Obligativitatea completării formularului digital de intrare în România, eliminată

Mateescu Cristi
-
0
Obligativitatea completării formularului digital de intrare în România, eliminată

Formularul de localizare a pasagerului nu va mai fi obligatoriu în România, după ce Guvernul a abrogat vineri OUG nr. 129/2021, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

„A fost aprobată ordonanţa care abrogă OUG nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România. Practic, Guvernul, prin abrogarea acestei ordonanţe, ţinând cont de încetarea stării de alertă instituită pe teritoriul României, respectiv încetarea aplicabilităţii măsurilor adoptate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19, a eliminat obligativitatea completării formularului digital de intrare în România cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară sau cu maxim 24 de la intrarea în ţară. Formularul de localizare a pasagerului nu va mai fi obligatoriu pe teritoriul naţional”, a declarat Cărbunaru, la Palatul Victoria.

Cărbunaru a adăugat că unele state au menţinut acest tip de formular, de aceea cei care doresc să călătorească în străinătate trebuie să verifice condiţiile de intrare în ţările respective.

„Cetăţenii care călătoresc din România către alte state vor trebui să verifice dacă statele în care călătoresc sau prin care tranzitează solicită completarea în continuare a unui astfel de formular”, a menţionat Dan Cărbunaru.

MS: 2.974 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 50 decese, de la ultima raportare

Mateescu Cristi
-
0
MS: 2.974 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 50 decese, de la ultima raportare

Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.974 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 591 mai puțin decât în ziua anterioară. 333 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 309 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.900, cu 168 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 608 de persoane, cu 22 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 608 de pacienți internați la ATI, 550 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 208 sunt minori, 206 fiind internați în secții, cu 19 mai puțin decât în ziua anterioară și 2 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

Până astăzi, 64.276 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

În intervalul 10.03.2022 (10:00) – 11.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 50 decese (31 bărbați și 19 femei), dintre care 3 anterioare intervalului de referință.

Dintre cele 50 decese, 12 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 16 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 22 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Din totalul de 50 pacienți decedați, 39 au fost nevaccinați și 11 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între 60-90 ani.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.620 teste RT-PCR (5.577 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.043 la cerere) și 21.173 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.582.098 teste RT-PCR și 8.916.391 teste rapide antigenice.

A fost înființat Corpul experților medicali al Colegiului Medicilor din România. Decizia, în MO

Mateescu Cristi
-
0
A fost înființat Corpul experților medicali al Colegiului Medicilor din România. Decizia, în MO

Monitorul Oficial a publicat, vineri, Decizia privind înființarea, organizarea și funcționarea Corpului experților medicali al Colegiului Medicilor din România.

Poate face parte din Corpul experților medicali persoana care îndeplinește următoarele condiții:

  • a) este membru al Colegiului Medicilor din România (CMR);
  • b) deține gradul profesional de medic primar și o vechime efectivă și neîntreruptă în specialitate de cel puțin 7 ani;
  • c) nu a fost sancționată în cauze vizând săvârșirea unor abateri disciplinare conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • d) nu este urmărită penal, trimisă în judecată sau condamnată pentru o faptă în legătură cu profesia medicală.

Vă prezentăm textul integral publicat în Monitorul Oficial:

DECIZIE privind înființarea, organizarea și funcționarea Corpului experților medicali al Colegiului Medicilor din România

În temeiul art. 414 și 439 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, al art. 73 și art. 119 alin. (2) din Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. 1. — Se constituie Corpul experților medicali al Colegiului Medicilor din România (denumit în continuare Corpul experților medicali), alcătuit distinct pentru fiecare specialitate în parte, conform nomenclatorului cuprinzând specialitățile medicale, aprobat prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 2. — (1) Poate face parte din Corpul experților medicali persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) este membru al Colegiului Medicilor din România (CMR);
b) deține gradul profesional de medic primar și o vechime efectivă și neîntreruptă în specialitate de cel puțin 7 ani;
c) nu a fost sancționată în cauze vizând săvârșirea unor abateri disciplinare conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) nu este urmărită penal, trimisă în judecată sau condamnată pentru o faptă în legătură cu profesia medicală.

(2) Nu pot face parte din Corpul experților medicali medicii care:
a) dețin calitatea de membru al Comisiei superioare de disciplină a CMR;
b) fac parte din Comisia de jurisdicție profesională a CMR;
c) sunt angajați în cadrul Colegiului Medicilor din România;
d) ocupă o funcție în cadrul biroului Consiliului colegiului teritorial, respectiv al Biroului executiv al Consiliului național al CMR.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), calitatea de membru al Corpului experților medicali se suspendă de drept pe durata deținerii calității de membru al Comisiei superioare de disciplină sau al Comisiei de jurisdicție profesională, derulării contractului individual de muncă și, respectiv, a exercitării funcției de conducere.

Art. 3. — (1) Decizia Consiliului național al CMR privind admiterea în Corpul experților medicali a persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) se adoptă:
a) pe baza propunerilor/nominalizărilor formulate de comisiile de specialitate ale CMR;
b) pe baza avizului favorabil emis de comisia de specialitate corelativă a Colegiului Medicilor din România.

