O nouă abordare bazată pe inteligența artificială ar putea prezice dacă și când un om ar putea suferi un stop cardiac

O nouă abordare bazată pe inteligența artificială poate prezice dacă și când un pacient ar putea suferi un stop cardiac. Tehnologia, construită pe imagini brute ale inimii bolnave ale pacienților și ale istoricului pacienților, va revoluționa procesul de luare a deciziilor clinice și va crește supraviețuirea în urma aritmiilor cardiace bruște și letale, una dintre cele mai mortale și mai încurcate afecțiuni ale medicinei, spun cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins.

Cercetarea a fost detaliată în Nature Cardiovascular Research.

”Moartea subită cardiacă cauzată de aritmie reprezintă până la 20% din toate decesele la nivel mondial și știm puține despre motivul pentru care se întâmplă sau despre cum să spunem cine este expus riscului”, a declarat autorul principal, prof. dr. Natalia Trayanova, citată de sciencedaily.com.

”Există pacienți care ar putea avea un risc scăzut de moarte subită cardiacă care primesc defibrilatoare de care s-ar putea să nu aibă nevoie. Există și pacienți cu risc ridicat care nu primesc tratamentul de care au nevoie și ar putea muri în floarea vârstei lor. Algoritmul pe care îl poate face este să determine cine este expus riscului de moarte cardiacă și când va apărea, permițând medicilor să decidă exact ce trebuie făcut.”, a mai spus cercetătorul.

Echipa de cercetare este prima care folosește rețelele neuronale în vederea construirii unei evaluări personalizate a supraviețuirii pentru fiecare pacient cu boală de inimă. Aceste măsuri de risc oferă cu mare precizie un eventual deces subit de natură cardiacă peste 10 ani și când este cel mai probabil să se întâmple.

Echipa a folosit imagini cardiace îmbunătățite cu contrast care vizualizează distribuția cicatricilor de la sute de pacienți reali de la Spitalul Johns Hopkins cu cicatrici cardiace pentru a antrena un algoritm care să detecteze modele și relații care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Analiza clinică actuală a imaginii cardiace extrage doar caracteristici simple, cum ar fi volumul și masa.

”Imaginile conțin informații critice pe care medicii nu au putut să le acceseze”, a spus primul autor al studiului, Dan Popescu, un fost doctorand la Johns Hopkins.

Predicțiile algoritmilor nu numai că au fost semnificativ mai precise, ci au fost validate și în teste cu o cohortă independentă de pacienți din 60 de centre de sănătate din Statele Unite, cu istoric cardiac diferit și date imagistice diferite, sugerând că platforma ar putea fi adoptată oriunde.

”Acest lucru are potențialul de a modela în mod semnificativ procesul de luare a deciziilor clinice cu privire la riscul de aritmie și reprezintă un pas esențial către aducerea prognosticului traiectoriei pacientului în era inteligenței artificiale”, a declarat Trayanova, co-director al Alianței pentru Diagnostic și Inovare în Tratament Cardiovascular.

Echipa lucrează acum la construirea unor algoritmi pentru a detecta alte boli cardiace. Potrivit lui Trayanova, conceptul de deep-learning ar putea fi dezvoltat pentru alte domenii ale medicinei care se bazează pe diagnosticul vizual.

 

INSP: Au fost confirmate primele decese din cauza virusului gripal în România în acest sezon

Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat, luni, primele două decese din cauza virusului gripal în România din sezonul 2021-2022.

Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat de 58 de ani, din judeţul Timiş, având condiţii medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal. El a fost confirmat cu virus gripal tip A, subtip H3, iar decesul a survenit în 14.04.2022.

De asemenea, a decedat o femeie în vârstă de 78 de ani, din judeţul Olt, fără condiţii medicale preexistente cunoscute şi nevaccinată anti-gripal. Femeia a fost confirmată cu virus gripal tip A, subtip H3, iar duminică a decedat.

Potrivit INSP, de la începutul sezonului și până la 10 aprilie au fost confirmate prin teste de laborator 803 cazuri de gripă în România. Dintre acestea, doar 4 cazuri au fost cu virus gripal tip B, restul fiind cu virus gripal tip A (subtip H3 și H1).

Până la 10 aprilie 2022 au fost vaccinate antigripal 1.506.362 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății, potrivit INSP.

