18.1 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    A murit conf. Univ. Dr. Farm. Teodor Stan

    A murit conf. Univ. Dr. Farm. Teodor Stan, fost şef al Disciplinei Toxicologie din cadrul Facultății de Farmacie a U.M.F. „Carol Davila”, după cum a anunţat Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

    Conf. Univ. Dr. Farm. Teodor Stan a fost general în rezervă al Armatei române.

    „Cu profunde regrete, colegii din Facultatea de Farmacie anunță trecerea în neființă a Domnului Conf. Univ. Dr. Farm. Teodor Stan, fost Șef al Disciplinei Toxicologie din cadrul Facultății de Farmacie a U.M.F. ‘Carol Davila’, General în rezervă al Armatei române”, au anunţat reprezentanţii UMF.

    Şi Colegiul Farmaciștilor din România şi-a exprimat regretul pentru pierderea celui ce a fost Conf.dr. farm. Teodor Stan, șef al Disciplinei de Toxicologie din cadrul Facultății de Farmacie a UMF „Carol Davila”, în perioada 1979 – 1986.

    Ministerul Sănătății: Gradul de pozitivare pentru testele COVID-19 efectuate este de 31,9%

    Gradul de pozitivare pentru testele COVID-19 efectuate în ultimele 24 de ore este de 31,9%, a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii.

    Într-un interval de 24 de ore, pe teritoriul ţării noastre, au fost înregistrate 36.269 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 113.680 teste RT-PCR şi antigen efectuate.

    Ministerul reiterează că persoanele care au simptome ce pot indica prezenţa virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului şi a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie, call centerele DSP sau numărul unic de urgenţă 112 pentru a solicita testarea.

    În Bucureşti şi în judeţul Ilfov persoanele cu simptome de COVID-19 se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport în comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testare.

    Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 (http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultaţie şi tratamentul necesar.

    ”În situaţia în care aveţi forme severe şi simptomele se manifestă agresiv apelaţi numărul unic de urgenţă 112!”, transmite Ministerul Sănătăţii.

    Potrivit sursei citate, dintre cele 1.123 de persoane internate la ATI, 967 sunt nevaccinate anti-COVID, iar dintre cele 193 de decese înregistrate 154 au survenit la pacienţi nevaccinaţi.

    Datele zilnice ale GCS: Peste 11.500 de persoane cu COVID internate şi 1.123 de pacienţi la ATI

    Un număr de 36.269 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 au fost înregistrate de la ultima raportare, cu 19.311 mai mult decât în ziua anterioară.

    3.856 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 11.565, cu 319 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.123 de persoane, cu 21 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.123 pacienți internați la ATI, 967 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 843 sunt minori, 821 fiind internați în secții, cu 64 mai puțin decât în ziua anterioară și 22 la ATI, cu 4 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până pe 8 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.455.048 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 75.972 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Totodată, 2.017.188 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.990 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 60.916 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 07.02.2022 (10:00) – 08.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 193 de decese (103 bărbați și 90 femei), dintre care 9 decese anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 193 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 la categoria 30-39 de ani, 2 la categoria 40-49 de ani, 9 la categoria 50-59 de ani, 41 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 78 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 60 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    188 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu a prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Din totalul de 193 de pacienți decedați, 154 au fost nevaccinați și 39 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. 38 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități.

    Au fost raportate 9 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bihor, Brașov, Constanța, Mureș și Tulcea, în luna ianuarie 2022.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.033.606 teste RT-PCR și 7.813.718 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 33.285 de teste RT-PCR (19.684 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.601 la cerere) și 80.395 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 243.118 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.880 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 86.915 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 5 persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 7.397 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 790 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 7 februarie, 1.733 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 474.200 lei.

     

    Care sunt riscurile activităţilor sportive pentru copiii vindecaţi de COVID

    După ce se vindecă şi iese din izolare, dacă un copil a suferit de forme asimptomatice sau foarte ușoare de COVID-19, poate merge la activitățile sportive pe care le făcea înainte de COVID-19 la 72 ore de la dispariția totală a semnelor de boală, dacă nu a avut miocardită în cadrul bolii recente, potrivit Spitalului Virtual pentru Copiii, care citează un articol al Columbia University Irving Medical Center.

    Potrivit aceleiaşi surse, după forme medii, cu febră patru zile sau mai mult asociată cu dureri musculare intense sau cu stare de rău prelungită, este necesar un consult medical și este utilă efectuarea unei electrocardiograme (EKG) pentru a decide dacă este copilul în siguranță la sport, se arată în acelaşi articol.

    În ceea ce priveşte semnele de alarmă la acei copii care reiau sportul după COVID-19, acestea sunt sunt:
    1. Palpitații intense
    2. Dureri precordiale
    3. Amețeală la eforturi minime
    4. Leșin la sport
    5. Dispnee (respirație grea) la eforturi minime, eforturi pe care le făcea copilul cu mare ușurință, anterior bolii.

    „Panica nu ajută la nimic, iar privarea de sport și de mișcare nu reprezintă o soluție, acum în era obezității la copil. Pentru prevenirea excesului ponderal ca urmare a scutirii nejustificate de sport este necesară o evaluare medicală. Și EKG, după forme cu miocardită sau după episoade COVID-19 de severitate medie/mare”, se arată pe pagina Spitalului Virtual pentru Copiii.

     

    Procedura realizării anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi al Colegiului Medicilor din România

    Regulamentul privind desfăşurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi, respectiv, al Colegiului Medicilor din România a fost publicat, luni, în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Deciziei pentru aprobarea Regulamentului privind desfășurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale și, respectiv, al Colegiului Medicilor din România, publicat în Monitorul Oficial nr. Nr. 123/7.II.2022

    Regulamentul privind desfăşurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi, respectiv, al Colegiului Medicilor din România, din 17.12.2021

    CAPITOLUL I
    Dispoziţii generale
    Art. 1. – (1) Ancheta disciplinară se realizează cu celeritate de către:

    a) Comisia de jurisdicţie profesională a consiliului colegiului teritorial, denumită în continuare Comisia de jurisdicţie profesională teritorială;

    b) Comisia de disciplină a colegiului teritorial, denumită în continuare Comisia de disciplină;

    c) Comisia de jurisdicţie profesională a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Comisia de jurisdicţie profesională naţională;

    d) Comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Comisia superioară de disciplină sau CSD.

    (2) Ancheta disciplinară se realizează cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

    (3) Persoanele implicate în ancheta disciplinară vor acţiona în conformitate cu prevederile legale, fără a se antepronunţa sau a emite opinii personale în timpul desfăşurării anchetei disciplinare sau în afara şedinţelor comisiilor de jurisdicţie şi de disciplină.

