GCS: 4.247 de cazuri zilnice de persoane infectate și 59 de decese COVID-19, de la ultima raportare

Un număr de 4.247 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate, de la ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

De asemenea, au fost raportate 59 decese, dintre care 3 anterioare intervalului de referință.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 27 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 4.247 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 59 decese, dintre care 3 anterioare intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

MS: Triaj epidemiologic și testare pentru COVID-19, pentru refugiații din Ucraina

Echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic, evaluarea stării de sănătate a refugiaţilor din taberele organizate de DSU, şi asigurarea testării acestora pentru COVID-19 au fost organizate de direcțiile de sănătate publică.

„Ministerul Sănătăţii a organizat prin direcţiile de sănătate publică din judeţele de la frontiera cu Ucraina şi judeţele învecinate cu acestea, echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic şi evaluarea stării de sănătate a refugiaţilor din taberele organizate de DSU şi asigurarea testării acestora pentru COVID-19”, se arată într-un comunicat al MS.

Potrivit aceleiași surse, persoanele care vor avea nevoie de asistenţă medicală vor fi îndrumate către unităţile sanitare din zonă. De asemenea, comunicatul MS subliniază că accesul la servicii de sănătate pentru cetăţenii ucrainieni este similar cu cel pentru cetăţenii români şi se face pe baza convenţiilor existente.

„Societatea Antibiotice SA, aflată în patrimoniul MS, a trimis deja în Ucraina prin punctul de frontieră Siret, antibiotice orale şi injectabile pentru 5.000 pacienţi. În prezent, Ministerul Sănătăţii centralizează cererile de echipamente şi materiale sanitare din partea Ucrainei pentru a le onora în perioada imediat următoare. De asemenea, se întocmeşte lista de spitale în care vor primi asistenţă medicală răniţii ucrainieni”, se mai arată în comunicatul menţionat.

CNCAV: Aproape 4.900 de doze de vaccin anti-COVID, administrate în ultimele 24 de ore

Un număr de 4.867 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 654 reprezintă prima doză, 1.860 – doza a doua şi 2.353 – doza a treia, a informat, sâmbătă, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Din numărul total de doze administrate, 643 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (93 – doza I şi 550 – doza a II-a).

Conform CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.688.665 doze de vaccin pentru 8.109.027 de persoane, 8.061.074 primind schema completă şi 2.523.979 fiind imunizate cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate patru reacţii adverse, trei de tip local şi una de tip general.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.982 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.204 de tip local şi 17.778 de tip general.

Consiliere medicală și procurare de medicamente, pentru refugiații ucraineni, printr-un call-center al APCR

Un call center unde fiecare apelant va fi navigat prin sistemul de sănătate, va primi consiliere medicală de bază, psihologică, nutriție, dar și medicamentele necesare tratamentului indicat de medicii implicați, prin procurarea acestora de la producători, va fi pus la dispoziția dispoziția refugiaților din Ucraina, începând de luni, de către Alianța Pacienților Cronici din România (APCR).

Numărul de telefon unde refugiații pot suna este 021/2530591.

„Facem un apel la voluntari pentru traducere din limba ucraineana pentru refugiații care nu vorbesc engleza. Este un moment de răscruce pentru refugiați și trebuie sa le dăm certitudinea că nu sunt abandonați”, a transmis Cezar Irimia, președintele APCR.

Asociația Sănătate pentru Comunitate solicită măsuri urgente în contextul primirii refugiaților pe teritoriul României

sursa foto: Salvati Copiii/Facebook 

Centralizarea intr-un sistem informatic a refugiatilor cu afectiuni cronice si oncologice, stabilirea unor ghiduri si implementarea unor conditii clare privind vaccinarea impotriva coronavirusului pentru refugiati si cresterea capacitatii pentru ingrijirea mamei si copilului in maternitati si in centrele sociale pentru a veni in sprijinul gravidelor, lehuzelor si nou-nascutilor, se numara printre masurile urgente solicitate de catre Asociatia Sanatate pentru Comunitate, in contextul generat de razboiul din Ucraina si primirea refugiatilor pe teritoriul Romaniei.