România donează 11 ambulanțe serviciilor de urgență din Ucraina

Nouă ambulanțe din dotarea Serviciilor Județene de Ambulanță și două din dotarea SMURD au fost donate de țara noastră serviciilor de urgență din Ucraina. Acțiunea umanitară s-a derulat prin intermediul Hub-ului logistic operaționalizat la Suceava, informează Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

Autospecialele sunt complet echipate și funcționale și vor fi folosite pentru evacuarea răniților și acordarea ajutorului medical de urgență.

Menționăm faptul că donarea către partea ucraineană a celor 11 ambulanțe a fost aprobată la finalul lunii trecute, la propunerea CNSU, prin Hotărâre de Guvern.

Reamintim că Departamentul pentru Situații de Urgență, sub egida Mecanismului European de Protecție Civilă a deschis primul Centru Logistic European pentru primirea, depozitarea, manipularea și transferul asistenței umanitare oferită de statele membre către Ucraina, în județul Suceava.

Până la acest moment, prin Hub-ul de la Suceava au fost operaționalizate 30 de misiuni umanitare pentru sprijinirea directă și rapidă a statului ucrainean, puternic afectat de agresiunea militară rusă.

 

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 11 – 17 aprilie, au fost administrate 9.635 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 1.148 – prima doză, 2.416 – doza a doua, 6.071 – cea de-a treia doză.

Din numărul total de doze administrate, 168 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii cu vârste între 5 şi 11 ani (44 – doza I şi 124 – doza a II-a).

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.797.841 doze de vaccin pentru 8.124.024 de persoane.

Un număr de 8.100.392 de persoane au primit schema completă şi 2.585.152 au fost imunizate cu doza a treia.

În perioada 11 – 17 aprilie s-au înregistrat patru reacţii adverse, toate de tip general.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.017 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.217 de tip local şi 17.800 de tip general.

Evaluarea activității managerilor de spitale publice pentru anul 2021, prelungită până la 31 mai

Ministerul Sănătății a lansat, în transparență deciozională, proiectul de Ordin pentru completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 112/2007 privind criteriile de performanta în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.

Astfel, managerii de spitale publice vor fi evaluați pentru activitatea din 2021 pâna la 31 mai 2022, cu o lună întârziere față de data prevăzută în legislația actuală.

Ordinul nr. 112/2007 prevede, la alineatul (2), că evaluarea activității managerului spitalului public pentru anul calendaristic precedent se face până la data de 30 aprilie a anului următor.

“Prin exceptie de la prevederile alin. (2), evaluarea activitatii managerului spitalului public pentru anul calendaristic 2021 se realizeaza pâna la data de 31.05.2022”, se arată în proiectul noului ordin.

Măsura este motivată “având in vedere contextul epidemiologic actual, generat de pandemia de COVID-19, și ținând cont de perioada de tranziție a unităților sanitare cu paturi care au fost transformate, pe perioada stării de alertă, în spitale suport COVID-19, sau care au avut în structură secții COVID-19”.

Sunt evaluați managerii care au contractul de management în perioada de valabilitate și au condus spitalul public respectiv pe o perioadă de cel puțin 6 luni în anul evaluat.

MS: 686 cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 686 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 104 mai mult față de ziua anterioară. 75 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 67 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.702, cu 19 mai mult față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 235 persoane, cu 8 mai puțin față de ziua anterioară. Dintre cei 235 pacienți internați la ATI, 201 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 101 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 12 mai mult decât în ziua anterioară. Niciun minor nu este internat la ATI.

Până luni, 18 aprilie, 65.340 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 3 decese (un bărbat și două femei), niciunul anterior intervalului de referință.

Dintre cele 3 decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani și unul la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Din totalul de 3 pacienți decedați, doi au fost nevaccinați și unul vaccinat. Pacientul vaccinat care a decedat avea 68 de ani și prezenta comorbidități, potrivit MS.

Stresul emoțional și afectarea inimii

Stresul emoțional, care poate fi provocat de durere, furie, pierderea sau moartea unei persoane dragi, abuz domestic, certuri aprinse, boli fizice sau intervenții chirurgicale, poate avea un impact atât de mare încât să ai impresia că inima pur și simplu ți se frânge, atrag atenția specialiștii.