    Art. 2. – (1) Persoana implicată în desfăşurarea anchetei disciplinare, inclusiv expertul, este incompatibilă de a se pronunţa într-un dosar dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

    a) când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la cauza pe care a fost desemnată să o soluţioneze, inclusiv în afara şedinţei comisiei;

    b) când există împrejurări care justifică temerea că ea, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au un interes în legătură cu pricina care se soluţionează;

    c) când este soţ, rudă până la gradul al doilea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorită cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane;

    d) când soţul sau fostul său soţ este rudă până la gradul al doilea inclusiv cu vreuna dintre părţi;

    e) dacă soţul sau rudele lor până la gradul al doilea, după caz, ocupă funcţia de preşedinte în colegiile teritoriale, respectiv în Colegiul Medicilor din România;

    f) dacă între ea, soţul său ori rudele lor până la gradul al doilea, după caz, şi una dintre părţi a existat un litigiu civil sau un dosar penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnată să soluţioneze pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul anchetei disciplinare persoana devine incompatibilă numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;

    g) dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;

    h) dacă ea, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit cadouri, sponsorizări sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi sau sunt în relaţii comerciale, asociaţi în firme comerciale;

    i) dacă ea, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al doilea inclusiv sau, după caz, se află în relaţii/situaţii conflictuale documentate, înainte de a fi desemnată să participe în soluţionarea anchetei disciplinare, cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al doilea inclusiv;

    j) dacă expertul ocupă o funcţie în organele de conducere ale colegiilor teritoriale, ale Colegiului Medicilor din România, este membru într-o comisie de disciplină teritorială, respectiv CSD sau ocupă o funcţie administrativă ierarhic superioară faţă de funcţia ocupată de una dintre părţile dosarului.

    (2) Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor.

    Art. 3. – (1) Persoanele aflate în una dintre situaţiile de la art. 2 au obligaţia de a-l informa în scris, după caz, pe preşedintele Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială sau naţională, al Comisiei de disciplină sau al Comisiei superioare de disciplină, care va decide înlocuirea. În cazul în care preşedintele comisiei se află în una dintre situaţiile de la art. 2, acesta va informa preşedintele colegiului teritorial.

    (2) În cazul în care se constată starea de incompatibilitate a unui membru al unei comisii şi acesta nu a informat conform prevederilor alin. (1), preşedintele comisiei din care face parte va dispune înlocuirea acestuia din completul ce urmează a soluţiona cauza.

    (3) Nicio persoană implicată în cercetarea sau soluţionarea unei cauze disciplinare nu va putea face declaraţii publice cu privire la cauza respectivă până la soluţionarea ei definitivă.

    (4) Procedura disciplinară este o procedură nepublică, toate persoanele implicate în soluţionarea unei cauze disciplinare sunt obligate să păstreze confidenţialitatea tuturor informaţiilor şi datelor despre care au luat cunoştinţă până la soluţionarea definitivă a cauzei, inclusiv faţă de organele de conducere ale colegiului teritorial sau naţional.

    Art. 4. – (1) Comisiile vor depune diligenţe pentru obţinerea în scris a poziţiei fiecărei părţi implicate în cauza disciplinară.

    (2) Contradictorialitatea orală directă se va desfăşura doar în condiţiile în care pentru soluţionarea cauzei este strict necesară, neputându-se altfel soluţiona cauza.

    Art. 5. – La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de următoarele elemente:

    a) împrejurările în care a fost săvârşită abaterea;

    b) condiţiile concrete de lucru;

    c) urmările abaterii disciplinare;

    d) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;

    e) existenţa unei sancţiuni disciplinare pentru care nu a intervenit radierea.

    Art. 6. – (1) Ancheta disciplinară desfăşurată de Comisia de jurisdicţie profesională teritorială/naţională se realizează în baza Statutului Colegiului Medicilor din România, a Codului deontologic şi a prezentului regulament.

    (2) Ancheta disciplinară desfăşurată de Comisia de jurisdicţie profesională teritorială/naţională se va soluţiona cu celeritate într-un termen rezonabil.

    (3) Dacă în dosar cercetarea nu se finalizează în termen de 6 luni de la înregistrarea plângerii/contestaţiei, preşedintele Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială/naţională va prezenta un raport preşedintelui colegiului teritorial sau Colegiului Medicilor din România în care va justifica cauzele întârzierii în soluţionarea plângerii şi va prezenta un calendar de măsuri pentru remedierea întârzierilor.

    (4) Preşedintele va analiza şi va decide măsurile administrative de accelerare în soluţionarea cauzei şi va stabili un termen rezonabil de îndeplinire a fiecărei măsuri şi un termen rezonabil de finalizare a cercetării.

    Art. 7. – (1) Comisia de jurisdicţie profesională teritorială este formată din membri ai consiliului colegiului teritorial.

    (2) Atât Comisia de jurisdicţie profesională teritorială, cât şi Comisia de jurisdicţie profesională naţională sunt alcătuite dintr-un număr impar de membri.

    (3) Membrii Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială şi, respectiv, ai Comisiei de jurisdicţie profesională naţională nu pot cumula conform legii această calitate cu cea de membru în comisiile de disciplină de la nivel teritorial, respectiv naţional.

    (4) În situaţia în care un membru al Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială şi, respectiv, al Comisiei de jurisdicţie profesională naţională care a participat la ancheta disciplinară efectuată într-un dosar a fost ales ulterior în Comisia de disciplină, acesta nu mai poate participa la soluţionarea acelei cauze.

    Art. 8. – Preşedintele Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială/Preşedintele Comisiei de jurisdicţie profesională naţională are următoarele atribuţii:

    a) organizează şi conduce activitatea comisiei;

    b) răspunde de buna funcţionare a comisiei;

    c) informează organele de conducere ale colegiului despre activitatea comisiei şi despre problemele apărute în cursul desfăşurării cercetărilor disciplinare ale cauzelor;

    d) organizează şi conduce activitatea Departamentului de jurisdicţie profesională şi a comisiei de jurisdicţie profesională;

    e) dispune repartizarea dosarelor disciplinare către angajaţii Departamentului/comisiei de jurisdicţie profesională şi urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor de serviciu de către angajaţii Departamentului de jurisdicţie profesională;

    f) ia măsuri pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de comisie, respectiv respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea expertizelor, pentru comunicarea documentelor şi informaţiilor solicitate etc.;

    g) prezintă raportul de activitate privind stadiul dosarelor, anual sau ori de câte ori este cazul, în faţa organelor de conducere teritoriale/naţionale.

    Art. 9. – (1) Preşedintele Comisiei de disciplină/Preşedintele Comisiei superioare de disciplină are următoarele atribuţii:

    a) organizează şi conduce activitatea comisiei;

    b) răspunde de buna funcţionare a comisiei;

    c) informează organele de conducere ale colegiului teritorial/naţional despre activitatea comisiei şi despre problemele apărute în cursul desfăşurării cercetărilor disciplinare cu privire la aspectele tehnice şi organizatorice ale activităţii interne;

    d) prezintă adunării generale raportul anual al activităţii comisiei;

    e) prezintă raportul de activitate privind stadiul dosarelor, anual sau ori de câte ori este cazul, în faţa organelor de conducere teritoriale/naţionale.

    (2) Repartizarea dosarelor pe completuri de judecată se realizează de către preşedintele Comisiei de disciplină şi, respectiv, preşedintele Comisiei superioare de disciplină în funcţie de specialitatea medicală şi competenţele deţinute de membrii comisiei.

