GCS: Peste 10.700 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 115 decese, de la ultima raportare

Mateescu Cristi
-
0
GCS: Peste 10.700 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 115 decese, de la ultima raportare

Un număr de 10.749 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 115 decese, dintre care 10 anterioare intervalului de referinţă, a informat, joi, Grupul de Comunicare Strategică.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 24 februarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore au fost înregistrate 10.749 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 115 decese, dintre care 10 anterioare intervalului de referinţă”, precizează GCS.

În România, cel mai mare număr de cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei – 40.018 – s-a înregistrat pe data de 1 februarie.

OMS: Accesul la tehnologia necesară producerii de vaccinuri ARN mesager, extins în cinci ţări

Mateescu Cristi
-
0
OMS: Accesul la tehnologia necesară producerii de vaccinuri ARN mesager, extins în cinci ţări

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a extins, miercuri, accesul la tehnologia bazată pe ARN mesager pentru fabricarea de vaccinuri în Bangladesh, Indonezia, Pakistan, Serbia şi Vietnam, pentru a înmulţi centrele de producţie de vaccinuri împotriva COVID-19, relatează AFP.

Candidatura acestor ţări „a fost revizuită de un grup de experţi şi ele au demonstrat că au capacitatea de a absorbi tehnologia şi vor trece relativ rapid la faza de producţie”, subliniază OMS într-un comunicat.

Anunţul face parte din strategia organizaţiei ONU de a multiplica centrele de producţie ale acestor vaccinuri ARNm – care s-au dovedit a fi printre cele mai eficiente în lupta împotriva virusului care provoacă COVID – şi de a combate astfel inegalitatea accesului la vaccinuri.

Noile ţări partenere vor beneficia de transfer de tehnologie de la centrul înfiinţat de OMS în Africa de Sud.

Săptămâna trecută, organizaţia ONU a desemnat deja şase ţări africane pentru beneficia de tehnologia necesară producerii de vaccinuri pe bază de ARN mesager.

Africa de Sud, Egipt, Kenya, Nigeria, Senegal şi Tunisia au fost alese de OMS pentru a permite continentului african să-şi fabrice propriile vaccinuri pentru a lupta împotriva pandemiei de coronavirus, dar şi a altor boli.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat într-o prezentare modul în care dezvoltarea rapidă a vaccinurilor anti-COVID a făcut posibilă combaterea mai eficienta a pandemiei de COVID-19.

Însă oficialul a amintit, de asemenea, că nu toată lumea a beneficiat la fel: dacă ţările bogate recomandă trei doze de vaccin, ţările sărace au acces dificil la vaccinuri, inclusiv pentru imunizarea cadrelor medicale.

„Inegalitatea a fost mult legată de faptul că, la nivel global, producţia de vaccinuri este concentrată în principal în mâinile câtorva ţări bogate”, a spus dr. Tedros.

În opinia sa, „una dintre cele mai evidente lecţii care trebuie învăţate din pandemia de COVID-19 este că producţia locală de vaccinuri trebuie crescută, în special în ţările cu venituri mici şi medii”.

MS: Licitaţia pentru proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, finalizată până la sfârşitul săptămânii în curs

Carmen Munteanu
-
0
MS: Licitaţia pentru proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, finalizată până la sfârşitul săptămânii în curs

Licitaţia pentru proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj va fi finalizată până la sfârşitul săptămânii în curs. Este anunțul Ministerului Sănătăţii făcut miercuri.

De asemenea, semnarea contractului ar putea avea loc în martie, dacă nu vor fi depuse contestaţii.

”Avem studiul de fezabilitate aprobat, inclusiv acordul de mediu, proiectul fiind fazat în două etape. Acum ne aflăm în faza finală a licitaţiei pentru proiectare şi sperăm ca până la sfârşitul acestei săptămâni să fie selectat câştigătorul proiectării, iar dacă nu sunt contestaţii, să semnăm contractul în luna martie. La licitaţia de proiectare s-au înscris opt consorţii internaţionale cu un total de peste 50 de firme. Proiectarea va dura 12 luni”, a declarat managerul de proiect, Cristina Gafton, de la Ministerul Sănătăţii, într-o conferinţă de prezentare organizată la Cluj-Napoca, citat de Agerpres.