(2) Toate propunerile vor fi însoțite de declarația persoanei în cauză privind înscrierea în Corpul experților medicali, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 4. — (1) Calitatea de expert medical încetează în următoarele cazuri:
a) deces;
b) neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute de art. 2;
c) în cazurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din prezenta decizie;
d) retragerea din Corpul experților medicali;
e) pierderea calității de membru al CMR.

(2) Retragerea din Corpul experților medicali se realizează numai pe baza unei cereri scrise, datate și semnate olograf sau cu semnătură electronică extinsă, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare.

Art. 5. — Medicii care fac parte din Corpul experților medicali au ca atribuție efectuarea expertizelor de specialitate la solicitarea Comisiei de jurisdicție profesională și, respectiv, a Comisiei superioare de disciplină ale CMR, în vederea soluționării dosarelor disciplinare sau a altor lucrări de specialitate.

Art. 6. — (1) În vederea efectuării expertizelor, între CMR și expert se încheie un contract de cesiune a drepturilor de autor, ce va conține în mod obligatoriu clauze cu privire la obiectivele expertizei și termenul în care urmează a fi efectuată.

(2) Plata experților medicali se aprobă de către Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România, în baza referatului avizat favorabil de către președintele Comisiei de jurisdicție profesională ori de către președintele Comisiei superioare de disciplină, atunci când expertiza este solicitată în cadrul acestei comisii.

(3) Referatul de aprobare a plății expertului medical, redactat de către secretarul Comisiei de jurisdicție profesională ori, după caz, de către cel al Comisiei superioare de disciplină, va cuprinde cel puțin următoarele mențiuni:

a) solicitarea de plată a contravalorii expertizei medicale de specialitate dispuse în cauza disciplinară;
b) numărul de înregistrare a dosarului disciplinar în care a fost dispusă efectuarea expertizei;
c) componența comisiei sau a completului de judecată care a solicitat expertiza;
d) obiectivele expertizei;
e) medicul desemnat, respectiv medicii desemnați pentru efectuarea expertizei medicale de specialitate;
f) dacă expertiza a răspuns integral la obiectivele stabilite;
g) dacă în cauză a fost sau nu solicitat un supliment de expertiză și care au fost obiectivele acestuia.

Art. 7. — (1) Desemnarea experților medicali în cauzele disciplinare se face aleatoriu, prin tragere la sorți.

(2) În situația în care experții nu efectuează expertiza, nu răspund obiectivelor stabilite sau nu o predau în termenul stabilit de CMR de 3 ori consecutiv, din motive ce le sunt imputabile, aceștia își pierd calitatea de membri în Corpul experților medicali. Fac excepție de la aceste prevederi situațiile în care experții sunt incompatibili conform dispozițiilor deciziilor adoptate de Consiliul național al CMR.

Art. 8. — (1) Obligațiile speciale ce decurg din calitatea de membru al Corpului experților medicali sunt următoarele:
a) imparțialitatea;
b) echidistanța;
c) respectarea obligației de păstrare a secretului profesional;
d) respectarea dispozițiilor referitoare la incompatibilități;
e) respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Statutului CMR, Codului de deontologie medicală, Regulamentului privind desfășurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale și, respectiv, al Colegiului Medicilor din România, precum și a deciziilor Consiliului național al CMR ce reglementează această activitate.
(2) La finalizarea expertizelor de specialitate, experții au obligația de a restitui toate documentele furnizate de Colegiul Medicilor din România, respectiv de a distruge toate datele și informațiile aferente acestei activități, indiferent de suportul acestora.

Art. 9. — Experții medicali nu se află în raporturi de subordonare cu Colegiul Medicilor din România, nu îl reprezintă și nu îl angajează juridic în niciun fel. În toate cazurile în care vor fi consultate, aceste persoane sunt libere să acționeze conform prevederilor legale, normelor și principiilor fundamentale ale profesiei medicale, precum și conform propriei lor conștiințe.

Art. 10. — (1) Activitatea membrilor Corpului experților medicali se realizează cu titlu oneros.
(2) Cuantumul onorariilor aferente efectuării expertizelor de specialitate se stabilește prin decizia Biroului executiv al CMR, în limita sumelor aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Art. 11. — (1) Actualizarea membrilor Corpului experților medicali se efectuează ori de câte ori este cazul.
(2) Modificările prevăzute la alin. (1), precum și întocmirea și modificarea corespunzătoare a bazei de date necesare în vederea realizării activităților prevăzute de prezenta decizie se realizează de Departamentul de jurisdicție profesională al CMR.

Art. 12. — Colegiile teritoriale ale CMR pot apela la membrii Corpului experților medicali în vederea instrumentării cauzelor disciplinare în primă instanță sau pot adopta dispoziții similare prezentei decizii, aplicabile la nivel teritorial.

Art. 13. — Până la data de 30 iunie 2022, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România va desemna membrii Corpului experților medicali, prin decizie.

