21 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    INSP: 50,6% dintre cazurile de COVID-19 confirmate în săptămâna 7 – 13 februarie, la persoane nevaccinate

    Un procent de 50,6% dintre cazurile de COVID-19 confirmate în săptămâna 7 – 13 februarie, s-au înregistrat la persoane nevaccinate, a anunțat Institutul Naţional de Sănătate Publică.

    În aceeaşi săptămână, 42,9% dintre cazuri au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Timiş, Cluj, Constanţa şi Prahova.

    Dintre cei vaccinaţi anti-COVID care s-au îmbolnăvit, 47% erau fie imediat după imunizare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    Conform INSP, în săptămâna 7-13 februarie, 25,9% din totalul deceselor au fost înregistrate în judeţele Bucureşti, Constanţa, Bihor, Prahova şi Iaşi.

    80,1% dintre decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,1% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% din decese – la bărbaţi. INSP precizează că 93,4% dintre decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    FNPMF solicită eliminarea tipizatului pentru certificatul de concediu medical și înlocuirea cu un formular cu cod QR

    Eliminarea tipizatului autocopiativ în trei exemplare alb-roz-verde pentru certificatul de concediu medical și înlocuirea cu un formular cu cod QR similar rețetei electronice, care se poate tipări pe coli A4 albe, se numără printre printre propunerile pentru simplificarea certificatelor de concedii medicale, transmise de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a transmis Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) propuneri pentru simplificarea certificatelor de concedii medicale.

    Astfel, reprezentanții FNPMF solicită CNAS următoarele modificări legislative, având „în vedere promulgarea Legii nr. 24 din 15 februarie 2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, și obligația Ministerului Sănătății şi Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a modifica în termen de 60 de zile Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul ministrului sănătății şi al preşedintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1311/2017, cu modificările şi completările ulterioare”:

    1. eliminarea obligației medicului de familie de a emite certificatul de concediu medical pentru codurile de indemnizație 51 și 07, având în vedere existența platformei oficiale a Ministerului Sănătății dedicată gestionării persoanelor aflate în izolare sau carantină, dar și solicitarea FNPMF transmisă CNAS și MS prin adresa FNPMF nr. 11/11.02.2022;

    2. simplificarea regulilor de emitere a certificatelor de concediu medical (de ex. emiterea unui singur certificat pentru un episod de boală, chiar dacă episodul se întinde pe două luni calendaristice – o zi în ianuarie și 2 zile în februarie);

    3. eliminarea tipizatului autocopiativ în trei exemplare alb-roz-verde pentru certificatul de concediu medical și înlocuirea cu un formular cu cod QR similar rețetei electronice, care se poate tipări pe coli A4 albe.

     

     

    PE a adoptat recomandările finale privind strategia de combatere a cancerului a UE

    Recomandările finale privind o strategie cuprinzătoare şi coordonată a Uniunii Europene (UE) pentru a combate cancerul au fost adoptate de Parlamentul European (PE), reunit miercuri în sesiune plenară la Strasbourg.

    Raportul a fost elaborat de Comisia specială pentru lupta împotriva cancerului (BECA) a Parlamentului European și adoptat cu 652 voturi pentru, 15 împotrivă şi 27 abţineri, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European, scrie Agerpres.

    Eurodeputaţii solicită măsuri preventive eficiente la nivel naţional şi la nivelul Uniunii, bazate pe cercetări ştiinţifice independente. Iar asta în contextul în care peste 40% din toate tipurile de cancer pot fi prevenite ”prin acţiuni coordonate care vizează factorii determinanţi pentru sănătate legaţi de comportament, biologici, de mediu, legaţi de locul de muncă, socio-economici şi comerciali”.

    De asemenea, Parlamentul European recomandă finanţarea programelor care încurajează oamenii să nu mai fumeze şi promovarea acţiunilor de reducere şi prevenire a efectelor nocive ale consumului de alcool ca parte a unei strategii revizuite a Uniunii privind alcoolul.

    PE mai solicită etichete nutriţionale obligatorii şi armonizate la nivelul Uniunii pe partea din faţă a ambalajului produselor alimentare, dar şi să se stabilească valori-limită de expunere profesională pentru cel puţin 25 de substanţe suplimentare.

    Pentru a contracara penuria de medicamente şi pentru a îmbunătăţi preţurile şi accesul la tratamente împotriva cancerului, eurodeputaţii se pronunţă pentru extinderea procedurilor comune de achiziţii, în special pentru medicamentele şi tratamentele rare, pediatrice şi noi împotriva cancerului.

    În același timp, PE susţine diversificarea lanţului de aprovizionare cu medicamente împotriva cancerului şi crearea unei rezerve strategice de astfel de medicamente, potrivit sursei citate.