Potrivit Cristinei Gafton, întregul proiect de construcţie a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj are o valoare totală de 540 de milioane de euro, finanţarea acestui proiect fiind asigurată prin Programul Operaţional Regional.

Noua unitate medicală urmează să fie funcţională în luna martie 2027, potrivit sursei citate.

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj se va întinde pe o suprafaţă de peste 150.000 mp, va avea şapte etaje (două subterane), 849 de paturi (dintre care 81 de ATI), precum şi un heliport.

Noul spital va avea şi o unitate de mari arşi, cu 12 paturi, dintre care şase cu propria sală de operaţie. Spitalul va dispune și de aproape 1.400 de locuri de parcare, dintre care 456 vor fi subterane.

GCS: 11.477 cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore

Carmen Munteanu
-
0
GCS: 11.477 cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 11.477 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 3.298 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.463 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Până miercuri, 23 februarie, 62.958 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 22.02.2022 (10:00) – 23.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 119 decese (62 bărbați și 57 femei), dintre care 9 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași,   Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre cele 119 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de de vârstă 0-9 de ani, 1 la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 20 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 37 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 50 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

115 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 119 pacienți decedați, 98 au fost nevaccinați și 21 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 9 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Brăila, Constanța și Suceava, în luna februarie 2022. Un pacient decedat în județul Suceava a fost infectat în Germania.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 8.397, cu 518 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.030 de persoane,  cu 33 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.030 de pacienți internați la ATI, 900 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 466 sunt minori, 459 fiind internați în secții, cu 64 mai puțin decât în ziua anterioară și 7 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.356.204 teste RT-PCR și 8.469.565 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 21.479 teste RT-PCR (13.081 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.398 la cerere) și 40.807 teste rapide antigenice.

Raport săptămânal INSP: 49,8% dintre cazurile confirmate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate la nevaccinaţi

Carmen Munteanu
-
0
Raport săptămânal INSP: 49,8% dintre cazurile confirmate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate la nevaccinaţi

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează miercuri, prin Raportul săptămânal de supraveghere, că 49,8% dintre cazurile confirmate cu virusul SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate.

În ceea ce privește infectarea în rândul persoanelor vaccinate anti-COVID-19, INSP arată că 47% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

De asemenea, INSP informează că în săptămâna 14 – 20 februarie, 43,9% din cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş, Cluj, Constanţa şi Ilfov.

În același timp, în ultima săptămână, 29,2% din totalul deceselor au fost înregistrate în Bucureşti, Prahova, Bihor, Iaşi şi Constanţa. 83,7% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei de COVID-19 şi până în prezent, 86,1% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,6% la bărbaţi. 93,4% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată, potrivit datelor INSP.

Premierul Ciucă, despre măsurile ce urmează să fie luate după încetarea efectelor HG privind starea de urgență

Carmen Munteanu
-
0
Premierul Ciucă, despre măsurile ce urmează să fie luate după încetarea efectelor HG privind starea de urgență

Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că după încetarea efectelor Hotărârii de Guvern privind starea de alertă, valabilă până în martie, vor fi luate măsuri adecvate situației pandemice de la momentul respectiv.

Totodată, premierul a mai precizat că, în urma analizelor efectuate, România se situează pe o pantă descendentă în ceea ce privește valul 5 al pandemiei.

„Având în vedere evoluția situației pandemice, am discutat și am spus public că urmează să  desfășurăm o analiză după data de 15 februarie la nivelul Ministerului Sănătății și al celorlalte instituții implicate în gestionarea crizei pandemice. Au avut loc aceste evaluări, este foarte clar că în momentul de față în ceea ce privește valul 5 am intrat pe o linie descendentă. Am discutat cu domnul ministru Rafila, iar în perioada imediat următoare, ținând cont de faptul că la începutul lunii martie își va înceta efectele Hotărârea de Guvern, să avem o analiză cât se poate de concretă și să venim cu măsuri care să se preteze la nivelul situației concrete. Există foarte multe așteptări din partea populației, ieri am avut un număr de peste 14.000 de infectări. Avem în continuare peste 1.000 de oameni la ATI. Dar, așa cum am înțeles de la domnul ministru, există speranța ca în perioada următoare această tendință să fie în continuare descrescătoare, ceea ce poate să genereze un alt set de măsuri pe care să îl avem în vedere la nivel guvernamental”, a declarat premierul Ciucă în deschiderea ședinței de Guvern.