    (3) Preşedintele poate desemna, în cazuri întemeiate, un membru al comisiei care să îl substituie într-o activitate determinată. Mandatul dat de preşedintele comisiei trebuie să fie scris şi depus la dosarul cauzei.

    Art. 10. – Cauzele disciplinare se vor judeca, potrivit legii, de către completuri de judecată formate dintr-un număr de membri după cum urmează:

    a) 3 membri pentru comisiile de disciplină de la nivelul colegiilor teritoriale;

    b) 5 membri pentru Comisia superioară de disciplină.

    Art. 11. – (1) Pe parcursul judecării cauzei disciplinare se va păstra componenţa completului de judecată.

    (2) Dacă din motive obiective se impune înlocuirea unui membru al completului de judecată, noul membru va fi desemnat prin decizie a preşedintelui comisiei de disciplină, în baza cererii motivate a membrului aflat în imposibilitate de a mai participa la judecarea cauzei.

    (3) Atât cererea membrului aflat în imposibilitate de a mai participa la judecarea cauzei, cât şi decizia preşedintelui comisiei de disciplină vor fi depuse în dosarul disciplinar.

    (4) Un membru al completului de judecată înlocuit potrivit alin. (2) nu mai poate participa la judecarea cauzei respective.

    Art. 12. – (1) Şedinţele de judecată a cauzelor disciplinare nu sunt publice.

    (2) Pe parcursul audierii, medicul, precum şi petentul pot fi asistaţi de avocat.

    Art. 13. – (1) Dezbaterile şedinţelor de judecată şi măsurile dispuse vor fi consemnate în procesul-verbal de şedinţă.

    (2) Fiecare proces-verbal va fi semnat de membrii completului şi va fi anexat la dosarul cauzei disciplinare.

    (3) Procesul-verbal va fi întocmit de persoana care asigură secretariatul completului de judecată, în colaborare cu consilierul/referentul de specialitate.

    (4) Audierea părţilor în situaţii excepţionale, la solicitarea părţii ce urmează a fi audiată şi numai cu acordul comisiei, poate avea loc prin intermediul mijloacelor electronice (online). În acest caz se va întocmi la nivelul comisiei un proces-verbal de audiere, care va fi transmis părţii audiate pentru a confirma corectitudinea celor consemnate, după care se va depune la dosarul disciplinar.

    Art. 14. – (1) Procesul-verbal de şedinţă, întocmit pentru fiecare dosar, va conţine cel puţin următoarele elemente:

    a) data la care a avut loc şedinţa;

    b) membrii completului;

    c) susţinerile membrilor comisiei şi ale persoanelor audiate, expuse în timpul şedinţei;

    d) actele, înscrisurile depuse la dosarul cauzei disciplinare în timpul şedinţei;

    e) măsurile dispuse în soluţionarea cauzei de către complet;

    f) semnăturile membrilor completului şi persoanei care a redactat procesul-verbal.

    (2) Procesul-verbal se va depune, împreună cu celelalte documente, la dosarul cauzei disciplinare.

    Art. 15. – (1) Comunicările se realizează prin scrisoare trimisă la domiciliu părţii sau la domiciliul/sediul procedural ales şi indicat în mod expres de parte. În situaţia în care, din motive obiective, comunicarea nu poate fi realizată la domiciliu, corespondenţa poate fi transmisă la locul de muncă sau cu poşta electronică dacă partea şi-a dat acordul pentru această modalitate de comunicare.

    (2) Toate adresele sau comunicările se vor expedia prin servicii poştale/curierat cu confirmare de primire sau se vor înmâna, sub semnătură de primire, persoanei căreia îi sunt destinate.

    (3) Copiile adreselor şi comunicărilor se vor păstra la dosarul cauzei disciplinare împreună cu dovada de comunicare.

    Art. 16. – Toate paginile dosarului disciplinar vor fi numerotate în ordinea în care au fost primite (se vor numerota toate documentele care se depun la dosar: plângerea, decizia biroului, adresa de convocare a medicului sau a altor persoane, dovezile de comunicare, actele medicale sau alte documente, declaraţiile martorilor, cereri, plicurile cu datele poştale/alte documente care atestă corespondenţa, AWB-urile etc).

    Art. 17. – Dosarul constituit va fi numerotat astfel încât plângerea şi documentele anexate acesteia vor fi primele numerotate, iar actele depuse ulterior vor fi îndosariate şi numerotate în continuare.

    Art. 18. – (1) Consultarea dosarelor disciplinare şi, respectiv, obţinerea de fotocopii pe suport hârtie/sau suport electronic după documentele aflate în dosar se va realiza în baza unei cereri formulate de persoana în drept, cerere ce va fi îndosariată în dosarul disciplinar.

    (2) Procedura de consultare şi obţinere a copiilor după documentele aflate în dosarul disciplinar se stabileşte prin decizia consiliului colegiului teritorial/naţional.

    CAPITOLUL II
    Procedura de soluţionare a plângerilor la nivelul colegiului teritorial

    SECŢIUNEA 1
    Înregistrarea plângerii şi declanşarea acţiunii disciplinare

    Art. 19. -(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului teritorial al cărui membru este acesta.

    (2) Plângerea împotriva unui membru al organelor de conducere ale colegiului teritorial, cu excepţia membrilor în adunarea generală, se depune la colegiul teritorial în care este înscris, care o înaintează Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România în vederea declanşării sau nedeclanşării anchetei disciplinare.

    (3) În cazul în care plângerea este îndreptată împotriva mai multor medici, dintre care unul sau mai mulţi sunt în organele de conducere ale colegiului, biroul consiliului colegiului teritorial va decide cu privire la declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare împotriva medicilor care nu deţin funcţii de conducere, urmând ca pentru ceilalţi să înainteze plângerea Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

    Art. 20. – (1) Toate plângerile se vor înregistra în registratura organizată la nivelul colegiului teritorial.

    (2) Plângerea purtând numărul de intrare şi data la care a fost primită şi înregistrată se va înainta Biroului executiv în prima şedinţă.

    Art. 21. -(1) Plângerii i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:

    a) numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;

    b) numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;

    c) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc;

    d) prejudiciul fizic şi moral creat pacientului, precum şi solicitările petentului pe care doreşte să le supună analizei şi judecăţii;

    e) semnătura petentului (olografă/electronică).

    (2) În cazul în care petentul nu poate indica numele şi prenumele medicului împotriva căruia îşi îndreaptă plângerea, dar face dovada demersurilor în acest sens, colegiul teritorial va solicita unităţilor sanitare în care medicul îşi desfăşoară activitatea informaţiile necesare identificării acestuia.

    (3) Plângerea poate fi însoţită de documentele pe care petentul le consideră necesare în dovedirea susţinerilor sale.

    (4) Plângerea se va depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin servicii poştale sau de curierat, în original.

    (5) Nu se va da curs plângerilor trimise prin e-mail nesemnate electronic, fax ori depuse sau trimise în fotocopii; acestea vor fi considerate ca neîndeplinind criteriile de eligibilitate şi în acest caz se va formula un răspuns în care se vor invoca prevederile prevăzute în Statutul Colegiului Medicilor din România.