Art. 14. — Medicii înscriși în actuala listă de experți vor continua să furnizeze expertize de specialitate la solicitarea CMR, până la data desemnării membrilor Corpului experților medicali.

Art. 15. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Consiliului național al Colegiului Medicilor din România nr. 9/2017 privind plata experților medicali desemnați în cauzele disciplinare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2017.

Art. 16. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MO: Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România

Mateescu Cristi
-
0
MO: Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România

Decizia privind reglementarea activității comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, precum și adoptarea regulamentului de organizare și funcționare a acestora a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor își desfășoară activitatea în mod permanent, furnizând lucrări de specialitate la solicitarea organelor de conducere ale Colegiului, comisiilor de lucru ale Consiliului național al CMR și structurilor tehnice care le deservesc.

Colegiul Medicilor din România are următoarele comisii și subcomisii de specialitate:

1. Comisia de alergologie și imunologie clinică;
2. Comisia de anatomie patologică;
3. Comisia de anestezie și terapie intensivă;
4. Comisia de bioetică;
5. Comisia de boli infecțioase;
6. Comisia de cardiologie;
7. Comisia de cardiologie pediatrică;
8. Comisia de chirurgie cardiovasculară;
9. Comisia de chirurgie generală;
10. Comisia de chirurgie orală și maxilo-facială;
11. Comisia de chirurgie pediatrică;
12. Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă;
13. Comisia de chirurgie toracică;
14. Comisia de chirurgie vasculară;
15. Comisia de dermatovenerologie;
16. Comisia de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice;
17. Comisia de endocrinologie;
18. Comisia de epidemiologie;
19. Comisia de expertiză medicală a capacității de muncă;
20. Comisia de farmacologie clinică;
21. Comisia de gastroenterologie;
22. Comisia de gastroenterologie pediatrică;
23. Comisia de genetică medicală;
24. Comisia de geriatrie și gerontologie;
25. Comisia de hematologie;
26. Comisia de igienă;
27. Comisia de medicină de familie;
28. Comisia de medicină fizică și de reabilitare;
29. Comisia de medicină internă;
29.1. Subcomisia de acupunctură, homeopatie și apifitoterapie;
30. Comisia de medicină de laborator;
31. Comisia de medicină legală;
32. Comisia de medicina muncii;
33. Comisia de medicină nucleară;
34. Comisia de medicină sportivă;
35. Comisia de medicină de urgență;
36. Comisia de microbiologie medicală;
37. Comisia de nefrologie;
38. Comisia de nefrologie pediatrică;
39. Comisia de neonatologie;
40. Comisia de neurochirurgie;
41. Comisia de neurologie;
42. Comisia de neurologie pediatrică;
43. Comisia de obstetrică-ginecologie;
44. Comisia de oftalmologie;
45. Comisia de oncologie medicală;
46. Comisia de oncologie și hematologie pediatrică;
47. Comisia de ortopedie pediatrică;
48. Comisia de ortopedie și traumatologie;
49. Comisia de otorinolaringologie;
50. Comisia de pediatrie;
51. Comisia de pneumologie;
52. Comisia de pneumologie pediatrică;
53. Comisia de psihiatrie;
54. Comisia de psihiatrie pediatrică;
55. Comisia de radiologie — imagistică medicală;
56. Comisia de radioterapie;
57. Comisia de reumatologie;
58. Comisia de sănătate publică;
59. Comisia de urologie.

CMR poate înființa și alte comisii de specialitate, în funcție de necesitățile curente.

Pot fi membri ai comisiilor de specialitate ale CMR specialiști în domeniul medical respectiv, având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică recunoscută în sistemul de sănătate.

Dobândirea calității de membru al comisiilor de specialitate se realizează în urma aprobării prin decizie a Consiliului național al CMR, conform propunerii Biroului executiv al CMR, pe baza nominalizării transmise către CMR de către asociațiile profesionale reprezentative la nivel național.

Activitatea comisiilor de specialitate ale CMR este coordonată de președintele CMR, prin Departamentul de imagine, relații interne și externe, cu implicarea, ori de câte ori este necesar, a Departamentului de studii și strategii de dezvoltare și a Departamentului profesional-științific și de învățământ, și se desfășoară în conformitate cu dispozițiile regulamentului de organizare și funcționare.

Coordonarea activității comisiilor include și actualizarea membrilor comisiilor de specialitate, în perioada ianuarie—iunie 2022 și, ulterior, ori de câte ori va fi necesar, pe baza modificărilor aduse prin deciziile Consiliului național al CMR.

REGULAMENT de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. — Prezentul regulament stabilește modul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România (CMR) în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin.

Art. 2. — (1) Comisiile de specialitate ale CMR sunt înființate distinct pentru fiecare specialitate în parte, având ca punct de referință prevederile nomenclatorului cuprinzând specialitățile medicale, aprobat prin ordin al ministrului sănătății.
(2) Comisiile de specialitate pot avea în structura lor una sau mai multe subcomisii a căror activitate o coordonează.
(3) Structura funcțională a subcomisiilor este aceeași cu cea a comisiilor de specialitate.