Sindromul inimii frânte, cunoscut și sub numele de takotsubo sau cardiomiopatie indusă de stres, afectează doar o parte a inimii, perturbând temporar funcția sa obișnuită de pompare. Restul inimii continuă să funcționeze corect sau chiar se poate strânge sau contractă mai puternic, potrivit MayoClinic.

Cu tratament, sindromul inimii revine la normal de obicei în câteva zile sau săptămâni.

Stresul emoțional poate crește nivelul hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul, care joacă un rol major în insuficiența cardiacă indusă de stres, deși nu se știe exact de ce sau cum.

Potrivit Mayo Clinic, această afecțiune apare mai frecvent la femei după menopauză. Cu toate acestea, afectează și femeile tinere, dar și bărbații. Persoanele cu anxietate sau depresie sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare. Boala de inimă rămâne ucigașul numărul unu pentru bărbați și femei, așa că oamenii de toate vârstele ar trebui să o ia în serios.

Sindromul inimii frânte imită un atac de cord și, asemenea unui atac de cord, durerea în piept este cel mai frecvent simptom. Alte simptome includ:

  • Dificultăți de respirație
  • Pierderea cunoștinței sau leșin
  • Bătăi rapide sau neregulate ale inimii sau palpitații

Persoanele cu sindromul inimii frânte, de obicei, nu au boală coronariană sau artere cardiace blocate. Prin urmare, medicul va evalua cauza și va determina îngrijirea adecvată.

Tratamentul cardiomiopatiei induse de sters poate necesita medicamente speciale pentru inima. Cu aceste medicamente, mușchiul inimii se recuperează de obicei rapid, fără deteriorare permanentă. Cu toate acestea, sindromul inimii frânte poate recidiva după un alt eveniment stresant.

Pentru a preveni un alt episod, pot fi necesare medicamente pentru inimă. De asemenea, este important ca stresul emoțional să fie gestionat foarte bine, atrag atenția specialiștii.

Insecuritatea alimentară a dublat probabilitatea de a renunța sau amâna îngrijirea medicală în timpul primului an de pandemie de COVID-19 în SUA

Un sondaj efectuat în SUA a arătat o strânsă legătură între insecuritatea alimentară și renunțarea sau întârzierea îngrijirilor medicale în primul an de pandemie COVID-19.

Astfel, lipsa unei gospodării cu acces consecvent la resurse alimentare adecvate a crescut de două ori șansele ca oamenii să renunțe sau să întârzie îngrijirea medicală din cauza preocupărilor legate de costuri, în comparație cu gospodăriile cu siguranță alimentară, potrivit la un sondaj condus de cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.

Desfășurat în decembrie 2020, sondajul a constatat, de asemenea, că grupurile rasiale și etnice minoritare și persoanele cu venituri mai mici erau semnificativ mai susceptibile de a se confrunta cu insecuritatea alimentară în comparație cu albii și persoanele cu venituri mai mari.

Descoperirile au fost publicate online pe 13 aprilie în Jurnalul American de Sănătate Publică.

Cercetătorii au efectuat un sondaj online reprezentativ la nivel național pe 8.481 de adulți cu vârsta de 18 ani și peste între 15 decembrie și 21 decembrie 2020. Unu din cinci adulți (18,8%) au raportat că s-a confruntat cu insecuritate alimentară la un moment dat în ultimele 30 de zile, pe perioada studiului. Dintre cei care se confruntă cu insecuritate alimentară, aproape 3 din 10 (27,4%) au raportat că au întârziat sau au renunțat la îngrijirea medicală în ultima lună.

Pe lângă întârzierea oricărei îngrijiri medicale în cursul lunii precedente, persoanele cu insecuritate alimentară au avut, de asemenea, șanse de două până la trei ori mai mari să fi întârziat sau să fi renunțat la anumite tipuri de îngrijire în primele nouă luni ale pandemiei, inclusiv renunțarea la un anumit tratament sau la un anumit test recomandat de un medic, să nu fi mers la o vizită de urmărire recomandată și să nu fi primit o rețetă.

Legătura dintre insecuritatea alimentară și tratamentul medical anterior este bine documentată. Acest studiu este considerat a fi primul care investighează această relație în timpul pandemiei.

