sub 3 la mie, se ajunge la 50% din localul respectiv, inclusiv la teatre, la cinematografe, restaurante, deci sub 3 la mie, 50%; peste 3 la mie, 30% – lucru care este acum, numai că era o diferenţă între restaurante şi alte entităţi şi acum se tratează egal, deci 50% sub 3 la mie şi 30% peste 3 la mie. La acest moment, putem spune că peste tot rămâne 30% gradul de ocupare, respectând toate celelalte măsuri care au fost şi până acum”, a explicat Raed Arafat.

    Acesta s-a referit şi la accesul în magazinele din mall-uri care comercializează alimente.

    „Un alt aspect de ajustare este permiterea accesului tuturor persoanelor în interiorul operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor alimentare de bază, situaţi în centrele şi parcurile comerciale, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în şi din acestea, cu asigurarea unei suprafeţe de minim 4 metri pătraţi raportat la suprafaţa destinată vânzării pentru fiecare persoană, şi este limitat numărul coşurilor de cumpărături la numărul maxim de persoane ce poate avea acces”, a adăugat el.

    Până în prezent, în centrele comerciale unde existau în interior magazine alimentare, accesul era permis numai persoanelor vaccinate.

    „După mai multe discuţii care au avut loc inclusiv la nivel înalt, cu domnul prim-ministru şi cu operatorii economici, s-a ajuns la soluţia că dacă există un culoar dedicat, controlat, de intrare, deplasare şi ieşire, se poate merge în condiţiile în care se merge la celelalte magazin alimentare, dar va trebui stabilit clar: 4 metri pătraţi per persoană, luând în considerare numai spaţiul de vânzare, ce înseamnă că se face calcul, să iasă din calcul la suprafaţa respectivă rafturile, zonele de expunere şi rămân numai zonele în care circulă oamenii, de fapt. Acolo se calculează, la 4 metri pătraţi pe persoană şi ca să fie controlabilă situaţia, dacă există 50 de persoane limită, atunci sunt 50 de cărucioare. Fiecare persoană intră cu căruciorul şi pleacă cu căruciorul, îl lasă afară şi poate intra altă persoană, dacă se atinge numărul maxim de persoane”, a arătat Arafat.

    Acesta a subliniat că, în rest, „toate măsurile, toate aspectele care au fost până acum au fost prelungite timp de o lună, începând cu 7 februarie”.

    HG aprobată joi de Guvern prevede, de asemenea, că portul măştii de protecţie de tip medical sau de tip FFP 2, astfel încât să acopere gura şi nasul, rămâne obligatoriu în toate spaţiile închise şi deschise.

    Președintele SRH: Medicii hematologi și-au făcut treaba în toată perioada pandemiei. Boala hematologică malignă este foarte agresivă

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Președintele SRH: Medicii hematologi și-au făcut treaba în toată perioada pandemiei. Boala hematologică malignă este foarte agresivă

    Președintele Societății Române de Hematologie (SRH), prof. dr. Daniel Coriu, a declarat că medicii hematologi și-au făcut treaba în toată perioada pandemiei de COVID-19, atrăgând atenția că boala hematologică malignă este foarte agresivă, iar pacienții au nevoie de îngrijiri.

    ”Suntem în al cincilea val al pandemiei de COVID-19, fiecare val a avut particularitățile sale. Ne amintim primul val în care particularitatea era frica, frica tuturor, a noastră, a medicilor și a pacienților față de o boală necunoscută. Ulterior, am început să înțelegem această boală, să o controlăm. Acum avem foarte multe cazuri de COVID în spital, inclusiv personal afectat – asistente și medici – dar și mulți pacienți. În toată această perioadă, noi, medicii hematologi, ne-am făcut treaba. Boala hematologică malignă este foarte agresivă și, atunci, am tratat pacienții”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

    Totodată, președintele SRH a atras atenția asupra dezechilibrului în repartiția resursei umane, subliniind că există județe în România fără niciun medic hematolog.