Art. 3. — Componența nominală a comisiilor de specialitate ale CMR se aprobă prin decizie a Consiliului național al CMR, la propunerea Biroului executiv al CMR, pe baza nominalizării transmise către CMR de către asociațiile profesionale reprezentative la nivel național.

CAPITOLUL II Atribuțiile, organizarea și funcționarea comisiilor de specialitate

Art. 4. — Comisiile de specialitate îndeplinesc, în limitele prevederilor legale în vigoare — Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012, cu modificările și completările ulterioare — următoarele atribuții (cu titlu de exemplu, fără a se limita la acestea):

a) elaborează și/sau analizează și/sau evaluează ghiduri de practică medicală și/sau protocoale terapeutice, precum și orice alte norme de bune practică pentru specialitatea respectivă, care vor fi aduse la cunoștința specialiștilor în mod periodic;
b) elaborează și/sau analizează și/sau evaluează și/sau emit opinii profesionale în domeniul lor de specialitate, în ceea ce privește curriculumurile, tematicile, bibliografia aferente programelor de specializare prin rezidențiat, de pregătire pentru obținerea atestatelor de studii complementare, precum și pentru examenul de confirmare în specialitate, obținerea gradului profesional, obținerea de atestate, în vederea ocupării posturilor vacante de medic sau a funcției de șef de secție etc.;
c) propun sau analizează propunerile referitoare la numărul anual de locuri și/sau posturi necesar pentru concursul național de rezidențiat;
d) avizează solicitările și criteriile de schimbare a specialității în cadrul rezidențiatului, precum și pentru obținerea celei de-a doua specialități;
e) formulează opinii referitoare la realizarea obiectivelor de dezvoltare profesională ale medicilor prin intermediul programelor de educație medicală continuă, specializare, studii complementare, în scopul menținerii și îmbunătățirii standardelor de calitate ale actului profesional și al garantării accesului neîngrădit și echitabil la titlurile și gradele specifice profesiei, inclusiv prin furnizarea de analize de portofoliu de formare profesională, în vederea recunoașterii sau echivalării calificărilor efectuate în străinătate;
f) nominalizează medicii care urmează a fi înscriși în Corpul experților medicali al CMR, respectiv avizează cererile formulate de medicii propuși de organele de conducere de la nivel național sau teritorial ale CMR în acest sens;
g) comunică CMR reprezentanții în cadrul organizației European Union of Medical Specialists (UEMS) pentru fiecare specialitate/secțiune, în vederea confirmării acestora de către Biroul executiv al CMR, conform mecanismelor statutare UEMS care reglementează statutul de membru al CMR în cadrul acestei organizații internaționale;
h) la cererea reprezentanților CMR, efectuează analize sau formulează propuneri pentru îmbunătățirea legislației în domeniul sanitar, având drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare și asigurare a calității îngrijirilor medicale, cum ar fi: acreditarea unităților sanitare, dotarea minimă a cabinetelor medicale, standardizare sau certificate de calitate etc.;
i) formulează opinii de specialitate în legătură cu documentația trimisă de comisiile de lucru ale CMR referitoare la avizarea unor acte cu conținut profesional-științific din domeniul respectiv de specialitate;
j) răspund la orice alte solicitări adresate de reprezentanții/ structurile CMR referitoare la specialitatea respectivă, de exemplu:
(i) elaborarea listelor minimale ce conțin medicamentele specifice activității medicale, pe tipuri de spitale;
(ii) elaborarea pachetului de servicii medicale de bază, pe fiecare nivel al sistemului de asistență medicală;
(iii) aprobarea conținutului medical-științific al materialelor de informare și promovare care vizează specialitatea respectivă.

Art. 5. — (1) Comisiile de specialitate ale CMR sunt alcătuite astfel încât să fie asigurată reprezentativitatea la nivel național, după cum este necesar, pentru fiecare specialitate, fără restricții în
privința numărului de membri, cu următoarea structură care să le asigure funcționalitatea: președinte, vicepreședinte/vicepreședinți, secretar, membri.
(2) Funcția de președinte, pentru fiecare comisie de specialitate cu caracter permanent a CMR, va fi ocupată, în principiu, de președintele societății profesionale de specialitate reprezentative la nivel național sau, prin rotație sau alte mecanisme stabilite de comun acord cu CMR, de președinții a două sau mai multe societăți naționale, conform mecanismelor de colaborare stabilite de acestea.
(3) În situația în care sunt înființate mai multe societăți profesionale de aceeași specialitate, iar acestea nu pot stabili un mecanism de colaborare pentru alcătuirea comisiei de specialitate aferente, Biroul executiv al CMR va decide implicarea societății profesionale cu reprezentativitate mai mare la nivel național și numărul de membri mai mare.
(4) Președinții comisiilor de specialitate vor nominaliza membrii comisiilor respective, cu respectarea recomandărilor CMR privind reprezentativitatea fiecărei comisii la nivel național.
(5) Biroul executiv al CMR va supune aprobării plenului Consiliului național al CMR propunerea privind alcătuirea comisiilor de specialitate, formulată potrivit prevederilor prezentului articol, în vederea aprobării lor, conform dispozițiilor art. 3 din prezentul regulament.