    Printre alte recomandări subliniate de PE în acelaşi raport sunt:
    – garantarea „dreptului de a fi uitat” (prin care asiguratorii şi băncile nu ar trebui să ţină seama de istoricul medical al persoanelor care au fost afectate de cancer) pentru toţi pacienţii din UE după 10 ani de la încheierea tratamentului (şi după cel mult cinci ani de la încheierea tratamentului pentru pacienţii al căror diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani);
    – includerea altor tipuri de cancer (pe lângă cancerul de sân, de col uterin şi colorectal) în noul program de screening pentru cancer sprijinit de Uniunea Europeană;
    – asigurarea unei transparenţe mai mari a sistemului farmaceutic, în special în ceea ce priveşte componentele de stabilire a preţurilor, criteriile de rambursare şi preţurile nete ale medicamentelor în diferite ţări membre ale UE.

    Concediu şi indemnizaţie pentru cei care îngrijesc pacienți bolnavi de cancer. Legea, în Monitorul Oficial

    Monitorul Oficial a publicat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Legea prevede acordarea concediului și indemnizației pentru cei care îngrijesc pacienți bolnavi de cancer.

    Vă prezentăm textul publicat în Monitorul Oficial:

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 2 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

    ” d1) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;”.

    2. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” Art. 7. – Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d1) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.”

    3. După articolul 30 se introduce un nou capitol, capitolul V1, cuprinzând articolele 301-303, cu următorul cuprins:

    ” CAPITOLUL V1

    Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice

    Art. 301. – (1) Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist.

    (2) Pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate exprima acordul prevăzut la alin. (1) numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament.

    (3) Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient.

    (4) În fiecare an în care primeşte concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică. De aceleaşi drepturi beneficiază şi pacientul cu afecţiuni oncologice. În situaţia pacientului cu afecţiuni oncologice care are handicap auditiv ori surdocecitate, acesta are dreptul inclusiv la un interpret autorizat al limbajului mimico-gestual, respectiv al limbajului specific al persoanei cu surdocecitate, după caz.

    (5) Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a modifica protocolul oncologic pentru a include costurile necesare aferente în Programul naţional de oncologie.

    Art. 302. – (1) Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, precum şi şedinţele de evaluare psihologică clinică, respectiv de consiliere psihologică clinică se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist.

    (2) În situaţia în care pacientul este însoţit la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau pe teritoriul altui stat care nu este membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de către casa de asigurări de sănătate la care angajatorul persoanei asigurate depune declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sau de către cea cu care persoana asigurată are încheiat contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, după caz, pe baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, în condiţiile şi până la durata maximă prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, nu mai târziu de 15 zile de la data revenirii în ţară a pacientului cu afecţiuni oncologice.

    (3) Documentele prevăzute la alin. (2) se transmit casei de asigurări de sănătate care eliberează certificatul de concediu medical de către persoana asigurată pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă sau, după caz, de către persoanele care autentifică documentele prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

    (4) Casa de asigurări de sănătate transmite certificatul de concediu medical, pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, beneficiarilor, respectiv angajatorilor, după caz.

    (5) Certificatele de concediu medical prevăzute la alin. (4), care sunt transmise prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, sunt semnate cu semnături electronice calificate.

    Art. 303. – (1) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10.

    (2) Indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    (3) Costurile serviciilor furnizate de psiholog conform prevederilor art. 301 alin. (4) se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.”

    4. La articolul 53, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” Art. 53. – (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d1) se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.”

    Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare la două luni de la data publicării, cu excepţia dispoziţiilor art. 301 alin. (4), care intră în vigoare la un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Art. III. – În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate modifică Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. IV. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

    CNCAV: Aproape 8.000 de copii între 5 şi 11 ani, vaccinaţi cu prima doză. 304 au primit schema completă

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, miercuri, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 7.488 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson, dintre care 1.231 reprezintă prima doză, 2.353 – doza a doua şi 3.904 – doza a treia.

    Din numărul total de doze administrate, 58 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani. În total au fost administrate 8.300 de doze, dintre care 7.996 reprezintă prima doză şi 304 schema completă.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.625.314 de doze de vaccin pentru 8.100.515 persoane, 8.034.488 primind schema completă şi 2.491.921 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate patru reacţii adverse, două de tip local şi două de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.962 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.197 de tip local şi 17.765 de tip general.

    Austria: Aproape toate restricţiile anti-COVID-19, anulate pe 5 martie. Excepţie – obligativitatea măştii sanitare în anumite spaţii

    Austria va anula aproape toate restricţiile anti-COVID-19 pe 5 martie, cu excepţia obligativităţii de purtare a măştii sanitare în anumite spaţii, a anunţat miercuri Guvernul de la Viena, citat de DPA.

    Regula privind închiderea mai devreme a barurilor şi a restaurantelor a fost anulată, cluburile de noapte primesc permisiunea de a se redeschide, iar limitarea numărului de participanţi la evenimente ample a fost anulată, a anunţat cancelarul Karl Nehammer.