”Știm deja că oamenii care se luptă cu menținerea unei diete sănătoase sunt expuși unui risc mai mare de a avea multe probleme de sănătate, inclusiv cele care îi pot face mai vulnerabili la COVID-19”, spune Jaclyn Bertoldo, autorul principal al studiului.

”Renunțarea sau amânarea îngrijirii ar putea agrava riscul de complicații ale COVID-19 și ar putea contribui la creșterea disparităților de sănătate în pandemie și mult după încheierea acesteia.”, a mai spus Bertoldo.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că insecuritatea alimentară a afectat în mod disproporționat grupurile rasiale și minoritare etnice și persoanele cu venituri mici. Probabilitatea ca non-hispanicii de culoare să se confrunte cu insecuritatea alimentară era de aproape două ori mai mare comparativ cu albii. Oamenii care și-au pierdut un loc de muncă sau mai mult de jumătate din venit din cauza pandemiei aveau șanse de trei ori și jumătate mai mari de a experimenta insecuritate alimentară.

”Persoanele care se confruntă cu insecuritatea alimentară fac adesea compromisuri dificile între hrană și alte nevoi de bază, inclusiv îngrijirea sănătății”, spune dr. Julia Wolfson, co-autor principal al studiului și profesor asistent la Departamentul de Sănătate Internațională de la Școala Bloomberg.

”Politicile care contribuie la compensarea costului alimentelor, cum ar fi beneficiile de asistență pentru nutriție suplimentară sau timbrele alimentare, sunt esențiale pentru a oferi gospodăriilor cu nesiguranță alimentară banii necesari.”, a mai subliniat Wolfson.

Acest sondaj a făcut parte din proiectul National Pandemic Pulse, o serie de sondaje cuprinzătoare conduse de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins.

Studiu: Răspunsul organismului la diferite tulpini de tuberculoză ar putea afecta transmiterea

Cercetătorii au arătat că două tulpini ale bacteriei care provoacă tuberculoza, deși au diferențe genetice minore, atacă plămânii într-un mod complet diferit.

Descoperirile, publicate în revista Nature Communications, ar putea ajuta la întreruperea ciclului de transmitere rapidă a tuberculozei, al doilea ucigaș infecțios din lume după COVID-19, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, scrie sciencedaily.com care citează Universitatea Rutgers.

Mecanismele bolii descoperite în studiu ar putea oferi, de asemenea, răspunsuri despre motivul pentru care tratamentele funcționează la unii pacienți, iar la alții nu.

”Aceste descoperiri implică diferențele de tulpină ca având un efect important asupra răspunsului macrofagelor alveolare pulmonare, asupra modului în care tuberculoza se manifestă în organism și asupra modului în care este transmisă”, a spus Padmini Salgame, director asociat al Institutului de Cercetare în Sănătate Publică de la Școala de Medicină Rutgers din New Jersey și autorul studiului.

”De asemenea, credem că descoperirea va ajuta pe oricine speră să elaboreze tratamente mai eficiente”, a mai spus Salgame.

Pentru a înțelege mai bine transmiterea și modul în care aceasta este legată de rezultatele tratamentului, cercetătorii s-au concentrat asupra impactului pe care aceste două tulpini de Mycobacterium tuberculosis îl au asupra plămânilor. Deși tulpinile diferă ușor în secvențele lor genice, una este considerată drept ”transmitere ridicată”, deoarece se răspândește ușor, iar a doua ca ”transmitere scăzută”, deoarece nu infectează la fel de ușor. Bacteriile TBC sunt răspândite prin aer atunci când persoanele cu boală TBC în plămâni tușesc, vorbesc sau chiar cântă.

Oamenii de știință au studiat căile imune pe care agentul patogen le-a declanșat în plămânii șoarecilor infectați. Astfel, la șoarecii infectați cu tulpina de transmisie înaltă, plămânii lor au format rapid aglomerări de celule imunitare cunoscute sub numele de granuloame, care au acoperit bacteriile invadatoare, oprind dezvoltarea unei boli mai virulente. În cele mai multe cazuri, granuloamele s-au rupt în cele din urmă, vărsându-și conținutul. Cercetătorii cred că, dacă bacteriile scăpate sunt suficient de aproape de căile respiratorii bronșice, acestea ar putea fi expulzate în aer sub formă de aerosoli infecțioși.