Art. 6. — (1) Comisiile de specialitate își desfășoară activitatea conform unei proceduri de lucru stabilite de comun acord cu CMR, care va respecta următoarele principii minimale:
a) ședințe structurate în funcție de modalitatea de convocare (de către președintele CMR, Biroul executiv al CMR, președintele comisiei), care pot fi ordinare, extraordinare, curente, ad hoc/tematice etc. și care pot fi organizate cu prezența fizică a membrilor sau prin mijloace de comunicare la distanță/online sau în format hibrid (prezență fizică și online);
b) mecanism decizional stabilit în prealabil (consensual sau prin vot majoritar etc.), cu stabilirea numărului minim de membri pentru întrunirea cvorumului;
c) atribuții clar definite pentru președintele comisiei, respectiv:
(i) coordonează activitatea comisiei de specialitate (planificarea și monitorizarea obiectivelor comisiei, planificarea soluționării solicitărilor punctuale ale CMR, organizarea ședințelor comisiei etc.);
(ii) coordonează activitatea de comunicare cu CMR privind activitatea comisiei de specialitate, respectivcomunică cu președintele CMR, prin Departamentul de imagine, relații interne și externe, și, atunci când este necesar, cu alte departamente ale CMR (teme dezbătute, rezoluții adoptate, documente/opinii redactate conform solicitărilor primite, solicitarea de materiale documentare și date suplimentare în legătură cu aspectele de analizat, dacă este cazul etc.);
(iii) în situații justificate, președintele comisiei de specialitate poate delega temporar atribuțiile sale unui vicepreședinte al comisiei;
d) atribuții clar definite pentru secretarul comisiei, respectiv:
(i) asigură condițiile pentru buna desfășurare a ședințelor comisiei de specialitate, inclusiv prin convocarea membrilor comisiei de specialitate la solicitarea președintelui comisiei, președintelui CMR, respectiv a Biroului executiv al CMR, conform procedurilor stabilite la nivelul fiecărei comisii;
(ii) întocmește și gestionează documentele necesare desfășurării activității comisiei de specialitate și asigură arhivarea acestora în format fizic și/sau electronic;
e) obligații clar definite pentru membrii comisiei, respectiv:
(i) participarea la ședințele convocate;
(ii) participarea la îndeplinirea atribuțiilor și obiectivelor specifice fiecărei comisii;
(iii) argumentarea temeinică a propunerilor și recomandărilor prezentate.
(2) Membrii comisiilor de specialitate, indiferent de rolul lor în cadrul acestora (președinte, vicepreședinte, secretar sau membru), au următoarele obligații:
a) să păstreze confidențialitatea dezbaterilor, atunci când este cazul;
b) să respecte principiul evitării conflictului de interese, respectiv să înștiințeze președintele comisiei de specialitate și președintele CMR ori de câte ori un interes de orice natură impune obligația abținerii de la participarea la deliberare și de la mecanismul decizional stabilit, ori de câte ori o astfel de situație este prezentă.
(3) Opiniile exprimate în scris și orice alte documente elaborate de comisia de specialitate, semnate de către președintele comisiei de specialitate, sunt considerate ca fiind asumate de comisia de specialitate în ansamblu, conform mecanismelor decizionale adoptate, reprezentând un punct de vedere colectiv, reprezentativ și valid pentru specialitatea respectivă.

CAPITOLUL III Încetarea calității de membru

Art. 7. — (1) Calitatea de membru în comisiile de specialitate încetează în următoarele situații:
a) retragerea voluntară;
b) neîndeplinirea obligației de a participa la 5 ședințe consecutive ale comisiei de specialitate, din motive imputabile membrului în culpă;
c) deces.

(2) Retragerea voluntară se realizează numai pe baza unei cereri scrise, datate și semnate olograf sau cu semnătură electronică extinsă, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare.

(3) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. b) de mai sus se certifică de președintele comisiei de specialitate.

Art. 8. — (1) Neîndeplinirea atribuțiilor comisiilor de specialitate, prevăzute de art. 4 din prezentul regulament, atrage revocarea președintelui comisiei sau a întregii comisii, după caz.
(2) Propunerea de revocare este formulată de Biroul executiv al CMR, la solicitarea președintelui CMR, și se aprobă prin decizie de plenul Consiliului național al CMR.

CAPITOLUL IV Alte dispoziții

Art. 9. — (1) Activitatea membrilor comisiilor de specialitate se realizează cu titlu gratuit.
(2) În cazul în care este necesară deplasarea membrilor comisiilor de specialitate în vederea participării la ședințele convocate de președintele CMR, respectiv de Biroul executiv al CMR, cheltuielile aferente transportului și/sau cazării s

 

Eurostat: România, printre statele UE care alocă cel mai puţin pentru sănătate

Mateescu Cristi
-
0
Eurostat: România, printre statele UE care alocă cel mai puţin pentru sănătate

Cheltuielile guvernamentale pentru sănătate au crescut în Uniunea Europeană, în 2020 comparativ cu 2019, însă ţările membre cu cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru sănătate în PIB sunt Letonia, Polonia, Irlanda şi România, arată datele publicate, vineri, de Eurostat.