    ”În România în Hematologie avem peste 300 de specialiști. 130-140 dintre aceștia se află în București, restul în Craiova, Timișoara, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureș și Iași. Avem șase județe care nu au niciun hematolog, iar multe alte județe cu un singur hematolog. Este foarte greu să practici această specialitate de unul singur. Se întâmplă acest dezechilibru pentru că, bineînțeles, medicul poate să aleagă unde locuiește și unde lucrează. Tânărul medic specialist va alege să meargă într-un mediu de muncă atractiv, cu infrastructură modernă și, cel mai important, unde este respectat. Este important să fie respectat și să aibă cu ce să lucreze, cu ce să trateze pacientul”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

    ”În lupta împotriva cancerului, este nevoie de crearea a șase centre regionale moderne, care vor acoperi nevoia României. În același timp, trebuie să avem o rețea națională funcțională, fiecare județ să aibă un compartiment sau o secție de hematologie. Adică, un pacient tratat în acest centru regional să se întoarcă aproape de casă, să fie tratat acasă, după ce a primit cele mai bune investigații și o schemă terapeutică modernă. Nu în ultimul rând, având în vedere complexitatea bolilor hematologice maligne, vorbim de terapii moderne și în hematologie lucrurile se schimbă fantastic”, a adăugat prof. dr. Daniel Coriu.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței online de tip dezbatere „Bolile Maligne Hematologice”, organizată de Societatea Română de Hematologie (SRH), un eveniment de informare, conștientizare și colaborare, în contextul Zilei Mondiale de Lupta Împotriva Cancerului, marcată în fiecare an pe 4 februarie.

    Dr. Sorina Bădeliță, despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pacienților cu boli hematologice maligne

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Dr. Sorina Bădeliță, despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pacienților cu boli hematologice maligne

    Vicepreședintele Societății Române de Hematologie, dr. Sorina Bădeliță, a explicat impactul pandemiei de COVID-19 asupra pacienților cu boli hematologice maligne.

    ”Să nu uităm de teama pacienților, teama pacienților de a se infecta, nu doar din spital ci și de acasă sau la locul de muncă, precum și întrebările pe care și le pun privind vaccinarea anti-COVID. Trebuie să întrerup tratamentul oncologic? Ce fac dacă nu am produs anticorpi? Vorbim de pacienți imunodeprimați, cu boli maligne hematologice, în care, într-adevăr, producția de anticorpi după vaccinare este extrem de scăzută. M-a impersionat cazul unui pacient cu mielom multiplu, care a plecat de acasă și s-a mutat pentru a se izola, soția fiind pedagog, iar copiii mergând la școală, și pentru a se autoproteja, practic, s-a mutat în altă casă singur, ceea ce pentru un pacient are un impact extrem de nefavorabil, în ceea ce privește psihicul”, a subliniat dr. Sorina Bădeliță.

    De asemenea, Dr. Sorina Bădeliță a vorbit și despre impactul celor mai importante boli hematologice maligne asupra pacienților.

    ”Principalele neoplazii hematologice pe care noi le vedem și le tratăm zilnic sunt categoriile leucemiilor acute, împreună cu sindroamele mielodisplazice. Sunt boli acute, de temut, pentru oricine, și reprezintă una din urgențele în hematologie. Pacientul necesită internare de urgență, preferabil într-o clinică mare. Apoi, sunt sindroamele limfoproliferative cronice, care sunt cele mai frecvente și din care fac parte limfoamele, non-hodgkin, boala non-hodgkin, leucemia limfatică cronică. Sunt sindroamele mielolimfoproliferative cronice, precum policitemia vera, trombocitemia esențială. Sunt boli cronice cu care pacientul trebuie să învețe să trăiască. Nu în ultimul rând, avem capitolul de patologie a proteinelor monoclonale, unde principalele boli frecvente sunt mielomul multiplu și amiloidozele. Practic, de cele mai multe ori, pacientul hematologic este un pacient cu o boală cronică. Trebuie stabilită o relație de încredere medic-pacient, pentru a găsi resursele, atât financiare, cât și emoționale, pentru a stăvili aceste boli cronice maligne”, a explicat dr. Sorina Bădeliță.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței online de tip dezbatere „Bolile Maligne Hematologice”, organizată de Societatea Română de Hematologie (SRH), un eveniment de informare, conștientizare și colaborare, în contextul Zilei Mondiale de Lupta Împotriva Cancerului, marcată în fiecare an pe 4 februarie.

    Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului: SRH a organziat conferința „Bolile Maligne Hematologice”

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului: SRH a organziat conferința „Bolile Maligne Hematologice”

    Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului este marcată, în fiecare an, pe 4 februarie. Această zi are ca scop creșterea gradului de informare a oamenilor asupra cancerului și promovarea unor noi metode de a combate aceasta boală. În acest context, Societatea Română de Hematologie (SRH) a organizat, joi, conferința online de tip dezbatere „Bolile Maligne Hematologice”, un eveniment de informare, conștientizare și colaborare.

    Președintele Societății Române de Hematologie, prof. dr. Daniel Coriu, a atras atenția asupra dezechilibrului în repartiția resursei umane, subliniind că există județe în România fără niciun medic hematolog.

    ”În România în Hematologie avem peste 300 de specialiști. 130-140 dintre aceștia se află în București, restul în Craiova, Timișoara, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureș și Iași. Avem șase județe care nu au niciun hematolog, iar multe alte județe cu un singur hematolog. Este foarte greu să practici această specialitate de unul singur. Se întâmplă acest dezechilibru pentru că, bineînțeles, medicul poate să aleagă unde locuiește și unde lucrează. Tânărul medic specialist va alege să meargă într-un mediu de muncă atractiv, cu infrastructură modernă și, cel mai important, unde este respectat. Este important să fie respectat și să aibă cu ce să lucreze, cu ce să trateze pacientul”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

    Mulți pacienți sunt nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a li se pune un diagnostic corect, a subliniat dr. Radu Niculescu, secretar Societatea Română de Hematologie.

    ”Sunt două probleme majore: de logistică și de personal. Pentru a avea un diagnostic corect în bolile hematologice maligne, trebuie ca acele centre unde sunt prezenți pacienții să dispună de o aparatură înalt specializată, de înaltă performanță. Lucru, care din păcate nu există decât în câteva centre din țară”, a precizat dr. Radu Niculescu.

    Vicepreședintele Societății Române de Hematologie, dr. Sorina Bădeliță, a explicat impactul celor mai importante boli heamtologice maligne asupra pacienților.

    ”Principalele neoplazii hematologice pe care noi le vedem și le tratăm zilnic sunt categoriile leucemiilor acute, împreună cu sindroamele mielodisplazice. Sunt boli acute, de temut, pentru oricine, și reprezintă una din urgențele în hematologie. Pacientul necesită internare de urgență, preferabil într-o clinică mare. Apoi, sunt sindroamele limfoproliferative cronice, care sunt cele mai frecvente și din care fac parte limfoamele, non-hodgkin, boala non-hodgkin, leucemia limfatică cronică. Sunt sindroamele mielolimfoproliferative cronice, precum policitemia vera, trombocitemia esențială. Sunt boli cronice cu care pacientul trebuie să învețe să trăiască. Nu în ultimul rând, avem capitolul de patologie a proteinelor monoclonale, unde principalele boli frecvente sunt mielomul multiplu și amiloidozele. Practic, de cele mai multe ori, pacientul hematologic este un pacient cu o boală cronică. Trebuie stabilită o relație de încredere medic-pacient, pentru a găsi resursele, atât financiare, cât și emoționale, pentru a stăvili aceste boli cronice maligne”, a explicat dr. Sorina Bădeliță.

    În cadrul evenimentului, conf. dr. Andrei Coliță, vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, a vorbit despre modul în care poate fi standardizat diagnosticul, dar și tratamentul, în hemopatiile maligne la nivel național.

    ”Aplicarea unor măsuri terapeutice și diagnostice uniforme la nivel național este extrem de importantă. Această standardizare are deja câțiva primi pași făcuți. Este vorba despre o serie de ghiduri, eloboate în colaborare de Societatea Română de Hematologie și Comisiile terapeutice ale Ministerului Sănătății, care ajută medicii din toate centrele să aplice același tip de tratament. Aceste ghiduri, însă, trebuie să evolueze în permanență, să fie actualizate. Este nevoie de colaborarea noastră permanentă, atât sub egida Societății, cât și a Colegiului și a Ministerului Sănătății, prin experții din comisiile terapeutice. Pe de altă parte, vorbim și despre uniformizarea diagnosticului. Ca punct de plecare, avem un program de diagnostic finanțat de Casa Națională de Asigurări, în ceea ce privește leucemiile acute, dar acest program trebuie extins și la alte hemopatii maligne, în care este absolut nevoie de anumite investigații, care încă nu sunt acoperite de Casa de Asigurări în ceea ce privește costurile lor de realizare”, a spus conf. dr. Andrei Coliță.