    „Nu am învins încă pandemia”, a avertizat cancelarul austriac, care a adăugat totuşi că situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit suficient de mult – mai ales în spitale – pentru a garanta această relaxare considerabilă a restricţiilor epidemiologice din viaţa publică.

    În urma unei modificări a reglementărilor sanitare care urmează să intre în vigoare cel mai devreme sâmbătă, obligativitatea de prezentare a unei dovezi a vaccinării anti-COVID-19 sau a trecerii prin boală pentru a avea acces în restaurante, baze sportive şi pentru a participa la evenimente ample va fi anulată, a anunţat ministrul austriac al Sănătăţii, Wolfgang Muckstein.

    Vaccinarea împotriva noului coronavirus a devenit obligatorie pentru populaţia adultă din Austria la începutul acestei luni – cea mai strictă măsură de acest tip adoptată în Europa. În prezent, Austria are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 76,2%, o rată de vaccinare cu schemă completă de 73,3% şi o rată de vaccinare cu doze „booster” de 55,6%, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

    Ministrul Sănătății: Nu trebuie să discutăm despre un mecanism coercitiv în raportarea infecţiilor nosocomiale

    Trebuie încurajată raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale și în acest sens este necesar un mecanism stimulativ, nu unul coercitiv, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    „Trebuie să existe un mecanism stimulativ. Nu trebuie să discutăm de un mecanism coercitiv. Mecanismul coercitiv – aţi văzut ce-a făcut: în România am avut cele mai puţine infecţii asociate asistenţei medicale din lume, pentru că a funcţionat un mecanism coercitiv. Cine raporta era într-un fel sau altul sancţionat. Noi trebuie să încurajăm raportarea. Nu există ţară de pe lumea asta unde să lipsească aceste infecţii asociate asistenţei medicale”, a spus Alexandru Rafila.

    „Şi bacteriile, la fel ca şi oamenii, trăiesc în mediu. Important e să ştim care e situaţia acestor infecţii, să încercăm să le evităm pe cele mai grave, cele mai invazive, care sunt ameninţătoare de viaţă şi să ţinem lucrurile sub control în ceea ce priveşte utilizarea raţională a antibioticelor, pentru că utilizarea neraţională – din România şi din alte ţări din sudul Europei – a dus la emergenţa acestor bacterii multirezistente la antibiotice. Exact asta încercăm în cadrul acestui pilot pe care îl facem în şase spitale din România (…), să dezvoltăm un ghid de bună practică, inclusiv în ceea ce priveşte raportarea acestor infecţii”, a adăugat ministrul.

    Ministrul Sănătății, despre personalul angajat în unităţi medicale pe durată determinată

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că se încearcă „permanentizarea prezenţei” personalului angajat în unităţile medicale pe durata determinată, pe perioada stării de alertă, prin contracte de muncă fără durată limitată.

    „Este în acest moment un proiect de lege în Parlament. Am luat legătura cu comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, încercăm împreună cu dânşii să permanentizăm prezenţa acestui personal, prin contracte de muncă fără durată limitată, dar trebuie să respectăm toate prevederile legale privind ocuparea posturilor. Dar dorinţa noastră şi mi se pare şi morală şi etică – nişte oameni care şi-au demonstrat utilitatea şi calificarea în timpul pandemiei, fie că discutăm de direcţiile de sănătate publică sau instituţiile centrale, fie ca discutăm despre spitale sau ambulatorii de specialitate, aceştia oameni au muncit cu profesionalism, am trecut de această pandemie, mie mi se pare moral şi etic să facem în aşa fel încât ei să poată să ocupe, în condiţii de legalitate, categoric, aceste posturi”, a declarat Alexandru Rafila.

    „Va fi o formulă care să respecte prevederile legale, ei trebuie evaluați”, a adăugat ministrul Sănătății.

     

    Rafila, despre ridicarea anumitor restricții în România

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri că Guvernul ar putea analiza ridicarea anumitor restricţii în contextul pandemiei atunci când în România se va înregistra un trend constant descrescător al numărului de persoane internate în secţiile de terapie intensivă.

    El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, dacă autorităţile au în vedere o perioadă de timp de evaluare a pandemiei care să ducă la noi măsuri de relaxare.

    „Noi ne-am detaşat de la numărul de cazuri şi de la rata de incidenţă, cum au făcut majoritatea ţărilor din UE. Aţi remarcat ţări care, în ciuda faptului că au numeroase cazuri, au relaxat măsurile. Luni, când am făcut conferinţa aceea de presă la Ministerul Sănătăţii, am venit şi cu nişte exemple punctuale, de exemplu Danemarca, şi vedeaţi acolo că numărul de cazuri la terapie intensivă era mic. Vom face acelaşi lucru şi când vom avea un trend descrescător constant în secţiile de terapie intensivă şi, eventual, vom atinge o anumită limită, să spunem 50% din capacitatea alocată, putem să ne gândim la ridicarea anumitor măsuri de restricţie. Categoric, nu o să fi o decizie a Ministerului Sănătăţii exclusiv, noi venim cu fundamentarea din punct de vedere tehnic, trebuie să fi o decizie a Guvernului României”, a afirmat Alexandru Rafila.