La nivelul UE, cheltuielile guvernamentale pentru sănătate au urcat până la 8% din PIB în 2020, comparativ cu 7% din PIB în 2019. Sănătatea a rămas al doilea mare capitol de cheltuieli guvernamentale în UE, după protecţia socială.

Cheltuielile guvernamentale pentru sănătate în UE au crescut şi în termeni nominali, până la 1.073 miliarde de euro în 2020, comparativ cu 978 miliarde euro în 2019, în principal ca urmare a pandemiei de COVID-19.

În 2020, statele membre care au alocat cel mai mult din PIB pentru sănătate au fost: Cehia şi Austria (ambele cu 9,2%) şi Franţa (9%). La polul opus, statele membre care au alocat cel mai mic procent din PIB pentru sănătate au fost Letonia (4,8% din PIB), Polonia şi Irlanda (ambele cu 5,4% din PIB) şi România (5,5% din PIB).

Datele Eurostat mai arată că statele membre care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu sănătatea au fost Cipru (de la 3,5% în 2019, până la 5,9% din PIB în 2020), Malta (de la 5,2% în 2019, până la 7,2% din PIB în 2020) şi Ungaria (de la 4,5% în 2019, până la 6,4% din PIB în 2020).

În cazul României, ponderea în PIB a cheltuielilor pentru sănătate a crescut de la 5% în 2019, până la 5,5% din PIB în 2020, una dintre cele mai mici creşteri procentuale din UE.

ANT: Prelevare de organe la SCJU Brașov, de la un pacient decedat în urma unui traumatism cranian sever

Mateescu Cristi
-
0
ANT: Prelevare de organe la SCJU Brașov, de la un pacient decedat în urma unui traumatism cranian sever

sursa foto: Agenția Națională de Transplant/Facebook

La Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brașov a avut loc a treia prelevare de organe din acest an de la un pacient, decedat în urma unui traumatism cranian sever, a cărui familie a fost de acord cu donarea de organe. Astfel, doi pacienți au primit şansa la o nouă viaţă prin transplant renal, informează Agenția Națională de Transplant (ANT).

”Generozitatea familiei donatorului şi efortul colectiv al echipei ATI şi de coordonare a spitalului brașovean, formată din Dr. Simona Gălbineanu – KDP, Dr. Dragoș Grusea – coordonator transplant, Dr.Ruxandra Jitaru – medic rezident ATI, au făcut posibil ca (..) pentru doi pacienți aflați pe lista de așteptare pentru un transplant renal să apară speranța la o viață mult mai bună. Intervenția de prelevare a fost realizată de echipa chirurgicală de la Spitalul Clinic Dr. C I Parhon, Iasi , condusă de Dr. Daniel Andone. Astfel, de Ziua Mondială a Rinichiului, echipele de profesioniști de la Centrul de Transplant Renal al Spitalului Clinic “Dr. C.I.Parhon”Iași, coordonat de Prof. Dr. Adrian Covic, și-au folosit întreaga lor pricepere și măiestrie pentru a aduce bucuria în viața a doi pacienți care aveau nevoie de un transplant renal. E o coincidență îmbucurătoare pentru toată lumea, dar mai ales pentru acești doi pacienți.

Potrivit sursei citate, transplantul renal este una din metodele de tratament ale bolilor renale cronice care oferă o calitate a vieții mai bună, o mai multă independență și un mod de viață apropiat de până la îmbolnăvire.

Peste 3.000 de cabinete de medicina familiei dotate la standarde europene, până la mijlocul anului 2023

Carmen Munteanu
-
0
Peste 3.000 de cabinete de medicina familiei dotate la standarde europene, până la mijlocul anului 2023

Pacienții din România vor avea acces, până la mijlocul anului 2023, vor avea acces în peste 3.000 de cabinete de medicina familiei modernizate, renovate și dotate la standarde europene. Este anunțul făcut de Președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), dr. Raluca Zoițanu, în urma participării, alături de reprezentanții altor organizații ale medicilor de familie, la o videoconferință organizată de Ministerul Sănătăţii având ca temă Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C12 – Investiția I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești – subinvestiția I1.1 Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară.

”FNPMF și-a exprimat încă o dată susținerea pentru Ministerul Sănătății în implementarea PNRR, punând la dispoziția echipei PNRR din cadrul ministerului toate informațiile și datele pe care FNPMF le deține despre infrastructura cabinetelor, situația juridică a spațiilor cabinetelor, exemple de bună practică din alte proiecte de renovare și dotare a cabinetelor de medicina familiei, dar și nevoile percepute de medicii de familie pentru renovarea și dotarea cabinetelor, așa cum au fost exprimate în chestionarele realizate în ultimii ani de FNPMF”, se arată în comunicat.