    Colaborarea interdisciplinară între medicul hematolog și medici din alte specialități implicați în gestionarea pacientului cu boli maligne hematologice este extrem de importantă, a declarat șef lucr. dr. Cătălin Dănăilă.

    ”Cooperarea specialiștilor din diferite specialități poate aduce un plus în diagnosticul și tratamentul pacienților, cu atât mai mult în cazul pacienților hemato-oncologici. Afecțiunile hematologice și hemato-oncologice au un răsunet aproape în toate specialitățile. Această cooperare se poate materializa în consulturi interdisciplinare pentru diagnostic, pentru înțelegerea unor complicații care apar în evoluția pacienților hemato-oncologici, în tratamentul și abordul lor”, a afirmat șef lucr. dr. Cătălin Dănăilă.

    Prof. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte Societatea Română de Hematologie a subliniat importanța medicinei personalizate în bolile maligne hematologice .

    ”Medicina personalizată se mulează pe profilul pacientului. Dacă în urmă cu mai mult de 20 de ani, în hematologie nu aveam foarte multe modalități de tratament care să difere de la pacient la pacient, pas cu pas au intrat în panoplia tratamentelor hematologie, pentru hemopatiile maligne, medicamente care s-au adresat anumitor ținte, cum au fost anticorpii monoclonali, folosiți în special pentru acele limfoame cu celulă B, identificând un marker specific pe celula malignă, precum și alte terapii inovative, care au fost adresate unor ținte moleculare. În momentul de față pentru o leucemie acută putem să avem abordări diferite, pentru că există pacienți cu mutații diferite. În același timp, putem vorbi, în prezent, și de personalizarea managementului pacientului, în funcție și de răspunsul la tratament”, a spus prof. dr. Horia Bumbea.

    Totodată, în cadrul evenimentului, conf. Dr. Ioana Ioniță, vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, a subliniat informațiile importante pe care medicii trebuie să le transmită către pacienții cu sindroame mieloproliferative cronice.

    ”Înainate de a comunica informații, consider că este important să creăm o relație de încredere cu pacienții noștri și acest lucru este dificil. Însă, acest lucru se realizează prin experiența noastră, prin felul în care comunicăm, pentru că în lipsa unei încrederi pe care pacientul o va avea în expertiza noastră, în procedurile medicale pe care le vom face, bineînțeles că orice informații am comunica, acestea ar fi insuficiente și vor trece pe lângă pacient. Apoi, este extrem de important pas cu pas diagnosticul de etapă, investigațiile paraclinice pe care le vom face, unele dintre ele investigații invazive, precum și necesitatea, riscurile și beneficiile acestor investigații. Este important să explicăm clar, în momentul în care am stabilit diagnosticul de boală, și să oferim toate răspunsurile la întrebările pacienților noștri. La fel de important este să asigurăm, împreună cu colegii noștri, tot suportul pentru acel șoc privind prima impresie în legătură cu o boală hematologică. Trebuie să explicăm care sunt terapiile, alternativele de terapie și să încercăm să luăm decizia terapeutică în funcție și de dorințele pacientului. Complianța este extrem de importantă în sindroamele mieloproliferative cronice. Trebuie discutat despre prognostic, despre complicații”, a precizat Conf. Dr. Ioana Ioniță.

    O problemă importantă o reprezintă faptul că unele investigații obligatorii nu sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

    ”Avem probleme legate de investigațiile obligatorii și importante pentru alegerea și conducerea terapiilor, investigații solicitate de Casa Națională de Asigurări, dar care în continuare sunt nedecontate de Casa Națioanală de Asigurări. Sperăm ca, prin noul program de luptă împotriva cancerului, aceste investigații să fie în sfârșit decontate și disponibile pentru toată lumea. Întâmpinăm și anumite discontinuități în ceea ce privește unele citostatice importante la nivel național”, a explicat dr. Anca Vasilache.

    La evenimentul organizat de Societatea Română de Hematologie au participat și reprezentanții unora dintre cele mai importante Asociații de pacienți din sfera hematologiei.

    1...668669670...3.308Pagina 669 din 3.308

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.