Medicul primar neurolog dr. Ioana Mîndruță atenţioneză asupra riscului de afecţiuni neurologice pe care le poate aduce reinfectarea cu SARS-CoV-2, care poate avea efecte mai grave decât în cazul primei îmbolnăviri.
„Reinfecţia nu înseamnă că este la fel de uşoară. Uneori, mulţi spun că ‘am avut deja o infecţie cu SARS-CoV-2, nu a fost mare lucru’ şi tind să nu mai fie la fel de atenţi pentru că au trecut o dată prin boală şi cred că fie imunitatea este pe viaţă, fie că chiar dacă o iau din nou, nu este o boală grea. Şi asta nu se întâmplă întotdeauna. Uneori, la următoarea reinfectare apar efecte mai grave, efecte în sistemul nervos central care rămân persistente, cum sunt cele legate de gust şi miros sau de cefalee persistentă sau stare de oboseală cronică ce este foarte frecventă şi foarte greu de combătut. La fel, evenimentele legate de răspunsul imun al organismului pot fi neaşteptate la următoarea infecţie şi putem avea evenimente de tip vascular deşi prima dată ele nu au fost prezente. Riscul de afecţiuni neurologice poate fi mai mare în cazul persoanelor reinfectate. Nu este o regulă, dar nu înseamnă ca următoarea infecţie să decurgă la fel de uşor”, a declarat medicul neurolog, pentru Sănătatea.tv şi RoHealthReview.ro.
Şi asta în contextul în care dr. Ioana Mîndruță a precizat că sistemul neurologic este afectat la toate nivelurile de infecţia cu SARS-CoV-2, atât în faza acută, cât şi în faza cronică. Manifestările afectării neurologice a unora dintre persoanele care au trecut prin COVID-19 pot fi dintre cele mai diferite, plecând de durere de cap, oboseală cronică, ameţeală, imposibilitatea de concentrare şi până la accident vascular cerebral, afectări de substanţă cerebrală, de structuri ale măduvei spinării sau chiar paralizii complete, evenimente „absolut catastrofice”, după cum le numeşte dr. Ioana Mîndruță, medic primar neurolog.
„Este afectat de către infecţia virală pe de o parte, direct, prin pătrunderea în sistemul nervos central sau în sistemul periferic, poate fi afectat de răspunsul imun al gazdei, poate fi afectat de hipoxie, la pacienţii care au forme grave şi hipoxie îndelungată de manevrele din terapie intensivă, în contextul în care sunt branşaţi o lungă perioadă de timp la sistemele de ventilaţie. Toate aceste elemente pot să afecteze atât sistemul nervos central cât şi sistemul nervos periferic, putem găsi afectări de substanţă cerebrală, de fibre, de substanţă albă, de structuri ale măduvei spinării, ale nervilor periferici, fie în zone limitate, fie difuz. Ne putem întâlni cu paralizii complete, cum se întâmplă în sindromul Guillain-Barre sau cu leucoencefalopatie necrotizantă, deci o afectare difuză a substanţei albe, care sunt evenimente absolut catastrofice, cu evoluţie severă de cele mai multe ori şi cu sechele care nu se remit, în condiţiile în care pacientul supravieţuieşte” , a explicat medicul neurolog.
Pe de altă parte, cele mai frecvente simptome neurologice întâlnite în practică, şi care persistentă după faza acută a infecţiei COVID sau chiar apar în timpul infecţiei, se referă cel mai frecvent la dureri de cap, la oboseală cronică, la oboseală la eforturi minore, ameţeală, imposibilitatea de concentrare, senzaţia de ceaţă mentală.
„Pe măsură ce timpul trece, simptomatologia devine din ce în ce mai diversă. Învăţăm o dată cu boala şi cu bolnavii, aşa încât în ultimele luni am văzut mai mulţi pacienţi care au simptomatologie psihiatrică foarte severă şi severă în relaţia cu faza prelungită post-COVID. De asemenea, tulburări cognitive, probleme de memorie de lungă durată, posibil în relaţie şi cu o infecţie mai gravă iniţială, în care, uneori este foarte greu să distingi efectele suferinţei cerebrale legate de hipoxie, de oxigenul scăzut, de efectele care apar în relaţie cu persistenţa simptomatologiei de tip long-COVID”, a afirmat dr. Ioana Mîndruță.
COVID-19 şi AVC-ul, chiar şi la persoane tinere
De asemenea, dr. Ioana Mîndruță a spus că accidentul vascular cerebral este o altă afecţiune produsă de infecţia cu SARS-CoV-2, AVC ce are loc în special în faza acută a bolii.
„În spital, vedem în special pacienţi în faza acută. De obicei, ne întâlnim cu accidente vasculare în contextul infecţiei COVID, aceasta este o altă latură a infecţiei, în special în faza acută a bolii. Acestea se întâlnesc chiar şi la pacienţi tineri care nu aveau factori de risc importanţi pentru boala vasculară”, a afirmat specialistul.
Dr. Ioana Mîndruță a mai spus că „pot fi persoane care înainte de infectare nu aveau niciun fel de factori de risc, pot face în special evenimente trombotice în circulaţia venoasă cerebrală, aşa cum pot face şi tromboze arteriale în circulaţia cerebrală, cum pot face şi evenimente de tip vascular cardiac sau pulmonar, sau în alte organe, fără să aibă un profil anume de risc vascular anterior bolii. Cumva, răspunsul imun al gazdei este responsabil de acest tip de hipercoagulabilitate care însoţeşte boala şi este absolut neaşteptat, greu de prevăzut care sunt candidaţii, situaţiile care predispun. În acest moment, nu avem o manieră de a preveni aceste evenimente, în mod substanţial”.
Ulterior, în faza de long-COVID, la câteva săptămâni de la infecţia acută, pot avea loc alte manifestări neurologice, precum evenimente de tip pierderi de conştienţă, care apar fără antecedente, agravarea crizelor epileptice, dacă pacienţii aveau epilepsie sau afecţiuni ce implică elemente psihiatrice.
„Ne putem întâlni cu o agravare a crizelor epileptice dacă pacienţii aveau epilepsie sau cu evenimente de tip pierderi de conştienţă, care apar fără antecedente şi cu acest tip de oboseală cronică, cefalee, pierderea mirosului, alterarea gustului şi elemente psihiatrice implicate. Ne întâlnim foarte des cu toate acestea, mai ales în neurologie vin pacienţii care mimează o serie de deficite neurologice în contextul simptomatologiei afectării psihiatrice în cazul bolii”, a adăugat medicul neurolog.
Potrivit specialistului, există şi situaţia în care simptomele neurologice apar la distanţă faţă de momentul acut al COVID-19.
„Ce e foarte interesant este că nu sunt (n.r. simptomele neurologice) neapărat legate de severitatea evenimentului acut. Se trece bine prin faza iniţială, după care dau ceva minor, câteva zile, ce nu necesită spitalizare, iar ulterior dezvoltă o simptomatologie legată de sistemul nervos care este foarte greu de distins, sunt multe simptome, sunt foarte dificil de spus când se vor remite. Uneori pot dura luni întregi, uneori pot schimba starea de sănătate a persoanei respective, fără niciun fel de revenire la situaţia anterioară”, a adăugat medicul.