    (6) În cazul în care plângerea nu conţine elementele necesare soluţionării acesteia, Biroul executiv va solicita, în termen de 15 zile de la înregistrare, completarea plângerii cu elementele necesare soluţionării.

    (7) Petentului i se va acorda un termen de 15 zile pentru completarea plângerii.

    Art. 22. – (1) Biroul consiliului teritorial analizează plângerea în cel mai scurt termen de la înregistrare şi decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.

    (2) Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare în următoarele situaţii:

    a) în cazul în care plângerea nu este de competenţa organelor colegiale;

    b) atunci când plângerea nu conţine elementele necesare soluţionării, dar numai după ce i se va pune în vedere petentului completarea plângerii cu elementele concrete care lipsesc.

    (3) Decizia de declanşare a anchetei disciplinare va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

    a) numele petentului;

    b) numărul şi data înregistrării plângerii în registratura organizată de colegiul teritorial;

    c) numele medicului/medicilor împotriva căruia/cărora se dispune declanşarea anchetei disciplinare;

    d) dispoziţii cu privire la declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare şi motivarea în fapt şi în drept.

    Art. 23. – (1) Biroul consiliului teritorial se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.

    (2) În cazul în care în materialul ce stă la baza sesizării din oficiu nu este identificat medicul sau medicii faţă de care urmează să se dispună declanşarea anchetei disciplinare, biroul consiliului va face toate demersurile necesare în vederea identificării acestuia/acestora.

    (3) În decizia de sesizare din oficiu se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii, ataşându-se şi dovezile corespunzătoare. Decizia va conţine cel puţin elementele prevăzute la art. 22 alin. (3) lit. c) şi d) din prezentul regulament.

    Art. 24. – (1) Decizia biroului consiliului de declanşare sau nedeclanşare a anchetei disciplinare se comunică persoanei care a formulat plângerea şi medicului/medicilor intimat/intimaţi.

    (2) Împotriva deciziei de nedeclanşare a anchetei disciplinare persoana care a făcut plângerea poate depune contestaţie la colegiul teritorial a cărui decizie se contestă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

    (3) Contestaţia se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului naţional.

    SECŢIUNEA a 2-a Ancheta disciplinară efectuată la nivelul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială

    Art. 25. – (1) Dacă s-a dispus declanşarea anchetei disciplinare, plângerea, împreună cu decizia biroului consiliului, se înaintează către Comisia de jurisdicţie profesională teritorială unde se va înregistra într-un registru denumit Registrul general de dosare disciplinare, întocmit după modelul prevăzut la anexa nr. 1.

    (2) Numărul de înregistrare a plângerii în Registrul general de dosare disciplinare va constitui numărul dosarului disciplinar.

    (3) După înregistrarea plângerii, secretariatul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială o va ataşa deciziei biroului consiliului şi, în baza numărului de înregistrare, potrivit alin. (2), va constitui dosarul cauzei.

    (4) Comisia de jurisdicţie profesională teritorială va comunica medicului o copie a deciziei de declanşare a anchetei disciplinare, precum şi o copie a plângerii, chiar şi în format electronic.

    Art. 26. – (1) În şedinţă, Comisia de jurisdicţie profesională teritorială va decide şi va consemna în procesul-verbal de şedinţă următoarele aspecte:

    a) dacă va fi audiată persoana care a făcut plângerea;

    b) data la care va fi audiată persoana care a făcut plângerea;

    c) dacă este necesar să fie audiate şi alte persoane;

    d) dacă este necesar să fie solicitate documente medicale ori alte înscrisuri;

    e) dacă este necesară efectuarea unei expertize sau consultarea unei comisii de specialitate;

    f) efectuarea unei documentări suplimentare în cauză prin consultarea literaturii medicale de specialitate;

    g) orice alte măsuri necesare unei juste şi corecte soluţionări a cauzei.

    (2) Prin grija preşedintelui Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială se vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor comisiei, respectiv se vor stabili termene pentru efectuarea expertizelor, termene pentru comunicarea documentelor şi informaţiilor solicitate etc.

    (3) În situaţia în care se constată că dispoziţiile şi termenele nu au fost respectate, preşedintele Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială va dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv înlocuirea expertului care efectuează expertiza sau a comisiei de specialitate.

    Art. 27. – (1) După administrarea probatoriului stabilit în prima şedinţă, în funcţie de complexitatea cauzei şi numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluţionării plângerii, Comisia de jurisdicţie profesională teritorială poate dispune şi efectuarea altor expertize de specialitate, precum şi administrarea altor probe utile şi pertinente cauzei.

    (2) Suplimentarea probatoriului şi extinderea măsurilor de cercetare disciplinară se consemnează în procesul-verbal de şedinţă.

    Art. 28. – După cercetarea faptei şi administrarea tuturor probelor necesare, Comisia de jurisdicţie profesională teritorială va finaliza ancheta disciplinară printr-un referat ce va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

    a) numele şi prenumele membrilor comisiei care au participat la şedinţă;

    b) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a formulat plângerea şi, respectiv, a medicului intimat;

    c) prezentarea sesizării şi a faptei;

    d) individualizarea normei încălcate, dacă este cazul;

    e) probele administrate;

    f) analiza medicală, după caz;

    g) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;

    h) motivarea în fapt şi în drept a propunerii de sancţionare a medicului sau de stingere a acţiunii disciplinare;

    i) semnătura preşedintelui comisiei.

    Art. 29. – (1) După întocmirea referatului, ancheta disciplinară la nivelul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială se consideră terminată, iar dosarul se trimite către Comisia de disciplină.

    (2) Acţiunea disciplinară va fi susţinută în faţa Comisiei de disciplină de către preşedinte sau un membru al Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială desemnat de preşedinte.

    Art. 30. – (1) Dosarul disciplinar se înaintează Comisiei de disciplină a colegiului teritorial.

    (2) Predarea-primirea dosarului disciplinar către/de către Comisia de disciplină se va realiza în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data şedinţei Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială, pe baza semnăturilor persoanelor care asigură secretariatul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială şi, respectiv, al Comisiei de disciplină în Registrul general de dosare disciplinare şi în baza unui proces-verbal.

    (3) În procesul-verbal vor fi consemnate numărul de pagini din dosar, data predării, numele şi prenumele în clar, precum şi calitatea persoanei care predă, respectiv primeşte dosarul disciplinar. Un exemplar al procesului-verbal se depune în dosar.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Ancheta disciplinară efectuată la nivelul Comisiei de disciplină

    Art. 31. –  (1) Preşedintele Comisiei de disciplină va repartiza prin rezoluţie dosarul unui complet de judecată format din 3 membri.

    (2) În şedinţă, completul de judecată va decide cu privire la următoarele aspecte:

    a) data audierii medicului sau a medicilor intimaţi;

    b) dacă mai sunt necesar a fi administrate şi alte probe în vederea justei şi corectei soluţionări a plângerii.

    (3) Despre toate aceste aspecte se va face menţiune în procesul-verbal de şedinţă, care se va depune la dosarul cauzei.

    Art. 32. – (1) Convocarea se realizează cu cel puţin 7 zile înaintea datei la care urmează să aibă loc audierea.

