18.1 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Grupul de Comunicare Strategică: 27.346 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2

    Un număr de 27.346 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, după cum a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    De asemenea, au fost raportate  176 decese, dintre care 5 anterioare intervalului de referință.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 9 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 27.346 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 176 decese, dintre care 5 anterioare intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    EMA evaluează datele privind administrarea dozei booster de vaccin anti-COVID-19 Comirnaty la adolescenți

    Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început să evalueze o cerere pentru utilizarea boosterului vaccinului anti-COVID-19 de la Pfizer (Comirnaty) la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani. De asemenea, este în curs de desfășurare o cerere pentru adolescenții cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani.

    Doza booster este administrată persoanelor vaccinate anti-COVID-19 cu două doze, pentru a restabili protecția după ce aceasta a scăzut. În prezent, boosterul vaccinului  Comirnaty poate fi administrat persoanelor cu vârsta de 18 ani și peste.

    Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al EMA va efectua o evaluare accelerată a datelor transmise de compania care comercializează Comirnaty, inclusiv a rezultatelor dovezilor din lumea reală din Israel. EMA va comunica rezultatul evaluării în timp util, informează EMA.

    Sfaturile cu privire la modul în care trebuie administrate vaccinările rămân apanajul grupurilor naționale de consultanță tehnică de imunizare care ghidează campaniile de vaccinare în fiecare stat membru al UE. Organismele naționale de sănătate publică pot emite recomandări oficiale cu privire la utilizarea dozelor booster, în asociere cu cerințele pentru certificatele de călătorie, ținând cont de datele de eficacitate emergente și de datele limitate privind siguranța, mai informează EMA.

    OMS a lansat un apel pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei

    Un apel către ţările bogate a fost lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru ca acestea să aloce de urgenţă 16 miliarde de dolari, fonduri care lipsesc încă, pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei de COVID-19, relatează AFP.

    ‘Ştiinţa ne-a oferit instrumentele’ necesare în lupta împotriva pandemiei, ‘dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an’, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    ‘Dacă ţările cu venituri ridicate plătesc echitabil cota lor’ de finanţare a dispozitivului ACT-A, acest program ‘poate ajuta ţările cu venituri mici şi medii să surmonteze ratele scăzute de vaccinare împotriva COVID-19, nivelul scăzut de testări şi penuria de medicamente’, a subliniat el într-un comunicat.

    Propagarea fulgerătoare a variantei Omicron face cu atât mai urgentă distribuirea echitabilă a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, insistă şeful OMS.

    Acceleratorul ACT-A, acronimul englez pentru Acces la instrumente împotriva COVID-19, este un dispozitiv creat de marile agenţii internaţionale de sănătate, de Banca Mondială şi Fundaţia Bill&Melinda Gates.

    Condus de OMS, dispozitivul are ca scop să accelereze accesul la instrumentele de luptă împotriva COVID-19 în ţările defavorizate.

    Una dintre componentele sale este sistemul Covax, introdus încă de la începutul pandemiei şi înainte de apariţia vaccinurilor eficiente, într-o încercare de a garanta un acces echitabil la vaccinuri pe plan mondial. A miliarda doză de vaccin a fost livrată la mijlocul lunii ianuarie prin acest sistem, relatează AFP, potrivit Agerpres.

    Pentru ca ACT-A să funcţioneze este nevoie de 23,4 miliarde de dolari în perioada octombrie 2021-septembrie 2022, dar numai 800 milioane de dolari au fost colectate până în prezent.

    Prin urmare, pentru acest program sunt necesare 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate ‘pentru a completa deficitul de finanţare imediată’, în timp ce ţările cu venituri medii ar trebui să se autofinanţeze.

    Şase ţări – Canada, Germania, Kuweit, Norvegia, Arabia Saudită şi Suedia – au atins sau au depăşit un nivel de finanţare echitabilă.

    Doar 0,4% din cele 4,7 miliarde de teste pentru depistarea COVID-19 efectuate pe plan mondial au fost utilizate în ţările defavorizate, unde 10% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin.

    Rafila, la Reuniunea Consiliului ministerial informal de sănătate

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, se va afla miercuri și joi la Lyon şi Grenoble, unde participă la Conferinţa comună a miniştrilor de externe şi cei ai sănătăţii din UE privind sănătatea globală şi la Reuniunea Consiliului ministerial informal de sănătate.