„Asociatia Sanatate pentru Comunitate, o organizatie avand ca obiect de activitate dezvoltarea si implementarea campaniilor de educare, informare și constientizare pentru cele mai frecvente tipuri de cancere, saluta deschiderea autoritatilor romane pentru a veni in sprijinul refugiatilor din Republica Ucraina si doreste sa se alature eforturilor derulate pe plan guvernamental si administrativ pentru a asigura o tranzitie cat mai facila a acestora din punct de vedere al suportului medical. Totodata, in acest context, vedem ca fiind esentiala securizarea continuitatii accesului cetatenilor romani la servicii medicale si medicatia esentiala, precum si protejarea acestora in privinta unui risc suplimentar de crestere a numarului de cazuri de infectari cu coronavirus”, a transmis Asociatia Sanatate pentru Comunitate, prin fondatoarea Alina Comanescu.

In solicitarea sa, adresata ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila, aceasta a identificat o serie de solicitari „pe care le consideram de imediata necesitate pentru ca autoritatile publice romane sa vina in sprijinul concret al cetatenilor romani, cetatenilor ucraineni refugiati sau in tranzit pe teritorul Romaniei si cadrelor medicale din Romania”:

1. Centralizarea intr-un sistem informatic a refugiatilor cu afectiuni cronice si oncologice, astfel incat sa poata fi evaluate nevoile acestora de asistenta medicala si tratament;
2. Stabilirea unor ghiduri si implementarea unor conditii clare privind vaccinarea impotriva coronavirusului pentru refugiati, dublata de comunicarea actualizata pentru cetatenii romani asupra importantei vaccinarii in noul context geopolitic;
3. Evaluarea necesitatii de vaccinare sau rapel, pentru cetatenii romani si refugiati, in cazul altor patologii a caror incidenta creste in situatii de razboi;
4. Gestionarea disponibilitatii pe plan national a medicamentelor esentiale stabilite conform Listei Medicamentelor Esentiale a Organizatiei Mondiale a Sanatatii – limitarea vanzarii medicamentelor respective in afara Romaniei, comunicarea catre furnizori a unor estimari de necesar pentru o perioada de 3-6 luni;
5. Cresterea capacitatii pentru ingrijirea mamei si copilului in maternitati si in centrele sociale pentru a veni in sprijinul gravidelor, lahuzelor si nou-nascutilor;
6. Stabilirea unor ghiduri clare la nivelul unitatilor sanitare prin care sa se mentina accesul pentru pacientilor aflati deja in tratament pentru patologii grave amenintatoare de viata, astfel incat monitorizarea si tratamentul acestora sa nu sufere intarzieri in noul context.

Datele GCS: Aproape 7.200 de cazuri noi de persoane infectate și 976 de pacienți COVID la ATI

Un număr de 7.191 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 1.783 mai puțin decât în ziua anterioară, au fost anunțate sâmbătă, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Din cele 7.191 de cazuri noi 842 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 7.067, cu 635 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 976 de persoane, cu 18 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 976 de pacienți internați la ATI, 851 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 358 sunt minori, 351 fiind internați în secții, cu 59 mai puțin decât în ziua anterioară și 7 la ATI, similar cu ziua anterioară.

În total, până astăzi, 26 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.724.480 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 108.766 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

De asemenea, 2.453.349 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 584 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 63.294 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 25.02.2022 (10:00) – 26.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 101 decese (61 bărbați și 40 femei), dintre care 5 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre cele 101 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 20 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 29 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 46 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

96 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 101 pacienți decedați, 78 au fost nevaccinați și 23 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. 22 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități.

Au fost raportate 5 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Brăila, Ialomița și Maramureș, 2 în luna octombrie și 3 în luna decembrie 2021.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.407.607 teste RT-PCR și 8.579.516 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.851 de teste RT-PCR (8.249 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.602 la cerere) și 31.095 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 132.917 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.359 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 70.793 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 14 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.029 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 200 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 25 februarie, 494 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 116.000 lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

EXCLUSIV Președintele Colegiului Medicilor Suceava: Medicii vor merge voluntari dacă va exista un apel al Ucrainei. Urgența este acum pentru a ajuta refugiații

Pandemia este pe sfârșite, iar urgența mare este acum pentru a ajuta refugiații din Ucraina, a declarat președintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Sorin Hâncu, pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.ro.