    (2) Comisia de disciplină, la solicitarea persoanei convocate, poate stabili un alt termen pentru audiere pentru motive temeinic justificate.

    Art. 33. – (1) Medicul chemat pentru audiere la comisie poate depune şi apărări în scris.

    (2) Neprezentarea medicului nu împiedică desfăşurarea procedurilor disciplinare ori judecarea cauzei.

    Art. 34. – Pe tot parcursul anchetei disciplinare părţile au dreptul să consulte dosarul disciplinar, precum şi posibilitatea de a depune înscrisurile pe care le consideră utile pentru soluţionarea cauzei.

    Art. 35. – (1) Completul de judecată nu este obligat să ţină cont în soluţia pe care o va pronunţa de propunerea făcută de Comisia de jurisdicţie profesională teritorială.

    (2) După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată stabileşte, prin decizie, una dintre următoarele soluţii:

    a) respingerea plângerii şi stingerea acţiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;

    b) admiterea plângerii şi aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de lege.

    Art. 36. – (1) Decizia adoptată în soluţionarea plângerii va fi redactată conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 şi va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

    a) numărul deciziei şi data pronunţării;

    b) componenţa completului de judecată;

    c) descrierea faptei ce a constituit obiectul anchetei disciplinare;

    d) prezentarea succintă a cercetării (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);

    e) motivarea soluţiei adoptate, fundamentată din punct de vedere ştiinţific, cu indicarea bibliografiei, a normei profesionale şi legale încălcate, dacă este cazul. Motivarea trebuie să conţină în mod obligatoriu răspuns la toate motivele invocate în plângere, precum şi motivele pentru care probele solicitate sau susţinerile invocate au fost respinse de comisie;

    f) una dintre soluţiile prevăzute de statut;

    g) dacă este cazul, sancţiunea aplicată şi temeiul legal al adoptării ei;

    h) termenul de contestare şi locul de depunere a contestaţiei;

    i) semnătura preşedintelui completului de judecată şi antetul colegiului teritorial.

    (2) Decizia va fi înregistrată într-un registru denumit Registrul de decizii, va fi redactată într-un limbaj accesibil petenţilor şi nu va conţine prescurtări tehnice care nu sunt explicitate.

    (3) Termenul de redactare şi comunicare a deciziei nu poate fi mai mare de 30 de zile calendaristice de la data adoptării.

    (4) Decizia pronunţată se comunică medicului, persoanei care a făcut plângerea, preşedintelui colegiului teritorial şi preşedintelui Colegiului Medicilor din România.

    Art. 37. – (1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de Comisia de disciplină a colegiului teritorial.

    (2) Dacă nu se formulează contestaţie, decizia de sancţionare cu interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale, respectiv retragerea calităţii de membru se comunică biroului consiliului colegiului teritorial, entităţii juridice cu care medicul sancţionat se află în raporturi de muncă/raporturi contractuale, precum şi Ministerului Sănătăţii, iar dosarul va fi arhivat.

    Art. 38. – Procedura de soluţionare a plângerilor prevăzută de prezentul regulament se aplică în mod corespunzător şi la nivelul Biroului executiv, Comisiei de jurisdicţie profesională naţională şi Comisiei superioare de disciplină, în cazul soluţionării în primă instanţă a plângerilor formulate împotriva medicilor care ocupă funcţii în cadrul organelor de conducere ale colegiilor teritoriale.

    CAPITOLUL III
    Căi de atac

    SECŢIUNEA 1
    Comisia de jurisdicţie profesională naţională

    Art. 39. – (1) Contestaţia se formulează în scris şi va conţine următoarele elemente:

    a) numele şi prenumele contestatorului;

    b) domiciliul, respectiv sediul contestatorului;

    c) obiectul contestaţiei;

    d) motivarea contestaţiei;

    e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;

    f) semnătura contestatorului (care poate fi şi electronică).

    (2) Contestaţia se depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială, poate fi transmisă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la Comisia de disciplină de la nivel teritorial.

    Art. 40. – (1) Contestaţia va fi înregistrată la colegiul teritorial, îndosariată şi transmisă în termen de 5 zile lucrătoare împreună cu fotocopia dosarului cauzei Colegiului Medicilor din România.

    (2) Originalul dosarului va fi arhivat la colegiul teritorial.

    (3) Dosarul transmis Colegiului Medicilor din România va fi numerotat şi opisat, cu precizarea tipului/denumirii documentului aflat în dosarul disciplinar şi cu identificarea numărului paginii la care acesta se află.

    (4) Dosarul înaintat Colegiului Medicilor din România va conţine un referat ce va indica obligatoriu numărul total de pagini, data, numele şi prenumele în clar ale persoanei care l-a întocmit, precum şi semnătura acesteia.

    Art. 41. – (1) Contestaţiile se înregistrează în registratura organizată la nivelul Colegiului Medicilor din România.

    (2) Contestaţia împreună cu dosarul disciplinar se înaintează Departamentului de jurisdicţie profesională naţională unde se va înregistra în Registrul general de dosare disciplinare întocmit la nivelul Colegiului Medicilor din România, prevăzut în anexa nr. 2.

    Art. 42. – (1) În prima şedinţă, Comisia de jurisdicţie profesională naţională verifică îndeplinirea condiţiilor legale de formă şi fond ale contestaţiei.

    (2) În situaţia în care Comisia de jurisdicţie profesională naţională apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute de art. 39 din prezentul regulament, va cere contestatorului ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, să completeze contestaţia. În cazul în care contestatorul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicţie profesională naţională şi contestaţia nu conţine elementele prevăzute de art. 39, aceasta va fi înaintată cu celeritate Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.

    (3) În cazul în care contestaţia a fost depusă după împlinirea termenului legal, aceasta va fi înaintată cu celeritate Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere ca tardiv formulată.

    Art. 43. – (1) Comisia de jurisdicţie profesională naţională va decide în şedinţă cu privire la probele ce urmează a fi administrate în vederea soluţionării contestaţiei. Măsurile dispuse se vor consemna în procesul-verbal de şedinţă care va fi îndosariat la dosarul disciplinar.

    (2) Prin grija preşedintelui Comisiei de jurisdicţie profesională naţională se vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de comisie, respectiv se vor stabili termene pentru efectuarea expertizelor, pentru comunicarea documentelor şi informaţiilor solicitate etc.

    (3) Preşedintele Comisiei de jurisdicţie profesională naţională va înlocui expertul desemnat în cauză şi va lua toate măsurile ce se impun în vederea remedierii acestei situaţii dacă constată că dispoziţiile şi termenele nu au fost respectate.

    (4) Suplimentarea probatoriului şi extinderea măsurilor de cercetare disciplinară se consemnează în procesul-verbal de şedinţă.

    Art. 44. – După cercetarea faptei şi administrarea tuturor probelor necesare, Comisia de jurisdicţie profesională naţională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat ce va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

    a) numele şi prenumele membrilor comisiei care au participat la şedinţă;

    b) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a formulat plângerea şi, respectiv, a medicului intimat;

    c) prezentarea plângerii şi a faptei;

    d) individualizarea normei încălcate;

    e) probele administrate;

    f) analiza medicală, după caz;

    g) atitudinea/poziţia medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;

    h) motivarea în fapt şi în drept a propunerii de sancţionare a medicului sau de stingere a acţiunii disciplinare;

    i) semnătura preşedintelui comisiei.