    Pe agenda de lucru a Reuniunii Consiliului ministerial informal de sănătate se vor aborda subiectele actuale privind modul de intervenţie şi rezilienţă a sistemelor de sănătate publică în cazul crizelor de sănătate şi dezvoltarea în comun a politicilor de creare a unei „Uniuni a Sănătăţii”.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, cele două evenimente sunt organizate sub auspiciile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene (PRES FR).

    „Oficialii din statele membre vor avea oportunitatea de a discuta despre acţiunile derulate de Uniunea Europeană în sprijinul statelor în dezvoltare pentru favorizarea accesului echitabil la medicamente în contextul COVID-19, dar şi pentru consolidarea sistemelor sanitare naţionale”, afirmă sursa citată.

    11.469 persoane vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore, dintre care 117 copii cu vârste între 5-11 ani

    11.469 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 2.236 reprezintă prima doză, 3.057 – doza a doua şi 6.176 – doza a treia, a informat, marți, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

    Din numărul total de doze administrate, 117 au fost Pfizer Pediatric.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.557.777 de doze de vaccin pentru 8.089.760 persoane, 8.011.553 primind schema completă şi 2.453.446 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate șapte reacţii adverse, una de tip local și șase de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.940 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.187 de tip local şi 17.753 de tip general.

    Ministrul german al Sănătății, despre răspândirea Omicron: Creează mediul ideal pentru apariţia de noi mutaţii

    Rata de incidenţă a COVID-19 a atins, marţi, în Germania un nou nivel maxim, în timp ce ministrul Sănătăţii, Karl Lauterbach, exclude posibilitatea ca varianta Omicron a coronavirusului să însemne sfârşitul pandemiei şi se opune relaxării restricţiilor, consemnează agenţia EFE. ”Putem doar să sperăm ca noile mutaţii să fie mai inofensive. Dar deocamdată nu este cazul, din păcate”, a afirmat ministrul.

    Cu 169.571 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, Germania a ajuns la o rată a infectărilor pe 7 zile de 1.426 la 100.000 de locuitori.

    ”În aceste momente, virusul are cele mai bune condiţii pentru a continua să se dezvolte. Din punct de vedere epidemiologic este inimaginabil ca odată cu aceste cifre ridicate ale contagierilor să nu apară noi mutaţii”, avertizează ministrul german al Sănătăţii.

    Ministrul nu împărtăşeşte opiniile conform cărora odata cu varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 pandemia se va încheia. ”Putem doar să sperăm ca noile mutaţii să fie mai inofensive. Dar deocamdată nu este cazul, din păcate”, constată Karl Lauterbach.

    Cu toate acestea, ministrul german al Sănătăţii s-a arătat optimist că ”vom avea din nou o vară ca anul trecut”. Revenind, însă, la ce se întâmplă în prezent, ministrul se împotriveşte ridicării rapide a restricţiilor, întrucât aceasta ar avea ca efect prelungirea actualului val dominat de varianta Omicron.

    ”Redeschiderea va prelungi cu siguranţă valul”, a atras atenţia ministrul Karl Lauterbach. Conform estimărilor sale, vârful valului Omicron ar putea fi atins în Germania aproximativ la jumătatea acestei luni.

    EXCLUSIV Medicul neurolog Ioana Mîndruță, despre riscurile în cazul reinfectării cu SARS-CoV-2

    Medicul primar neurolog dr. Ioana Mîndruță atenţioneză asupra riscului de afecţiuni neurologice pe care le poate aduce reinfectarea cu SARS-CoV-2, care poate avea efecte mai grave decât în cazul primei îmbolnăviri.

    „Reinfecţia nu înseamnă că este la fel de uşoară. Uneori, mulţi spun că ‘am avut deja o infecţie cu SARS-CoV-2, nu a fost mare lucru’ şi tind să nu mai fie la fel de atenţi pentru că au trecut o dată prin boală şi cred că fie imunitatea este pe viaţă, fie că chiar dacă o iau din nou, nu este o boală grea. Şi asta nu se întâmplă întotdeauna. Uneori, la următoarea reinfectare apar efecte mai grave, efecte în sistemul nervos central care rămân persistente, cum sunt cele legate de gust şi miros sau de cefalee persistentă sau stare de oboseală cronică ce este foarte frecventă şi foarte greu de combătut. La fel, evenimentele legate de răspunsul imun al organismului pot fi neaşteptate la următoarea infecţie şi putem avea evenimente de tip vascular deşi prima dată ele nu au fost prezente. Riscul de afecţiuni neurologice poate fi mai mare în cazul persoanelor reinfectate. Nu este o regulă, dar nu înseamnă ca următoarea infecţie să decurgă la fel de uşor”, a declarat medicul neurolog, pentru Sănătatea.tv şi RoHealthReview.ro.