Mai mult, dr. Sorin Hâncu a spus că dacă va exista un apel al Ucrainei, iar legislația va permite, medicii vor merge voluntar pentru a ajuta țara vecină.

„Dacă vor apela dumnealor și legislația va permite, putem să ajungem și acolo (n.r. ca medici din Suceava să meargă în Ucraina), dar deocamdată, nu. Ei au medici suficienți, nu este problemă, dar dacă vor apela, da. Dar asta ține de Ministerul Sănătății, nu pot eu să iau o astfel de hotărâre. Fiecare dacă vrea, se poate înscrie ca voluntar”, a spus președintele Colegiului Medicilor Suceava.

În prezent, dr. Sorin Hâncu a spus că în funcție de necesități, Colegiului Medicilor Suceava se va alătura acțiunilor umanitare, urmând să ajute cu medicamente,alimente și alte produse pentru cei refugiați.

„Spitalele, prin direcțiile de sănătate publică, au instrucțiuni precise (n.r. referitoare la refugiați). Noi fiind o organizație profesională a medicilor și răspunzând de ea, m-am gândit că este corect ca să ne alăturăm și noi acestei acțiuni umanitare, cu ceea ce putem. Aceasta este intenția noastră, iar acest lucru îl vom face în funcție de necesități, de ce va fi nevoie în zilele următoare. Noi ne pregătim și comunicăm cu celelalte organizații implicate și vom ajuta cu ce și unde va fi nevoie (…). Spitalizarea nu ține de noi. Toate acestea țin de Direcția de Sănătate Publică. Colegiul Medicilor Suceava poate să contribuie cu medicamente, cu alimente, pentru cei refugiați, în vamă, sau unde vor fi ei cazați. Acolo putem noi să intervenim. În rest, este problema statului și a direcției de sănătate publică. Noi nu putem să dictăm spitalelor și celorlalte organizații și entități”, a afirmat dr. Sorin Hâncu.

Totodată, dr. Sorin Hâncu a spus că „dacă va fi nevoie, vom acționa și vom apela ca medicii care pot să se implice și ei pentru a ajuta acești oameni care sunt acum în suferință. Ce să facem? Nici războiul nu a ținut de noi și nu ne-a întrebat nimeni. Va trebui să ajutăm și noi pe cât posibil. Deocamdată, medicii nu sunt pregătiți, dar vom acționa să determinăm medicii să se implice și ei pentru a ajuta acești oameni care sunt într-o situație deosebită”.

La rândul său, conf. dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași a spus că medicii trebuie să răspundă cu solidaritate la ceea ce se întâmplă în Ucraina și vor face tot ce se poate pentru rezolvarea eventualelor probleme de sănătate ale refugiaților.

„Noi trebuie să răspundem cu solidaritate la ceea ce se întâmplă în Ucraina, iar medicii vor face tot ce se poate pentru eventualele probleme de sănătate, și sunt sigur că cei care vor fi refugiați vor avea asemenea probleme, să și le poată rezolva într-un mod normal, decent și de calitate în România. Nu mă îndoiesc de chestia asta”, a declarat conf. dr. Liviu Oprea, pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.

Acesta a spus că așa cum a făcut față și pandemiei, sistemul medical va face față și valului de refugiați veniți din Ucraina, dar este necesară și implicarea autorităților.

„Sunt convins că sistemul medical va face față valului de refugiați. Am făcut față și în pandemie, deja avem o oarecare experiență în gestionarea situațiilor de criză. E o discuție lungă dacă vom avea și noi valuri de pandemie. E greu de spus, pentru că deocamdată nu avem informații legate de câți oameni vor fi refugiați, câți vor veni. E greu de făcut o apreciere, dar sunt convins că, cel puțin, corpul profesional va face tot ce poate pentru ca acești oameni să fie tratați cum trebuie. Restul, sunt probleme la care trebuie să se implice și autoritățile dacă vorbim de resurse, pentru că medicii nu sunt responsabili de resursele din sistem”, a spus președintele Colegiului Medicilor Iași.

Acesta a precizat că până acum, nu cunoaște cazuri de refugiați care să se fi adresat spitalelor din Iași.