    Art. 45. – (1) După întocmirea referatului, ancheta disciplinară de la nivelul Comisiei de jurisdicţie naţională se consideră terminată, iar dosarul se trimite către Comisia superioară de disciplină.

    (2) Acţiunea disciplinară va fi susţinută în faţa Comisiei superioare de disciplină de către preşedinte sau un membru al Comisiei de jurisdicţie profesională naţională desemnat de preşedintele acesteia.

    Art. 46. –
    (1) Predarea-primirea dosarului disciplinar către/de către Comisia superioară de disciplină se va realiza în termen de 15 zile calendaristice de la data şedinţei, pe baza semnăturilor persoanelor care asigură secretariatul Comisiei de jurisdicţie profesională naţională şi, respectiv, al Comisiei superioare de disciplină, în Registrul general de dosare disciplinare, precum şi într-un proces-verbal.

    (2) În procesul-verbal vor fi consemnate numărul de pagini din dosar, data predării, numele şi prenumele în clar, precum şi calitatea persoanei care predă, respectiv primeşte dosarul disciplinar. Un exemplar al procesului-verbal se depune la dosar.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Comisia superioară de disciplină

    Art. 47. – (1) Preşedintele Comisiei superioare de disciplină va repartiza prin decizie dosarul disciplinar unui complet de judecată format din 5 membri.

    (2) La soluţionarea contestaţiei şi redactarea deciziei Comisiei superioare de disciplină preşedintele completului/completul de judecată va colabora cu consilierii angajaţi la Departamentul de jurisdicţie profesională al Colegiului Medicilor din România.

    (3) În prima şedinţă de analiză a dosarului, completul de judecată va decide cu privire la următoarele aspecte:

    a) data audierii contestatorului;

    b) dacă mai este necesară administrarea unui probatoriu suplimentar în vederea justei şi corectei soluţionări a contestaţiei.

    (4) Se va încheia un proces-verbal la fiecare şedinţă pentru fiecare dosar, care se îndosariază la dosarul cauzei.

    Art. 48. – (1) Convocarea în vederea audierii se realizează cu cel puţin 7 zile înaintea datei la care urmează să aibă loc audierea.

    (2) Comisia superioară de disciplină, la solicitarea persoanei convocate, poate stabili un alt termen pentru audiere, pentru motive temeinice şi dovedite.

    Art. 49. – Părţile chemate pentru audiere la comisie pot depune explicaţii şi note scrise.

    Art. 50. – Pe tot parcursul soluţionării contestaţiei, părţile au dreptul să consulte şi să obţină fotocopii din dosarul disciplinar, precum şi posibilitatea de a depune la dosar înscrisurile pe care le consideră utile pentru soluţionare.

    Art. 51. – (1) Completul de judecată ce va judeca o cauză nu este obligat să ţină cont în soluţia pe care o va pronunţa de propunerea făcută de Comisia de jurisdicţie profesională naţională.

    (2) După finalizarea măsurilor de cercetare, Comisia superioară de disciplină stabileşte prin decizie una dintre următoarele soluţii:

    a) respinge contestaţia şi menţine dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial;

    b) admite, în tot sau în parte, contestaţia şi dispune anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial.

    (3) În cazul admiterii contestaţiei, Comisia superioară de disciplină poate dispune trimiterea dosarului disciplinar în vederea refacerii procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale, sau poate reţine cauza în vederea judecării fondului. Trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în soluţionarea cauzei.

    (4) Refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial poate fi dispusă atât pentru motive ce ţin de fondul cauzei, cât şi pentru încălcarea aspectelor procedurale, chiar dacă acestea au fost constatate din oficiu de Comisia superioară de disciplină şi nu au fost invocate expres prin contestaţie.

    Art. 52. – (1) Decizia adoptată în soluţionarea contestaţiei va fi redactată conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 şi va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

    a) numărul deciziei şi data pronunţării;

    b) componenţa completului de judecată;

    c) descrierea faptei ce a constituit obiectul cercetării disciplinare;

    d) prezentarea măsurilor de cercetare şi a deciziei adoptate de Comisia de disciplină a colegiului teritorial;

    e) prezentarea motivelor de contestaţie;

    f) prezentarea cercetării disciplinare (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele reţinute în soluţionarea cauzei etc.) dispuse în soluţionarea contestaţiei;

    g) motivarea soluţiei adoptate, fundamentată din punct de vedere ştiinţific, cu indicarea bibliografiei, a normei profesionale şi legale încălcate, dacă este cazul. Motivarea redactată de preşedintele de complet trebuie să conţină în mod obligatoriu răspuns la toate motivele invocate în contestaţie, precum şi motivul pentru care probele solicitate sau susţinerile invocate au fost respinse de comisie;

    h) soluţia privind respingerea contestaţiei şi menţinerea dispoziţiilor deciziei pronunţate la nivel teritorial sau admiterea, în tot sau în parte, a contestaţiei şi anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial;

    i) dacă este cazul, sancţiunea aplicată şi temeiul legal al adoptării ei;

    j) termenul de contestare;

    k) semnătura preşedintelui completului de judecată.

    (2) Decizia va fi înregistrată într-un registru, denumit Registrul de decizii, va fi redactată într-un limbaj accesibil petenţilor şi nu va conţine prescurtări tehnice care nu sunt explicitate.

    (3) Termenul de redactare şi comunicare a deciziei este de maximum 30 de zile calendaristice de la data adoptării deciziei.

    CAPITOLUL IV
    Incidente procedurale

    SECŢIUNEA 1
    Rejudecarea cauzelor

    Art. 53. – (1) În situaţia în care prin decizia Comisiei superioare de disciplină s-a dispus refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial, decizia va conţine explicit motivele care au dus la anularea deciziei Comisiei de disciplină a colegiului teritorial şi activităţile obligatorii pentru comisia teritorială.

    (2) Prin grija secretariatului Comisiei superioare de disciplină, dosarul în fotocopie în integralitatea lui va fi restituit colegiului teritorial, iar în arhiva Comisiei superioare de disciplină va fi păstrat originalul împreună cu decizia pronunţată.

    Art. 54. – (1) Comisia de disciplină a colegiului teritorial are obligaţia de a pune în executare dispoziţiile deciziei Comisiei superioare de disciplină privind rejudecarea cauzei, îndeplinind întocmai şi în totalitate aspectele procedurale care au fost viciate indicate în decizie.

    (2) În cazul rejudecării în baza deciziei Comisiei superioare de disciplină se va constitui un dosar disciplinar care va primi un nou număr de înregistrare în Registrul general de dosare disciplinare. La dosarul nou-constituit se va ataşa dosarul disciplinar transmis de Comisia superioară de disciplină împreună cu decizia.

    Art. 55. – (1) Dosarul disciplinar va fi repartizat de preşedintele Comisiei de disciplină a colegiului teritorial unui complet de judecată format din membri care nu au participat la judecarea în primă instanţă.