”Apreciem dialogul continuu pe tema PNRR al MinisteruluI Sănătății cu Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. Avem convingerea că subinvestiția I 1.1. va fi un succes, deoarece medicii de familie au fost consultați încă din primele etape ale elaborării planului, iar colaborarea continuă și în faza de implementare a PNRR, în care ne aflăm în prezent. Pacienții români merită și vor avea acces până la mijlocul anului viitor în peste 3000 de cabinete de medicina familiei modernizate, renovate și dotate la standarde europene. Sperăm ca aceste investiții în medicina familiei să fie doar începutul și să atragă tinerii medici către specialitatea cea mai frumoasă și complexă dintre toate specialitățile medicale.”, a declarat dr. Raluca Zoițanu, președinte FNPMF.

Cele peste 3.000 de cabinetele medicale vor putea fi renovate și/ sau dotate cu echipamente medicale prin fonduri din PNRR în perioada următoare, termenul de finalizare al investiției fiind luna iunie 2023. Prioritate vor avea cabinetele din mediul rural și zonele defavorizate, precum și asocierile de cabinete. Criteriile de selecție urmează să fie stabilite în săptămânile următoare împreună cu Comisia Europeană, iar apelurile pentru proiecte sunt planificate pentru lansare până la finalul lunii iunie 2022.

 

Datele privind vaccinarea anti-COVID-19 din România, comunicate săptămânal de INSP începând din 14 martie

Carmen Munteanu
-
0
Datele privind vaccinarea anti-COVID-19 din România, comunicate săptămânal de INSP începând din 14 martie

Toate informațiile legate de vaccinarea populației din România împotriva noului coronavirus vor fi transmise săptămânal de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), începând din data de 14 martie.

Măsura face parte din Planul tranziției activității de vaccinare împotriva Covid-19 de tip campanie către Programul Național de Vaccinare al Ministerului Sănătății, informează CNCAV.

”Misiunea CNCAV se va încheia în următoarele săptămâni, iar vaccinarea anti-COVID-19 se va face în principal la cabinetele medicilor de familie. În perioada următoare se vor derula acțiuni procedurale specifice prin care să se asigure transferul gradual și al activităților nemedicale desfășurate de către CNCAV, inclusiv prin preluarea de către instituțiile implicate în continuare a responsabilității asigurării operațiunilor logistice și de depozitare. Începând de luni, 14 martie, datele privind vaccinarea persoanelor din România vor fi comunicate săptămânal de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Această măsură face parte din Planul tranziției activității de vaccinare împotriva COVID-19 de tip campanie către Programul Național de Vaccinare al Ministerului Sănătății”, informează CNCAV.

”I-am informat pe toți colegii că misiunea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea se va încheia în săptămânile viitoare, iar mai departe vaccinarea anti-COVID-19 se va face în principal la cabinetele medicilor de familie. În calitate de președinte al CNCAV, le-am spus colegilor medici de familie că le apreciez munca extraordinară legată de vaccinarea anti-COVID-19, care a început în cabinetele lor pe 4 mai anul trecut și a dus până acum la vaccinarea a peste 1,1 milioane de români. I-am asigurat de asemenea de sprijinul Ministerului Sănătății pentru ca vaccinarea să se desfășoare în continuare așa cum trebuie.” A declarat președintele CNCAV și secretar de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu.

 

Studiu: Chiar și formele ușoare de COVID-19 au fost asociate cu apariția leziunilor cerebrale. S-a observat și o pierdere a volumului creierului

Carmen Munteanu
-
0
Studiu: Chiar și formele ușoare de COVID-19 au fost asociate cu apariția leziunilor cerebrale. S-a observat și o pierdere a volumului creierului

O nouă cercetare britanică, de altfel și prima care evidențiază impactul potențial al unei forme ușoare de COVID-19 asupra creierului, dezvăluie diferențe izbitoare în diferite zone ale creierului ca urmare a scanărilor efectuate înainte și după o infecție cu noul coronavirus.

Mai exact, studiul arată că inclusiv în cazul unei forme ușoare de COVID-19 pot apărea unele leziuni la nivelul creierului. Cel puțin în primele luni de la infecția cu coronavirus, au putut fi observate mici leziuni tisulare și pierderi accelerate în regiunile creierului legate de simțul mirosului, precum și o mică pierdere a volumului total al creierului.

Prin urmare, spun cercetătorii de la Universitatea din Oxford, chiar și o formă usoară de COVID-19 poate fi asociată cu un  deficit al funcției cognitive, potrivit NBCNews.

”Acest proiect de studiu depășește unele dintre limitările majore ale celor mai multe studii legate de creier despre COVID-19 până în prezent, care se bazează pe analiză și interpretare la un moment dat la persoanele care au avut COVID-19”, a spus dr. Serena S. Spudich, neurolog la Școala de Medicină a Universității Yale, care nu a fost implicat în cercetare.

