26 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Primele două decese din cauza COVID-19, înregistrate în China după mai mult de un an

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Primele două decese din cauza COVID-19, înregistrate în China după mai mult de un an

    Primele două decese din cauza COVID-19 au fost înregistrate în China continentală după mai mult de un an, a anunţat, sâmbătă, Comisia naţională pentru sănătate, într-un moment în care această ţară se confruntă cu cea mai mare recrudescenţă de coronavirus de la începutul pandemiei, informează AFP.

    Aceste decese, ce intervin în provincia Jilin din nord-estul ţării, sunt primele de la 26 ianuarie 2021 în China continentală (cu excepţia Hong Kong şi Macao) și  ridică bilanţul victimelor pandemiei în China continentală la 4.638 de morţi.

    Autorităţile au înregistrat sâmbătă 4.051 de noi infecţii în toată ţara şi 4.365 cu o zi înainte.

    China, unde primele cazuri de coronavirus au apărut la sfârşitul anului 2019, a ţinut apoi epidemia sub control datorită unui control strict la frontiere, carantinelor pe perioade îndelungate şi măsurilor de izolare ţintite.

    Dar varianta Omicron, puternic contagioasă, pune în pericol această strategie, obligând autorităţile să plaseze în carantină oraşe întregi, precum centrul tehnologic Shenzhen, cu 17,5 milioane de locuitori, în sudul Chinei.

    A doua cea mai mare economie din lume, care a înregistrat mai puţin de 100 de cazuri de contaminări cu coronavirus pe zi în urmă cu trei săptămâni, anunţă peste 1.000 de noi infecţii zilnic de o săptămână.

    Preşedintele Xi Jinping a asigurat joi se menţine aşa-numita strategie „zero-COVID”, potrivit televiziunii publice.

    „Trebuie să punem întotdeauna în prim-plan oamenii şi viaţa lor, vom menţine politica privind zero COVID şi vom opri cât mai repede propagarea epidemiei”, a spus acesta.

    Zeci de milioane de persoane sunt în prezent plasate în carantină la domiciliu în întreaga ţară, iar autorităţile se străduiesc să elibereze paturi de spital, având temeri că epidemia va pune sistemul de sănătate sub mare presiune.

    Provincia Jilin, care a raportat mii de cazuri săptămâna trecută, a construit opt spitale temporare şi două centre de carantină pentru a gestiona focarul.

    Autorităţile au mai anunţat că bolnavii cu simptome uşoare pot fi de acum izolaţi în centrele de carantină şi nu neapărat în spitale specializate.

    Hong Kong se confruntă, de asemenea, cu cel mai important val de coronavirus de la începutul pandemiei, înregistrând peste 200 de decese zilnic, adică peste 5.000 de la începutul anului.

    Modificările legii privind serviciile de sănătate adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, în MO

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Modificările legii privind serviciile de sănătate adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, în MO

    Noua lege privind serviciile integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

    Potrivit legii, serviciile specializate sunt: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psiho-farmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv comportamentală, consiliere psihologică a părinţilor şi a familiei, fizioterapie, alte intervenţii, alături de servicii educaţionale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

    Legea în vigoare anterior nu prevedea serviciile de fizioterapie, precum şi alte intervenţii specializate.

    De asemenea, „unităţile specializate sunt următoarele: unităţi sanitare publice sau private, unităţi de servicii de sănătate conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate care sunt furnizoare de servicii conexe actului medical, structuri publice sau private furnizoare de servicii sociale”.

    „Furnizarea serviciilor specializate integrate pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate se realizează de o echipă multidisciplinară formată, după caz, din: medici de familie, medici specialişti, asistenţi sociali, psihologi acreditaţi în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, logopezi, analişti comportamentali kinetoterapeuţi, fiziokinetoterapeuţi, profesori de cultură fizică medicală, psihopedagogi speciali, terapeuţi ocupaţionali, psihologi atestaţi în terapii bazate pe evidenţe ştiinţifice care şi-au dovedit eficacitatea în evaluarea şi intervenţiile în TSA, consilieri psihologici, psihopedagogi, cadre didactice, manager de caz, alţi specialişti cu atribuţii în domeniul intervenţiei specializate în tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate”, mai prevede legea.