Șef lucr. dr. Diana Manolescu: Niciun medic nu ar trebui să se opună obținerii unei a doua opinii

Carmen Munteanu
-
0
Șef lucr. dr. Diana Manolescu: Niciun medic nu ar trebui să se opună obținerii unei a doua opinii

Orice pacient are dreptul la o a doua opinie medicală, second opinion, în cazul unui diagnostic, drept care este prevăzut și de legislația românească. Cu toate acestea, nu toți pacienții iau în considerare această posibilitate.

O astfel de abordare ar trebui să existe cu atât mai mult cu cât pacientul se confruntă cu o boală gravă, cu o afecțiune complexă, dar chiar și atunci când există neclarități în ceea ce privește determinarea bolii.

Potrivit directorului medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” Timișoara, șef. lucr. dr. Diana Manolescu, orice medic ar trebui să încurajeze solicitarea unei second opinion.

”Niciun medic nu ar trebui să se opună obținerii unei a doua opinii sau să îi explice pacientului că nu are rost să o solicite pentru că oricum nu va afla nimic în plus. Dimpotrivă, o asemenea cerere ar trebui încurajată. Motivele pentru care pacienții privesc, de multe ori, cu suspiciune primul diagnostic țin cont atât de severitatea bolii, de speranța că poate medicul s-a înșelat sau afecțiunea nu este atât de gravă, cât și, nu de putine ori, de comunicarea nu foarte clară sau directă a diagnosticului, făcută de către medicul curant. Alteori, pacientul crede că poate într-o altă unitate sanitară există un tratament experimental, de care primul medic nu a aflat încă sau pur și simplu nu îl poate administra. Trebuie să spunem că, practic, second opinion poate, până la urmă, să reprezinte pentru pacient certitudinea unui diagnostic corect. Pe de altă parte, în situația unor investigații imagistice, explicația dată de medicul radiolog este de cele mai multe ori tehnică și sumară. Pentru că, după obținerea rezultatului imagistic, ar trebui să aibă loc o discuție foarte clară cu medicul care a recomandat CT-ul sau RMN-ul ori mamografia. Acesta ar trebui să îi explice pe larg pacientului ce diagnostic are și care sunt pașii de urmat”, a declarat șef. lucr. dr. Diana Manolescu.

Pentru a veni îns prijinul pacienților care au nevoie de o a doua părere medicală, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” Timișoara, prin Centrul Imagistic din acdrul unității sanitare, oferă posibilitatea obținerii de către pacienți a unei reinterpretări a investigațiilor imagistice. Astfel, se poate obține o a doua opinie în cazul radiografiilor, a rezultatului CT sau RMN și chiar a mamografiilor.

COVID-19 și afectarea organismului pe termen lung

Carmen Munteanu
-
0
COVID-19 și afectarea organismului pe termen lung

Cele mai multe persoane infectate cu noul coronavirus continuă să prezinte stări de epuizare, probleme de tip cognitiv, precum și alte simptome de lungă durată chiar dacă s-au vindecat de COVID-19.

Până în acest moment, specialiștii nu cunosc cu exactitate cauzele acestui long-COVID. Însă, noile cercetări încep să ofere informații cu privire la impactul pe care boala îl are asupra organismului și de ce poate lasă atât de multe sechele, potrivit The New York Times.

Potrivit specialiștilor, long-COVID este diferită de alte afecțiuni, fiind o boală cronică cu o mare varietate de simptome. Pentru multe dintre acestea testele convenționale de laborator nu găsesc o explicație.

Studiile au arătat că aproximativ 10% până la 30% dintre persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 pot dezvolta simptome pe termen lung.