    Strategia Națională de Control al Tuberculozei în România 2022-2030, în transparență decizională

    Ministerul Sănătății a publicat, în transparență decizională, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030.

    “Strategia Națională TB 2022-2030 va ghida acțiunile naționale pentru eliminarea tuberculozei până în 2035. Pe baza acestei viziuni, această strategie stabilește scopuri și obiective care să permită continuarea eforturilor de control al tuberculozei întreprinse până acum ca parte a Strategiei Naționale TB 2015-2020 și oferă un cadru pentru schimbări profunde care să accelereze progresul și să răspundă în mod cuprinzător nevoilor pacienților”, se arată  în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

    Potrivit documentului citat, pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidență a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, de 17,4 la 100.000 de locuitori în 2018. Astfel, România și Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de tuberculoză rezistentă la medicamente din UE, iar România este sursa a 25% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE.

    “Din totalul celor 11.633 cazuri notificate în România în anul 2019, 3,4% sunt înregistrate la copii 0-14 ani și 80,2% între 15-64 ani. Cele mai multe cazuri notificate se înregistrează la grupa de vârstă 45-49 ani – 1.350, iar rata de notificare este maximă la grupa de vârstă 50-54 ani (102,4 la 100.000 de locuitori). S-a constatat o tendință de creștere a vârstei medii a pacienților cu TB notificați în perioada 2009-2018, de la 43,0 ani la 45,6 ani. În mod obișnuit, cele mai multe cazuri se înregistrează la bărbați și în mediul rural (8.263, respectiv 6.494 în anul 2019)”, conform sursei citate.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului, prin noua strategie se preconizează următoarele schimbări:

    • utilizarea optimă a intervențiilor existente și atingerea obiectivului de acoperire universală cu servicii de sănătate (UHC) pentru intervenții esențiale de prevenire, tratament și îngrijire și abordarea determinanților sociali și a consecințelor TB, introducerea managementului programatic al tuberculozei latente.
    • utilizarea pe scară largă a noilor instrumente, inclusiv vaccinuri pre- și post-expunere, teste diagnostice la punctele de îngrijire și regimuri de tratament mai scurte pentru tuberculoză.

    “Strategia națională de sănătate a României 2014-2020 stabilește reducerea morbidității și mortalității TB prin menținerea unor rate adecvate de detectare și succes al tratamentului ca fiind una dintre prioritățile strategice.. Această prioritate este puternic susținută de Agenda de dezvoltare durabilă, de Strategia End TB, precum și de Planul de acțiune regional al OMS și de declarația politică la nivel înalt a ONU din 2018 privind tuberculoza și rămâne ca prioritate și pentru perioada 2022-2030”, arată sursa citată.

    Pentru atingerea obiectivelor pentru 2030 și 2035, este necesită o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tuberculoză (guvernanță, furnizarea serviciilor, finanțare).

    “Schimbarea modelului de îngrijiri, asimilarea tot mai mare a inovațiilor din domeniu (noi medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccin, protocoale etc.) sunt esențiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România. Schimbarea paradigmei de la acțiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenței TB, la acțiuni multisectoriale, coordonate, sinergice, pentru accelerarea procesului. Intervențiile ar trebui să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale, ci și pe ținte de sănătate publică și intervenții socio-economice, precum și pe cercetări și inovații.
    Coordonare la nivel național și județean și colaborare cu societatea civilă și sectorul privat reprezintă un factor important în implementarea strategiei TB“, se arată în documentul menționat.

    Potrivit sursei citate, în domeniul furnizării serviciilor de tuberculoză:

    • Se recomandă să treacă la modelul de îngrijire a pacienților în ambulator; deși acest proces este lent, este necesar pentru îmbunătățirea activităților de control al tuberculozei.
    • Lipsește infrastructura necesară pentru îngrijirea paliativă a pacienților cu TB, tratamentul tuberculozei pediatrice este deficitar, iar pentru TB MDR există paturi doar în 3 unități.
    • Introducerea inovațiilor este încetinită din cauza lipsei de mecanisme financiare adecvate (de exemplu, nu există un sistem de stimulente pentru a utiliza GeneXpert, medicamente noi pentru tuberculoză, DOT-V)
    • TB necesită nu doar servicii medicale, ci și servicii sociale care nu sunt accesibile în mod facil.

    Proiectul poate fi consultat AICI 

     

     

     

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.