    Şi asta în contextul în care dr. Ioana Mîndruță a precizat că sistemul neurologic este afectat la toate nivelurile de infecţia cu SARS-CoV-2, atât în faza acută, cât şi în faza cronică. Manifestările afectării neurologice a unora dintre persoanele care au trecut prin COVID-19 pot fi dintre cele mai diferite, plecând de durere de cap, oboseală cronică, ameţeală, imposibilitatea de concentrare şi până la accident vascular cerebral, afectări de substanţă cerebrală, de structuri ale măduvei spinării sau chiar paralizii complete, evenimente „absolut catastrofice”, după cum le numeşte dr. Ioana Mîndruță, medic primar neurolog.

    „Este afectat de către infecţia virală pe de o parte, direct, prin pătrunderea în sistemul nervos central sau în sistemul periferic, poate fi afectat de răspunsul imun al gazdei, poate fi afectat de hipoxie, la pacienţii care au forme grave şi hipoxie îndelungată de manevrele din terapie intensivă, în contextul în care sunt branşaţi o lungă perioadă de timp la sistemele de ventilaţie. Toate aceste elemente pot să afecteze atât sistemul nervos central cât şi sistemul nervos periferic, putem găsi afectări de substanţă cerebrală, de fibre, de substanţă albă, de structuri ale măduvei spinării, ale nervilor periferici, fie în zone limitate, fie difuz. Ne putem întâlni cu paralizii complete, cum se întâmplă în sindromul Guillain-Barre sau cu leucoencefalopatie necrotizantă, deci o afectare difuză a substanţei albe, care sunt evenimente absolut catastrofice, cu evoluţie severă de cele mai multe ori şi cu sechele care nu se remit, în condiţiile în care pacientul supravieţuieşte” , a explicat medicul neurolog.

    Pe de altă parte, cele mai frecvente simptome neurologice întâlnite în practică, şi care persistentă după faza acută a infecţiei COVID sau chiar apar în timpul infecţiei, se referă cel mai frecvent la dureri de cap, la oboseală cronică, la oboseală la eforturi minore, ameţeală, imposibilitatea de concentrare, senzaţia de ceaţă mentală.

    „Pe măsură ce timpul trece, simptomatologia devine din ce în ce mai diversă. Învăţăm o dată cu boala şi cu bolnavii, aşa încât în ultimele luni am văzut mai mulţi pacienţi care au simptomatologie psihiatrică foarte severă şi severă în relaţia cu faza prelungită post-COVID. De asemenea, tulburări cognitive, probleme de memorie de lungă durată, posibil în relaţie şi cu o infecţie mai gravă iniţială, în care, uneori este foarte greu să distingi efectele suferinţei cerebrale legate de hipoxie, de oxigenul scăzut, de efectele care apar în relaţie cu persistenţa simptomatologiei de tip long-COVID”, a afirmat dr. Ioana Mîndruță.

    COVID-19 şi AVC-ul, chiar şi la persoane tinere

    De asemenea, dr. Ioana Mîndruță a spus că accidentul vascular cerebral este o altă afecţiune produsă de infecţia cu SARS-CoV-2, AVC ce are loc în special în faza acută a bolii.

    „În spital, vedem în special pacienţi în faza acută. De obicei, ne întâlnim cu accidente vasculare în contextul infecţiei COVID, aceasta este o altă latură a infecţiei, în special în faza acută a bolii. Acestea se întâlnesc chiar şi la pacienţi tineri care nu aveau factori de risc importanţi pentru boala vasculară”, a afirmat specialistul.

    Dr. Ioana Mîndruță a mai spus că „pot fi persoane care înainte de infectare nu aveau niciun fel de factori de risc, pot face în special evenimente trombotice în circulaţia venoasă cerebrală, aşa cum pot face şi tromboze arteriale în circulaţia cerebrală, cum pot face şi evenimente de tip vascular cardiac sau pulmonar, sau în alte organe, fără să aibă un profil anume de risc vascular anterior bolii. Cumva, răspunsul imun al gazdei este responsabil de acest tip de hipercoagulabilitate care însoţeşte boala şi este absolut neaşteptat, greu de prevăzut care sunt candidaţii, situaţiile care predispun. În acest moment, nu avem o manieră de a preveni aceste evenimente, în mod substanţial”.