Deși încă se caută încă răspunsuri cu privire la faptul că unele persoane dezvoltă long-COVID și altele nu, cercetările au identificat patru potențiali factori care ar putea mări riscul de long-COVID:

  • Niveluri ridicate de ARN viral la începutul unei infecții
  • Prezența anumitor autoanticorpi
  • Reactivitatea virusului Epstein-Barr
  • Apariția diabetului de tip 2

Sistemul imunitar perturbat în long-COVID

Cercetătorii au atras atenția că pacienții cu long-COVID par să aibă un sisem imunitar perturbat comparativ cu persoanele care au avut COVID-19 și s-au recuperat complet. Concluzia la care au ajuns mulți cercetători este aceea că disfuncția imună cronică după o infecție cu noul coronavirus poate declanșa un lanț de simptome în tot organismul, mai scrie The New York Times.

O altă concluzie arată că virusul se răspândește pe scară largă în timpul unei infecții inițiale și că materialul genetic viral poate rămâne în țesuturi (intestine, ganglioni limfatici și alte tipuri de țesuturi) timp de mai multe luni.

Studiile care se află în desfășurare încearcă să determine dacă aceste rezervoare virale provoacă inflamație în țesuturile din jur, fapt care ar putea genera ceea ce numim ceața creierului, probleme gastrointestinale și alte simptome.

Cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi că boala COVID-19 poate declanșa un răspuns autoimun de durată și dăunător. Studiile au indicat niveluri surprinzător de ridicate de autoanticorpi, care atacă în mod eronat țesuturile pacientului, la multe luni după o infecție inițială. O a treia posibilitate este ca infecția virală inițială să declanșeze inflamația cronică, posibil prin reactivarea altor virusuri din corpul pacientului, care sunt în mod normal latente. Reactivarea virusului Epstein-Barr, care infectează majoritatea oamenilor când sunt tineri, ar putea ajuta la o predicție în ceea ce privește dezvoltarea long-COVID de către o persoană, a arătat un alt studiu.

”În lumea complicată a sistemului imunitar, aceste explicații pot coexista. Și la fel cum diverși pacienți cu long-COVID pot avea simptome diferite, ei pot avea, de asemenea, diferite probleme imunitare. Identificarea problemelor care sunt centrale pentru boala fiecărui pacient va fi critică pentru ghidarea tratamentului”, a spus dr. Akiko Iwasaki, imunolog la Yale, citat de The New York Times.

”De exemplu, un pacient cu autoanticorpi ar putea beneficia de medicamente imunosupresoare, în timp ce un pacient cu rămășițe de virus COVID ar trebui să primească antivirale”, a mai spus dr. Iwasaki.

”În funcție de ceea ce are fiecare persoană, tratamentul ar fi destul de diferit.”, a adăugat acesta.

Sistemul circulator, afectat de COVID-19

Studiile inițiale sugerează că disfuncția sistemului circulator ar putea afecta fluxul de oxigen către mușchi și alte țesuturi, limitând capacitatea aerobă și provocând oboseală severă. Într-un studiu, pacienții cu simptome de long-COVID au avut răspunsuri neașteptate la mersul pe bicicletă. În ciuda faptului că au inima și plămâni aparent normali, mușchii lor au fost capabili să extragă doar o parte din cantitatea normală de oxigen din vasele de sânge mici în timp ce pedalau, reducându-și semnificativ capacitatea de efort. O posibilă cauză ar putea fi inflamația cronică, care poate deteriora fibrele nervoase ce ajută la controlul circulației, o afecțiune numită neuropatie cu fibre mici. Fibrele deteriorate, observate în biopsiile de piele, sunt asociate cu disautonomia, o afectare a funcțiilor automate, cum ar fi ritmul cardiac, respirația și digestia, care este foarte frecventă la pacienții cu long-COVID.

Pe de altă parte, cercetătorii sud-africani au descoperit prezența unor cheaguri de sânge microscopice, care se formează în timpul unei infecții inițiale cu COVID-19. Acestea se vor descompune în mod natural, dar pot persista la pacienții cu long-COVID. Astfel de cheaguri, spun specialiștii, ar putea bloca capilarele minuscule care transport oxigenul către țesuturile din tot corpul.

Nivelul scăzut de oxigen poate contribui la apariția celui mai  frecvent simptom – oboseala severă.