    (2) În cazul în care toţi membrii Comisiei de disciplină au participat la soluţionarea cauzei în primă instanţă, vor fi desemnaţi membrii supleanţi, în ordinea voturilor obţinute la alegeri. Desemnarea va fi făcută punctual pentru un dosar.

    Art. 56. – (1) După rejudecare, decizia va cuprinde inclusiv numărul iniţial şi menţiuni cu privire la dosarul anterior şi va fi comunicată conform prezentului regulament.

    (2) În cazul în care decizia este contestată, colegiul teritorial va înainta Colegiului Medicilor din România dosarul constituit conform art. 54 alin. (2), în fotocopie.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Extinderea acţiunii disciplinare

    Art. 57. – (1) Ancheta disciplinară se realizează în limitele descrise în plângere şi numai cu privire la medicii faţă de care s-a dispus declanşarea anchetei disciplinare.

    (2) În cazul în care pe parcursul anchetei disciplinare s-au constatat aspecte sau indicii cu privire la săvârşirea altor abateri disciplinare decât cele indicate prin plângere sau săvârşite de alţi medici decât cei intimaţi, comisia de jurisdicţie profesională/disciplină are obligaţia de a aduce la cunoştinţă aceste aspecte biroului consiliului, care va dispune declanşarea anchetei disciplinare din oficiu.

    CAPITOLUL V
    Evidenţa, gestionarea şi arhivarea dosarelor disciplinare

    Art. 58. – (1) La nivelul colegiilor teritoriale, după ce sunt înregistrate plângerile în registratura organizată la nivelul colegiului, acestea vor fi predate sub semnătură persoanei care asigură secretariatul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială. Aceasta va întocmi, înregistra, opisa şi numerota dosarul disciplinar conform prevederilor prezentului Regulament, iar persoana desemnată pentru desfăşurarea anchetei va avea în grijă şi păstrare dosarul până la terminarea cercetării disciplinare la nivelul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială.

    (2) Persoana care asigură secretariatul Comisiei de jurisdicţie profesională teritorială va întocmi, păstra şi actualiza Registrul general de dosare disciplinare.

    (3) Dosarele vor fi numerotate în Registrul general de dosare disciplinare în ordinea înregistrării plângerilor, numerotarea începând de la 1 pentru fiecare an calendaristic.

    (4) Predarea dosarelor disciplinare persoanei care asigură secretariatul Comisiei de disciplină se va realiza pe bază de semnătură.

    (5) Termenul de exercitare a anchetei disciplinare în acest caz se calculează de la data la care comisia de jurisdicţie profesională/disciplină a luat cunoştinţă despre posibila abatere disciplinară.

    (6) După finalizarea anchetei, persoana care asigură secretariatul Comisiei de disciplină va face toate menţiunile referitoare la decizia adoptată şi soluţia dispusă în Registrul general de dosare disciplinare.

    Art. 59. – (1) La nivelul Colegiului Medicilor din România, după înregistrarea contestaţiilor şi a dosarelor disciplinare transmise de colegiile teritoriale în registratura organizată la nivelul Colegiului Medicilor din România, acestea vor fi predate sub semnătură persoanei care asigură secretariatul Departamentului de jurisdicţie profesională, care va înregistra contestaţia în Registrul general de dosare disciplinare.

    (2) Secretariatul Departamentului de jurisdicţie profesională va păstra şi actualiza Registrul general de dosare disciplinare, care va avea cel puţin rubricile prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament.

    (3) Dosarele vor fi numerotate în Registrul general de dosare disciplinare în ordinea înregistrării contestaţiilor şi sesizărilor împotriva membrilor în organele de conducere, numerotarea începând de la 1 pentru fiecare an calendaristic.

    (4) Secretariatul Departamentului de jurisdicţie profesională va preda pe semnătură dosarele, după repartizarea acestora de către preşedintele comisiei, consilierului/persoanei responsabile care va administra probele dispuse de comisie. Consilierul/Persoana responsabilă va păstra în grija sa dosarul disciplinar până la terminarea cercetării disciplinare la nivelul Comisiei de jurisdicţie profesională naţională, având întreaga răspundere cu privire la modul de întocmire a dosarului, de îndosariere şi la numerotarea documentelor.

    (5) La finalizarea anchetei disciplinare la nivelul Comisiei de jurisdicţie profesională naţională, consilierii/persoana responsabilă vor/va preda dosarele pe bază de semnătură persoanei care asigură secretariatul Departamentului de jurisdicţie profesională, care le va înainta persoanei care asigură secretariatul Comisiei superioare de disciplină, pe baza procesului-verbal de predare-primire.

    (6) După finalizarea anchetei, persoana care asigură secretariatul Comisiei superioare de disciplină va face toate menţiunile referitoare la decizia adoptată şi soluţia dispusă în Registrul general de dosare disciplinare.

    Art. 60. – Secretariatul Comisiei de disciplină, respectiv al Comisiei superioare de disciplină va păstra evidenţa deciziilor în Registrul de decizii. Deciziile vor fi numerotate în ordinea adoptării lor, numerotarea începând de la 1 pentru fiecare an calendaristic.

    Art. 61. – (1) Dosarele disciplinare vor fi păstrate în dulapuri/fişete metalice cu cheie. Fiecare persoană implicată în gestionarea şi păstrarea dosarelor va fi pe deplin responsabilă pentru dosarele pe care le are în gestiune.

    (2) Punerea la dispoziţia altor persoane decât cele îndreptăţite, păstrarea în locuri accesibile altor persoane, pierderea cheilor fişetelor în care sunt depozitate dosarele pe care le are în gestiune atrage răspunderea disciplinară a persoanei în cauză.

    (3) Pe perioada concediului, precum şi pe perioada suspendării contractului individual de muncă al persoanei responsabile va fi desemnată, prin grija conducerii instituţiei, persoana care preia gestiunea dosarelor şi implicit a fişetelor. Predarea-primirea cheii/cheilor se va face prin întocmirea unui proces-verbal care va consemna obligatoriu data, numele în clar şi semnătura persoanelor responsabile.

    Art. 62. – Dosarele soluţionate de Comisia superioară de disciplină se vor numerota şi opisa. La nivelul Colegiului Medicilor din România se vor păstra originalele dosarelor disciplinare soluţionate de Comisia superioară de disciplină, ce vor fi arhivate şi păstrate în conformitate cu prevederile nomenclatorului arhivistic.

    Art. 63. – În cazul formulării unei acţiuni în anulare împotriva deciziei Comisiei superioare de disciplină, dosarul disciplinar în original, însoţit de o notă cu numărul de pagini din dosar, notă ce va fi întocmită şi semnată de persoana care asigură secretariatul Comisiei superioare de disciplină, va fi predat Serviciului juridic sub semnătură. După soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa de judecată, dosarul disciplinar va fi transmis Comisiei superioare de disciplină pentru arhivare.

    Art. 64. – Măsurile dispuse de către instanţa de judecată cu privire la decizia atacată vor fi menţionate în Registrul general de dosare disciplinare de către Serviciul juridic.