    Ulterior, în faza de long-COVID, la câteva săptămâni de la infecţia acută, pot avea loc alte manifestări neurologice, precum evenimente de tip pierderi de conştienţă, care apar fără antecedente, agravarea crizelor epileptice, dacă pacienţii aveau epilepsie sau afecţiuni ce implică elemente psihiatrice.

    „Ne putem întâlni cu o agravare a crizelor epileptice dacă pacienţii aveau epilepsie sau cu evenimente de tip pierderi de conştienţă, care apar fără antecedente şi cu acest tip de oboseală cronică, cefalee, pierderea mirosului, alterarea gustului şi elemente psihiatrice implicate. Ne întâlnim foarte des cu toate acestea, mai ales în neurologie vin pacienţii care mimează o serie de deficite neurologice în contextul simptomatologiei afectării psihiatrice în cazul bolii”, a adăugat medicul neurolog.

    Potrivit specialistului, există şi situaţia în care simptomele neurologice apar la distanţă faţă de momentul acut al COVID-19.

    „Ce e foarte interesant este că nu sunt (n.r. simptomele neurologice) neapărat legate de severitatea evenimentului acut. Se trece bine prin faza iniţială, după care dau ceva minor, câteva zile, ce nu necesită spitalizare, iar ulterior dezvoltă o simptomatologie legată de sistemul nervos care este foarte greu de distins, sunt multe simptome, sunt foarte dificil de spus când se vor remite. Uneori pot dura luni întregi, uneori pot schimba starea de sănătate a persoanei respective, fără niciun fel de revenire la situaţia anterioară”, a adăugat medicul.

     

    Ce venituri estimează Pfizer din vânzarea vaccinurilor şi pastilelor anti-COVID-19 în 2022

    Pfizer şi-a majorat, marţi, estimările privind vânzările de vaccinuri anti-COVID-19 în 2022, până la 32 miliarde de dolari, de la 31 de miliarde de dolari anterior, adăugând că se aşteaptă să strângă alte 22 de miliarde de dolari din vânzarea pastilelor împotriva COVID-19, informează Reuters.

    În total, Pfizer estimează că în 2022 vânzările sale se vor situa undeva între 98 şi 102 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor care se aşteaptă la vânzări de 105,48 miliarde de dolari.

    Aceasta după ce, în 2021, vânzările Pfizer aproape s-au dublat (creştere de 95%) până la 81,288 miliarde dolari şi din această sumă aproximativ 36,8 miliarde de dolari au venit din vânzarea de vaccinuri anti-COVID-19. În aceste condiţii, şi profitul net anual al Pfizer s-a dublat până la 22 miliarde de dolari.

    În prezent, vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Pfizer şi laboratorul german BioNTech, şi care utilizează tehnologia ARN mesager, este utilizat în peste 160 de ţări, inclusiv în SUA. Pfizer intenţionează ca în 2022 să producă peste patru miliarde de doze din vaccinul său anti-COVID-19, comparativ cu trei miliarde de doze anul trecut.

    În paralel, Paxlovid, pastila anti-COVID-19 a celor de la Pfizer, a demonstrat că reduce riscul de spitalizare sau de deces cu aproximativ 90%, când este administrată în primele cinci zile ale apariţiei simptomelor. În decembrie, Agenţia Europenă a Medicamentului a asigurat că paxlovid poate fi folosită pentru tratarea adulţilor cu COVID-19, care nu necesită oxigen suplimentar şi care prezintă riscul de a dezvolta o formă gravă a bolii. Pfizer se aşteaptă să producă în acest an cel puţin 120 de milioane de tratamente cu pastile Paxlovid.

    Conform cifrelor anunţate marţi de Pfizer, vânzările de vaccinuri şi pastile anti-COVID-19 ar urma să fie responsabile pentru mai mult de jumătate din veniturile totale ale companiei.

    CMMB, apel la înțelegere și respect reciproc, în ziua cu cea mai mare incidență COVID-19 înregistrată în București

    Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a lansat un apel la înțelegere și respect reciproc, în ziua în care în București s-a înregistrat cea mai mare rată de incidență a cazurilor COVID-19 de la debutul pandemiei. În ultimele 14 zile, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov a efectuat peste 24.000 de recoltări de probe biologice în vederea efectuării testului PCR.