COVID-19 și afectarea creierului

Specialiștii spun că există posibilitatea ca și persoanele care au avut forme ușoare de COVID-19 se pot confrunta cu deficiențe cognitive susținute, inclusiv dificultăți de atenție, de memorie, de exprimare.

Posibilele probleme neurologice pe termen lung generate de COVID-19 constituie ”o criză majoră de sănătate publică”, potrivit dr. Avindra Nath, directorul medical al Institutului Național de Tulburări Neurologice și AVC.

Cercetătorii au descoperit o gamă largă de disfuncții ale creierului la pacienții cu long-COVID. Un alt grup de cercetare a arătat că long-COVID poate reduce semnificativ cantitatea de sânge care ajunge la creier.

COVID-19 și afectarea pulmonară

Respirația scurtă este un simptom frecvent al long-COVID. Cercetătorii britanici au identificat dovezi preliminarii care indică existența unor leziuni pulmonare la un grup mic de pacienți cu long-COVID-19, care nu au fost spitalizați, mai scrie The New York Times.

Cercetările detaliate ale funcției pulmonare au indicat că majoritatea pacienților a preluat mai puțin oxigen în comparație cu oamenii sănătoși, chiar dacă structura plămânilor lor parea a fi normal. Însă, pentru confirmarea concluziilor, este nevoie de un grup mai mare de pacienți care să fie studiat.

Peste o mie de persoane, vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză în ultimele 24 de ore

Mateescu Cristi
-
0
Peste o mie de persoane, vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză în ultimele 24 de ore

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 6.345 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 1.038 reprezintă prima doză, 2.228 – doza a doua şi 3.079 – doza a treia.

Din numărul total de doze administrate, 260 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (27 – doza I şi  233 – doza a II-a).

Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.664.879 de doze de vaccin pentru 8.105.687 persoane, 8.051.228 primind schema completă şi 2.511.846 fiind imunizate cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate 2 reacţii adverse de tip general.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.974 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.200 de tip local şi 17.774 de tip general.

Legea asistenței medicale mobile, adoptată de Camera Deputaților. Principalele prevederi

Mateescu Cristi
-
0
Legea asistenței medicale mobile, adoptată de Camera Deputaților. Principalele prevederi

Legea asistenței medicale mobile a fost adoptată, marți, în unanimitate, de Camera Deputaților, care este for decizional. Legea prevede accesul pacienților din zonele lipsite de infrastructură medicală la serviciile de sănătate.

Potrivit Legii adoptate de Camera Deputaților, asistența medicală mobilă are ca scop furnizarea de servicii medicale, în regim mobil, în zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate, pentru prevenție și profilaxie, screening-ul afecțiunilor medicale prevalente, control medical periodic, general și de specialitate, precum și livrarea medicamentelor din programele naționale de sănătate, la domiciliu, atât pentru bolnavii cronici cât și pentru pacienții cu patologii acute, beneficiari ai asistenței medicale în regim mobil.

Serviciile de asistență medicală mobilă se acordă cu prioritate gravidelor, copiilor și altor categorii de persoane vulnerabile din zonele defavorizate care se confruntă cu lipsa cabinetelor de medicină de familie, a medicilor de familie sau a asistenților medicali comunitari.

Serviciile de asistență medicală mobilă sunt furnizate și persoanelor care nu sunt înscrise la medicul de familie, celor care nu au documente de identitate, copiilor, adolescentelor însărcinate și mamelor adolescente care nu au reprezentant legal, precum și persoanelor care nu au card de sănătate.

Metodologia de funcționare a asistenței medicale mobile

Asistenţa medicală mobilă se asigură de către medicii de specialitate împreună cu alt personal specializat şi autorizat în condiţiile legii.

În cadrul asistenței medicale mobile se acordă servicii medicale prin următoarele structuri:
a) cabinete și unități medicale mobile organizate potrivit normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătății;
b) caravane medicale, organizate în clădiri cu autorizație sanitară de funcționare sau în corturi medicale special amenajate, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Caravanele medicale pot fi organizate temporar și în:

a) unități medicale ambulatorii de specialitate, organizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare,
care funcționează independent sau integrat în structura spitalelor;
b) cabinete de medicină de precum și alte cabinete medicale de specialitate;
c) centre comunitare integrate.