    CAPITOLUL VI
    Confidenţialitate şi măsuri privind protecţia datelor cu caracter personal

    Art. 65. – (1) Este strict interzisă scoaterea/transmiterea în orice formă şi pe orice suport a dosarelor disciplinare sau actelor din dosar, inclusiv a celor întocmite de persoanele implicate în ancheta disciplinară, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

    (2) Această interdicţie subzistă şi în cazul membrilor comisiilor de jurisdicţie profesională, comisiilor de disciplină şi Comisiei superioare de disciplină, excepţie făcând situaţiile în care scoaterea/transmiterea în orice formă şi pe orice suport a dosarelor disciplinare sau actelor din dosar de către membrii comisiilor implicate în soluţionare se realizează în baza unei decizii sau a unui regulament, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor.

    (3) Fac excepţie situaţiile în care s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate. În această situaţie dosarul va fi transmis în fotocopie (inclusiv în format electronic) şi se va pune în vedere expertului îndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea datelor primite, precum şi de restituire a tuturor documentelor transmise.

    (4) Fotocopiile documentelor, indiferent de suportul pe care au fost stocate, vor fi distruse, încheindu-se un proces-verbal în acest sens care va fi ataşat la dosar.

    Art. 66. –
    Toate activităţile prevăzute de prezentul regulament se vor desfăşura cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului.

    CAPITOLUL VII
    Sancţiuni

    Art. 67. – (1) Potrivit art. 438 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România sunt obligatorii pentru toate colegiile teritoriale.

    (2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage răspunderea disciplinară în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Statutului Colegiului Medicilor din România şi Codului de deontologie medicală, după caz.

    CAPITOLUL VIII
    Dispoziţii finale

    Art. 68. – Prin grija conducerii Colegiului Medicilor din România şi a colegiilor teritoriale, prevederile prezentului regulament vor fi comunicate sub semnătură propriilor angajaţi, precum şi tuturor persoanelor implicate în ancheta disciplinară în termen de 10 zile de la data publicării.

     

    GCS: 36.269 cazuri noi de infectare, de la ultima raportare

    Un număr de 36.269 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate de la ultima raportare, după cum a anunţat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Totodată, au fost raportate 193 decese, dintre care 9 anterioare intervalului de referință.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 8 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 36.269 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 193 decese, dintre care 9 anterioare intervalului de referință”, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.

    Record al ratei de incidenţă COVID-19 în Bucureşti, de 34,29 cazuri la mia de locuitori

    Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti continuă să crească și a ajuns, marți, la 34,29 cazuri la mia de locuitori, față de 32,75, în ziua precedentă, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătatea Publică București.

    Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrată până acum în Capitală.

    Rata de incidenţă COVID-19 a crescut accentuat de la începutul acestui an. La 1 ianuarie era de 0,72 cazuri la mia de locuitori.

    Evoluția ratei de infectare cu SARS-CoV-2 în București în ultimele 15 zile:

    • 08.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 34.29
    • 07.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 32.75
    • 06.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 30.89
    • 05.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 28.21
    • 04.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 26.42
    • 03.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 24.48
    • 02.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 23.16
    • 01.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 21.65
    • 31.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 19.88
    • 30.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 18.05
    • 29.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 16.07
    • 28.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 14.11
    • 27.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 12.79
    • 26.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 11.71
    • 25.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 11.03

    Tumoră rară, localizată în măduva cervicală, extirpată de medicii de la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi

    O tumoră rar întâlnită, cu diametrul de 7 centimetri, care se dezvoltase la un pacient într-un nerv localizat în măduva cervicală, a fost extirpată de către medicii de la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi.

    Managerul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaşi, conf. univ. dr. Lucian Eva, a declarat, marţi, că din cauza tumorii bărbatul nu îşi mai putea folosi mâinile şi picioarele.

    „Pacientul avea tetrapareză, adică un deficit motor la membrele superioare şi inferioare. În timpul investigaţiilor imagistice s-a observat un neurinom, o tumoră localizată a nivelul măduvei cervicale, care era dezvoltată din teaca unui nerv. Aceste tipuri de tumori sunt extrem de rare, reprezentând câteva procente din toată patologia coloanei cervicale. O mare parte a acestei tumori era dezvoltată în canalul medular şi comprima măduva, având drept rezultat respectivul deficit motor, iar cealaltă componentă la nivelul unei formaţiuni anatomice numită foramen neural, adică locul pe unde nervul iese din coloană. S-a făcut o intervenţie laborioasă care a durat aproximativ patru ore, în timpul căreia s-a reuşit să scoatem în totalitate componenta din canalul medular şi peste 95 % din foramen neural. Post operator pacientul are o evoluţie bună şi urmează să fie externat zilele următoare”, a declarat dr. Lucian Eva.

    24.000 de comprimate de Molnupiravir au ajuns la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara

    Primul transport de tablete antivirale destinate tratării pacienților cu COVID 19, respectiv 24.000 de comprimate ce au ca substanță activă Molnupiravirul, au sosit la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.

    „Potrivit specialiştilor, medicamentul introduce erori în codul genetic al virusului Sars-CoV-2, îi opreşte înmulţirea şi reduce astfel severitatea bolii. Comprimatul poate fi administrat atât în unităţile sanitare, prin centrele de evaluare, cât şi acasă.Molnupiravir este primul tratament oral specific pentru tratarea COVID-19. Până acum, toate celelalte tratamente dezvoltate pentru combaterea acestei infecţii erau injectabile”, au precizat reprezentanții Spitalului „Victor Babeș” Timișoara.

    Medicamentele au fost achiziționate de către Ministerul Sănătății și sunt destinate pacienților vulnerabili și în vârstă care au dezvoltat o formă moderată de COVID-19, care se poate transforma într-o formă severă de boală. Tableta reduce cu 50% riscul de spitalizare și de deces pentru pacienții COVID-19.

    Jurma: Numărul de copii cu COVID-19, aflați la ATI, în creștere susținută

    Cercetătorul Octavian Jurma a declarat că numărul de copii cu COVID-19, aflați la terapie intensivă, este în creștere susținută, de la șapte acum două săptămâni, 20 săptămâna trecută, la 26 de copii în această săptămână.

    De asemenea, cercetătorul a atenționat că 900 de copii sunt internați în spital în valul generat de varianta Omicron, aproape dublu față de maximul valului Delta, într-un interval de două ori mai scurt.

    „Așadar ‘mult mai blândă [decât Delta]’ Omicron ține zilnic în spital mai mult de 900 de copii, aprope dublu față de maximul valului Delta, într-un interval de două ori mai scurt. Numărul de copii în terapie intensivă este de asemenea în creștere susținută, de la șapte acum două săptămâni și 20 săptămâna trecută, la 26 în această săptămână. Poate ați uitat, dar 30 la mie este de 10 ori mai mare decât incidența la care școlile treceau în online în valul 3-Alpha. Acum la 30 la mie nici nu mai tresărim deși peste 2 săptămâni vom culege toți roadele acestor însămânțări cu virus. Suntem definitiv în scenariul ‘Don’t loook up’ „, a semnalat Octavian Jurma.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.