”Prin inducerea granuloamelor cu potențial de a se dezvolta în leziuni cavitare care ajută la evacuarea bacteriilor în căile respiratorii, tulpinile de M. tuberculosis cu transmitere ridicată sunt pregătite pentru o transmisibilitate mai mare”, a spus Salgame, care este, de asemenea, profesor la Departamentul de Medicină.

La șoarecii infectați cu tulpina cu ”transmitere scăzută”, bacteriile invadatoare au întârziat să activeze macrofagele alveolare pulmonare și au ajuns să producă pete de inflamație în plămâni care nu au permis bacteriilor să scape în căile respiratorii și le-au permis să se conglomereze și să intensifice infecția, după cum a mai explicat Salgame.

Descoperirea diferitelor traiectorii luate de tulpini dă speranță unor noi abordări pentru oprirea transmiterii și ale tratamentului, potrivit sursei citate.

”Știm de mult timp că unele persoane cu TBC sunt mai infecțioase decât altele”, a spus Salgame. „Cu toate acestea, până acum, mecanismele responsabile pentru această variabilitate în transmiterea între indivizii cu TBC nu au fost bine înțelese”.

 

Monitorul Oficial: Ordinul privind aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical, modificat

Monitorul Oficial a publicat Ordinul privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

Ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 2 iulie 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Formularele prevăzute la alin. (2) se eliberează fără aplicarea ștampilei unității sanitare emitente, iar în situațiile în care acestea se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, medicul curant sau medicul specialist, după caz, va înscrie codul numeric personal al copilului sau al pacientului cu afecțiuni oncologice pentru care se acordă certificatul.”

2. În tot cuprinsul anexei nr. 1, sintagma „pt. Cod indemnizație (1—16)” se modifică și se înlocuiește cu sintagma „pt. Cod de indemnizație (1—17)”.

3. În anexa nr. 1, sintagma „cod numeric personal al copilului bolnav” se înlocuiește cu sintagma „cod numeric personal al copilului bolnav/pacientului cu afecțiuni oncologice”.

4. În anexa nr. 1, codul de indemnizație 91 „Îngrijire copil bolnav cu afecțiuni grave, în vârstă de până la 16 ani” se înlocuiește cu codul de indemnizație 91 „Îngrijire copil bolnav cu afecțiuni grave, în vârstă de până la 18 ani”.

5. În anexa nr. 1, după codul de indemnizație 91 „Îngrijire copil bolnav cu afecțiuni grave, în vârstă de până la 16 ani” se introduce un nou cod de indemnizație, codul 92, cu următorul cuprins:
„92 Supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării …. 100%.”

6. În anexa nr. 1, după codul de indemnizație 16 „Unele tipuri de arsuri inclusiv pentru perioada de recuperare” se introduce un nou cod de indemnizație, codul 17, cu următorul cuprins: „17 Îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice ….. 85%”.

7. În anexa nr. 2, la articolul 9, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Eliberarea certificatului de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice se va face pe baza acordului pacientului cu afecțiuni oncologice și a adeverinței eliberate de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență acesta, din care să reiasă numărul de zile de concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice care s-au acordat în ultimele 12 luni, potrivit modelului de adeverință prevăzut în Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.”

8. În anexa nr. 2, la articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care plătitorul de indemnizație respinge la plată un certificat de concediu medical din cauza completării greșite a acestuia sau utilizării unui formular a cărui valabilitate a încetat, medicul/casa de asigurări de sănătate care a eliberat certificatul de concediu medical poate efectua modificări pe formularul eliberat, confirmate prin semnătură și parafă, după caz, sau poate elibera un duplicat în care menționează, la rubrica «Data acordării», data când a efectuat modificarea, specificând «DUPLICAT» și atașând certificatul de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.”

9. În anexa nr. 2, la articolul 11, punctul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
„6. Cod indemnizație: pentru codul de diagnostic care a determinat eliberarea certificatului de concediu medical se va înscrie codul corespunzător al indemnizației de asigurări sociale de sănătate/codul corespunzător al indemnizației de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale (1—17), în cifre și litere, conform specificațiilor de pe versoul certificatului de concediu medical.