În structurile menționate, se pot desfășura următoarele activități:

a) activităţi de medicină preventivă;
b) activităţi medicale în scop diagnostic și curativ;
c) activităţi de investigaţii clinice și paraclinice;
d) asistența medicală prin telemedicină;
e) activităţi de reabilitare medicală;
f) programe de screening specializate pe diferite afecțiuni;
g) activităţi conexe actului medical;
h) educație pentru sănătate

Potrivit legii, activitatea desfășurată de către studenții de la facultățile de medicină generală, stomatologie și farmacie, în cadrul caravanelor medicale se asimilează practicii medicale obligatorii
desfășurate pe perioada vacanțelor.

Personalul care acordă servicii de asistență medicală mobilă

Pe lângă medici, medici rezidenți, studenți la medicină, asistenți medicali, moașe, în realizarea activităților de asistență medicală mobilă pot fi implicați și farmaciști, furnizorii de servicii conexe actului medical – tehnician dentar, biolog, biochimist, chimist, fizician, fizio-kinetoterapeut, moașă, psiholog, logoped, sociolog, profesor de cultură fizică medicală, opticianoptometrist, tehnician de proteze și orteze, tehnician de proteze auditive, tehnician de aparatură medicală -, precum și asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari, paramedici, voluntari ai ONG-urilor de profil, asistenți sociali, consilieri din programele medicale.

Potrivit sursei citate, asistenții medicali comunitari identifică în comunitate persoanele vulnerabile din punct de vedere medical care necesită acces la servicii de sănătate preventive sau curative și le facilitează consulturi medicale de specialitate desfășurate prin intermediul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor, unităților mobile și al caravanelor medicale și colaborează cu organizatorii acestora atât în perioada premergătoare evenimentului medical în ceea ce privește informarea comunității și pregătirea listei de pacienți în funcție de patologii cât și după acesta în monitorizarea tratamentului și a indicațiilor medicale primite de către pacient.

Gravidele și lăuzele care nu au împlinit 18 ani beneficiază de asigurarea cu prioritate a serviciilor de sănătate preventive sau curative și a consulturilor medicale de specialitate desfășurate prin intermediul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor, unităților mobile și al caravanelor medicale.

În cazul identificării gravidelor și a lăuzelor care nu au împlinit 16 ani, asistenții medicali comunitari și moașele vor sesiza serviciile sociale locale și unitățile de învățământ pentru aplicarea măsurilor de protecție socială necesare, susținerea continuării participării școlare, inclusiv protecția împotriva oricărei forme de abuz sexual.

Activități de educație pentru sănătate

Complementar activităților de asistență medicală mobilă se pot desfășura activități de educație pentru sănătate. Acestea constau în promovarea cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor favorabile unui comportament responsabil și sănătos, inclusiv informare cu privire la sănătatea reproducerii, sănătatea în timpul sarcinii și îngrijirea nou-născutului.

”Educația pentru sănătate poate fi susținută de către medici specialiști, medici specialiști în medicină de familie, medici rezidenți, asistente medicale, moașe, asistenți medicali comunitari și reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor care au ca obiect de activitate furnizarea de servicii educaționale în domeniul sănătății. Prin educația pentru sănătate se urmărește informarea și educarea populaţiei în domeniul medical pentru a cunoaşte manifestările bolilor şi prevenirea lor; dobândirea unor atitudini şi deprinderi care să fie favorabile sănătăţii și să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri ori la reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate. Activitățile de educație pentru sănătate desfășurate în cadrul asistenței medicale mobile pot include și informații ori ghidare în cariera medicală precum și promovarea domeniilor medicale deficitare din punct de vedere al resursei umane calificate”, se arată în proiectul de lege.

Personalului medical i se recunoaște serviciul prestat în cadrul activităților de asistență medicală mobilă ca program normal de lucru în cadrul unităților medicale în care profesează.

”În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministrul Sănătății adoptă prin ordin normele de aplicare”, se mai arată în proiectul de lege.

1...669670671...3.333Pagina 670 din 3.333