Cercetarea, care a fost publicată în revista Nature, iese în evidență prin faptul că a studiat doar formele de COVID-19 ușor. Cele mai multe dintre studiile legate de creier din acest domeniu s-au concentrat pe formele de COVID-19 moderat până la sever.

Gwenaëlle Douaud, profesor asociat la Departamentul de neuroștiințe clinice Nuffield din Oxford și autorul principal al lucrării, a spus că pierderea excesivă a volumului creierului observată de ea și de colegii ei la scanările creierului a sute de indivizi britanici este echivalentă cu cel puțin un an în plus de îmbătrânire normală.

”Sunt leziuni ale creierului, dar este posibil să fie reversibile”, a spus Gwenaëlle Douaud.

”Dar este încă relativ înfricoșător, deoarece s-a observat acest lucru la oameni cu formă ușoară de boală”, a mai adăugat cercetătorul.

Douaud și echipa ei s-au bazat pe o sursă bogată de date, United Kingdom Biobank. Înainte de începerea pandemiei de COVID-19, această bază de date uriașă dispunea de zeci de mii de RMN-uri ale creierului oamenilor din Marea Britanie, împreună cu răspunsuri la sondaje despre dieta și stilul lor de viață și rezultatele testelor funcției cognitive.

Cercetătorii s-au concentrat pe 401 persoane, cu vârste între 51 și 81 de ani, care au fost testate pozitiv pentru COVID, conform datelor clinice legate de studiul Biobank. Aceste persoane au fost chemate pentru o a doua scanare a creierului, în medie la aproximativ cinci luni după contractarea coronavirusului. Boala a fost aparent ușoară la majoritatea acestor participanți, doar 15 dintre ei necesitând internare.

Cercetătorii au comparat cele două scanări cu cele ale unui grup de control format din 384 de participanți la Biobank din Marea Britanie care nu au fost testați pozitiv pentru COVID-19. Comparația a ținut cont de ratele obezității, tensiunii arteriale, fumatului și diabetului din grupul pozitiv pentru COVID-19, precum și de statutul socio-economic, vârsta și sexul.

Cele două RMN-uri au fost efectuate la o distanță de trei ani. Cercetătorii au observat o tendință izbitoare în rândul celor care au avut COVID-19, respectiv o pierdere mai mare a ceea ce este cunoscut sub numele de materie cenușie din creier, precum și o rată mai mare de anomalii în țesutul cerebral. Materia cenușie, care apare gri pe anumite scanări ale creierului, este compusă din diferite celule, inclusiv neuroni.

În mod normal, adulții din intervalul de vârstă al studiului ar trebui să piardă o cantitate mică de țesut cerebral după trei ani de îmbătrânire, notează cercetătorii. Dar, în comparație cu grupul de control, cei care au avut COVID-19 au experimentat o pierdere suplimentară de 0,2% până la 2% a țesutului cerebral în regiunile care sunt asociate în cea mai mare parte cu simțul mirosului în special, în girusul parahipocampic, cortexul orbitofrontal și insulă.

Volumul total al creierului la persoanele cu COVID-19 a scăzut cu 0,3% în plus față de cei fără boală.

Participanții mai în vârstă au experimentat mai profund toate aceste scăderi în exces legate de creier, potrivit sursei citate.

Studiul nu oferă nicio indicație în ceea ce privește atenuarea riscului unor astfel de schimbări ca urmare a vaccinării. Participanții au fost testați pozitiv pentru boală între martie 2020 și aprilie 2021, înainte ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în Regatul Unit.

La testele funcției cognitive, cei care au avut COVID-19 au demonstrat o capacitate mai lentă de a procesa informații și au avut note mai mici la ceea ce este cunoscut sub numele de funcție executivă, acea capacitate a creierului de a gestiona sarcini complexe. Din nou, aceste deficite legate de COVID-19 au fost mai pronunțate în rândul persoanelor în vârstă.

Pe de altă parte, cercetătorii nu au avut acces la date despre niciun simptom legat de COVID-19 pe care participanții le-ar fi putut experimenta. Astfel, nu se știe dacă participanții și-au pierdut într-adevăr simțul mirosului sau au experimentat simptome pe termen lung în urma bolii. Unii probabil au avut cazuri asimptomatice.

De asemenea, autorii studiului nu știu dacă infecția cu coronavirus a provocat o pierdere a mirosului printr-un mecanism care nu ține de creier și acest lucru, la rândul său, a provocat leziuni ale creierului sau dacă o posibilă lezare a creierului a cauzat pierderea mirosului.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, joi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 2.640 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 447 reprezintă prima doză, 877 – doza a doua şi 1.316 – doza a treia.

Din numărul total de doze administrate, 94 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (37 – doza I şi 57 – doza a II-a).

Conform CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.730.996 doze de vaccin pentru 8.115.211 de persoane, 8.078.323 primind schema completă şi 2.545.519 fiind imunizate cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate reacţii adverse.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.997 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.208 de tip local şi 17.789 de tip general.

1...652653654...3.333Pagina 653 din 3.333