Se completează cu cod 08 — Sarcină și lăuzie — numai pentru concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice, nu și pentru alte afecțiuni apărute până în luna a 7-a de sarcină sau, după caz, luna a 6-a de sarcină, pentru persoanele cu handicap care se codifică corespunzător cauzei incapacității temporare de muncă. Se completează cu cod 15 — Risc maternal — în cazul acordării concediului de risc maternal, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Se completează cu cod 51 — Boală infectocontagioasă pentru care s-a instituit măsura izolării — numai în cazul
certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care s-a instituit măsura izolării, potrivit legii. În cazul completării codului 07 — Carantină, medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica «Observații» de pe versoul formularului numărul documentului eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și durata perioadei de carantină.

Se completează cu cod 92 — Supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării — numai în cazul asiguraților pentru care nu se dispune măsura carantinei sau a izolării. În cazul completării codului 10 — Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica «Avizul medicului expert» numărul și data avizului dat de medicul expert al asigurărilor sociale. Totodată, se vor menționa și numele, prenumele și codul de parafă al medicului expert care a avizat.

În cazul completării codului 11 — Trecerea temporară în alt loc de muncă, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă pentru persoana asigurată la accidente de muncă și boli profesionale, medicul curant care eliberează  certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica «Avizul medicului expert» numărul și data avizului dat de medicul expert al asigurărilor sociale. Totodată, se vor menționa și numele, prenumele și codul de parafă al medicului expert care a avizat.

Se completează cu cod 17 — Îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice numai în cazul persoanei asigurate care însoțește pacientul cu afecțiuni oncologice la intervenții chirurgicale și tratamente, în baza acordului pacientului oncologic, cu încadrarea în numărul maxim de 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient cu afecțiuni oncologice, conform adeverinței eliberate de casa de asigurări de sănătate, potrivit modelului din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.”

10. În anexa nr. 2, la articolul 11, punctul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
„9. Cod numeric personal: se va înscrie codul numeric personal al persoanei asigurate, format din 13 cifre. Cod numeric personal al copilului bolnav sau al pacientului cu afecțiuni oncologice: se va înscrie codul numeric personal al copilului bolnav, format din 13 cifre, pentru care persoana asigurată beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav sau, după caz, codul numeric personal al pacientului cu afecțiuni oncologice, format din 13 cifre, pentru care persoana asigurată beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.”

11. În anexa nr. 2, la articolul 11, punctul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:
„17. Cod diagnostic: se va înscrie codul bolii care a determinat incapacitatea temporară de muncă/recuperarea capacității de muncă/îngrijirea copilului bolnav/îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, precum și codul de carantină (994) și codul pentru sarcină și lăuzie, după caz. Pentru înscrierea codului de diagnostic se va utiliza clasificația internațională a maladiilor CIM, revizia a 10-a OMS (CIM-10) — Lista cu 999 coduri de boală, în caractere numerice. La înscrierea codului de boală se va trece forma clinică a bolii: acut, subacut, cronic.
În cazul prelungirii unui certificat de concediu medical pentru același cod de diagnostic, în luna în curs sau în luna următoare, pe noul certificat de concediu medical acordat în continuare se va menține codul de diagnostic înscris în certificatul de concediu medical inițial.
Pe certificatul de concediu medical acordat pentru risc maternal nu se înscrie codul de boală. În caseta «cod de boală» se înscrie «RM».”

Art. II. — Prevederile art. 10 alin. (2) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și în situația în care medicii au eliberat certificate de concedii medicale pe formulare a căror valabilitate a încetat  până la data intrării în vigoare a prezentului ordin. În aceste cazuri, certificatele de concediu medical duplicat se eliberează de către medicii curanți.

Art. III. — (1) Formularele de certificate de concediu medical în formatul în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se utilizează până la epuizarea stocului existent, dar nu mai târziu de data 31 decembrie 2022.

(2) Pe formularele prevăzute la alin. (1), pe codurile de indemnizație 92 și 17, medicul specialist sau, după caz, medicul curant va înscrie în rubrica „Observații” „92 Supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării ….. 100%” sau „17 Îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice ….. 85%”, utilizând semnătura și parafa.

Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.