    „Numărul cazurilor zilnice de infectare cu SARS-CoV-2 atinge cote alarmante, de la o zi la alta. În valul cinci al pandemiei de COVID-19, s-au atins recorduri de cazuri noi de infectare înregistrate în doar 24 de ore. Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns marți, în București, la 34,29 cazuri la mia de locuitori, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului București. Este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală, în pandemia de COVID-19. Creșterea explozivă a cazurilor de COVID-19 din valul cinci al pandemiei, înregistrată într-un timp relativ scurt, la nivelul Capitalei și al județului Ilfov, înseamnă deja o presiune mare pe sistemul medical, în primul rând pe medicii de familie și pe cadrele Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, dar presiunea este resimțită și în spitalele din Capitală, care tratează pacienți cu SARS-CoV-2”, a atras atenția, luni, Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB)”, se arată într-un comunicat transmis de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

    Având în vedere această situație, Colegiul Medicilor din Municipiul București face apel la nivelul populației din Capitală, ca atât pacientii, cât și personalul medical să dea dovadă de înțelegere unii față de ceilalți, dar și de respect reciproc pentru depășirea acestei situații.

    „Numărul mare de cazuri poate însemna, în funcție de moment, și anumite întârzieri în realizarea serviciului de asistență medicală, cauzate exclusiv de numărul mare de pacienți inregistrați în aceste zile, chiar dacă mulți dintre aceștia au forme ușoare sau medii de boală. Medicii, alături de tot personalul medical, au fost și sunt alături de pacienți, dar, în această perioadă, pe anumite servicii, cum sunt medicina de familie și Serviciul de Ambulanță București, există o presiune foarte mare dată de numărul de solicitări venite pe parcursul a 24h. Pentru a face față acestei situații, cu toții, pacienți și personal medical, trebuie să dăm dovadă de înțelegere și respect reciproc”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    SABIF, peste 24.000 de recoltări de probe biologice în vederea efectuării testului PCR

    În ultimele 14 zile, la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov s-au efectuat 53.648 de solicitări din care 16.007 urgențe de cod roșu și cod galben,13.367 consultații de urgență la domiciliu și 24.274 recoltări de probe biologice în vederea efectuării testului PCR.

    „S-au luat măsuri de creștere a capacității de intervenție în această perioadă prin detașare de personal la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, medici rezidenți, medici și asistenți din rețeaua de medicină școlară de la ASSMB, pompieri cu mașini de administratie din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Se aduce în fiecare zi personal suplimentar SABIF în regim de gardă, medici asistenți și ambulanțieri pentru a crește numărul echipajelor de urgență și pentru a suplini personalul aflat in izolare/carantină”, a declarat managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, dr. Alis Grasu.

    CMMB subliniază că personalul medical a intrat în acest val, după alte valuri anterioare, la fel ca și întreaga populație, de aceea reprezentanții medicilor din București atrag atenția că este nevoie de înțelegere și respect reciproc între populație și cadrele medicale la momentul realizării serviciilor medicale necesare.

    „Toate valurile pandemiei de COVID-19 au fost gestionate de aceiași medici, de același personal medical. Oamenii au renunțat perioade de-a rândul la concedii de odihnă, la Sărbători, la timp petrecut cu familiile lor și sunt alături de pacienți, pentru a le oferi îngrijirea de care au atâta nevoie, dar acum se înregistrează foarte multe cazuri, ceea ce face ca medicii să lucreze iarăși la nivel maxim, mai ales că se înregistrează îmbolnăviri sau situații de intrare în carantină și în rândul cadrelor medicale, ceea ce duce la o presiune în plus pe cei apți și aflați de serviciu”, au mai declarat reprezentanții Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    Un matematician printre medici: A murit Tiberiu Spircu, profesor la UMF „Carol Davila” Bucureşti

    Profesorul universitar Tiberiu Spircu, întemeietorul disciplinei de informatică medicală de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, a decedat, după cum a anunţat instituţia de învăţământ.

    „Colectivul disciplinei de Informatică Medicală și Biostatistică a UMF Carol Davila anunță plecarea dintre noi a profesorului universitar Tiberiu Spircu, deschizător de drumuri și întemeietorul disciplinei de informatică medicală din universitatea noastră. Un matematician printre medici, a pus piatra de temelie la multe aplicații și device-uri pe care le folosim acum în diverse domenii medicale. Ne exprimăm condoleanțele noastre familiei îndurerate a celui care a fost un om respectat și un profesionist de excepție, un coleg minunat, plin de înțelegere față de cei din jur”, au transmis reprezentanţii UMF.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.