 

 

 

Apel pentru donații pentru refugiații ucraineni, făcut de Crucea Roşie Română

Crucea Roşie Română a lansat un apel umanitar, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor ucraineni care şi-au părăsit ţara, astfel că donaţiile pot fi făcute prin intermediul paginii de internet a Crucii Roşii Române sau direct în conturile campaniei, se arată într-un comunicat al organizației.

„În această perioadă de tensiune şi nelinişte, prioritatea noastră este să alocăm resurse pentru a ajuta populaţia civilă care va ajunge pe teritoriul României. Oamenii prinşi în mijlocul acestor evenimente trebuie sprijiniţi şi protejaţi. Crucea Roşie Română, conform mandatului său, este în colaborare permanentă cu autorităţile naţionale şi locale şi oferă sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul, atât cât va fi nevoie. Este momentul să ne implicăm şi să fim solidari cu poporul ucrainean”, declară Ioan – Silviu Lefter, director general Crucea Roşie Română.

Crucea Roşie Română îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea rapidă a situaţiei din Ucraina ce are consecinţe devastatoare asupra populaţiei civile, arătând că sute de mii de oameni care locuiesc aproape de zona de contact se confruntă în mod regulat cu lipsa accesului la alimente, apă şi electricitate. Conform sursei citate, aceasta este realitatea lor zilnică de aproape opt ani de violenţă continuă, care acum îi determină să fugă din calea războiului.

Conform HG 557 din 2016, Crucea Roşie Română, este o organizaţie umanitară cu rol de sprijin secundar în asigurarea cazării persoanelor evacuate sau refugiate, asigurarea apei potabile şi hranei pentru persoanele afectate sau evacuate, asigurarea şi distribuirea ajutoarelor, organizarea primirii şi distribuţiei ajutoarelor umanitare de urgenţă.

În completarea acestor activităţi, Crucea Roşie Română oferă sprijin uman şi logistic în spaţiile de cazare puse la dispoziţie de autorităţile statului, în punctele de triaj, acordă prim ajutor de bază, suport psihosocial şi serviciu de restabilire a legăturilor de familie, se arată în același comunicat.

GCS: 7.191 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 și 101 decese

Un număr de 7.191 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS)

Totodată, au fost raportate 101 decese, dintre care cinci anterioare intervalului de referință.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 26 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 7.191 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 101 decese, dintre care 5 anterioare intervalului de referință”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

Doi ani de la primul caz de infectare în România: Peste 2,7 milioane de persoane care au trecut prin COVID-19 și peste 63.000 de decese

Pe 26 februarie 2020, în urmă cu doi ani, în România era anunțat primul caz de infectare cu noul coronavirus.

Acesta a fost înregistrat la un tânăr din județul Gorj, care a luat virusul după ce a intrat în contact cu un cetățean italian ce vizitase țara noastră, în perioada aceea.

”Suntem din păcate în situația să vă anunțăm că, în urma testării persoanelor din Gorj care au intrat în legătură cu cetățeanul italian, avem primul caz infectat cu COVID-19 de pe teritoriul României. Imediat ce va ajunge la București va intra în schema de tratament și sperăm să avem rezultate bune. Pacientul este în stare bună, nu manifestă simptome și nu trebuie să ne alarmăm”, declara la acea vreme ministrul Sănătății de atunci, Victor Costache.

Tânărul Sergiu Sgurescu a fost transportat atunci cu izoleta de la domiciliul său până la Institutul ”Matei Balș” din Capitală, unde a rămas internat până la vindecare.

De pe 26 februarie și până în prezent, România s-a confruntat cu pandemia și măsurile luate pentru combaterea acesteia, autorităţile începând să impună restricţii şi să ia măsuri de izolare și carantinare, iar pe 16 martie a fost instituită starea de urgenţă, până pe 14 mai, când starea de urgență a fost înlocuită cu starea de alertă.

După aproximativ o lună de la depistarea primului caz de coronavirus în România, pe 22 martie, țara noastră avea să înregistreze și primul deces de COVID-19, pe 22 martie, la un pacient de 67 de ani, care avea comorbidităţi.

În cei doi ani de pandemie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.717.289 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 107.924 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Și asta în timp ce 2.430.275 de pacienți au fost declarați vindecați.

În același timp, 63.193 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.