    Actul normativ mai stabileşte că evaluarea psihiatrică şi diagnosticul psihiatric, tratamentul psiho-farmacologic şi recomandările către furnizorii de servicii conexe actului medical sunt realizate de către medicul specialist în specialitatea psihiatrie/psihiatrie pediatrică, în unităţile sanitare publice ori private.

    Continuarea şi monitorizarea tratamentului se efectuează de către specialiştii din cadrul echipei multidisciplinare, în unităţile sanitare publice ori private, în cadrul furnizorilor de servicii conexe actului medical, furnizorilor de servicii sociale, precum şi în cadrul unităţilor de învăţământ special şi special integrat.

    Sunt recunoscuţi ca furnizori de servicii conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate: unităţile medico-sanitare publice sau private, cu sau fără personalitate juridică, reglementate potrivit legii, care desfăşoară activităţi conexe actului medical; cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, organizate potrivit legii; organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile şi fundaţiile şi instituţiile publice care furnizează servicii conexe actului medical.

    Legea mai stabileşte că depistarea activă se efectuează de către medicul de familie, în conformitate cu standardele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    „Toate persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber şi gratuit la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale prevăzute în lege. Accesul la educaţie include şi dreptul la învăţământ”, mai prevede actul normativ.

    Vă prezentăm textul actului normativ publicat în Monitorul Oficial:

    Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 14 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

    1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 2. – (1) În sensul prezentei legi, serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale sunt următoarele: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere psihologică a părinţilor şi a familiei, fizioterapie, alte intervenţii specializate, precum şi servicii educaţionale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

    (2) În sensul prezentei legi, unităţile specializate sunt următoarele: unităţi sanitare publice sau private, unităţi de servicii de sănătate conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate care sunt furnizoare de servicii conexe actului medical, structuri publice sau private furnizoare de servicii sociale.”

    2. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 3. – (1) Furnizarea serviciilor specializate integrate pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate se realizează de o echipă multidisciplinară formată, după caz, din: medici de familie, medici specialişti, asistenţi sociali, psihologi acreditaţi în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, logopezi, analişti comportamentali, kinetoterapeuţi, fiziokinetoterapeuţi, profesori de cultură fizică medicală, psihopedagogi speciali, terapeuţi ocupaţionali, psihologi atestaţi în terapii bazate pe evidenţe ştiinţifice care şi-au dovedit eficacitatea în evaluarea şi intervenţiile în TSA, consilieri psihologici, psihopedagogi, cadre didactice, manager de caz, alţi specialişti cu atribuţii în domeniul intervenţiei specializate în tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate.

    (2) Evaluarea psihiatrică şi diagnosticul psihiatric, tratamentul psihofarmacologic şi recomandările către furnizorii de servicii conexe actului medical sunt realizate de către medicul specialist în specialitatea psihiatrie/psihiatrie pediatrică, în unităţile sanitare publice ori private.

    (3) Continuarea şi monitorizarea tratamentului se efectuează de către specialiştii din cadrul echipei multidisciplinare prevăzute la alin. (1), în unităţile sanitare publice ori private, în cadrul furnizorilor de servicii conexe actului medical, furnizorilor de servicii sociale, precum şi în cadrul unităţilor de învăţământ special şi special integrat.

    (4) Sunt recunoscute ca furnizori de servicii conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate:

    a) unităţile medico-sanitare publice sau private, cu sau fără personalitate juridică, reglementate potrivit legii, care desfăşoară activităţi conexe actului medical;

    b) cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, organizate potrivit legii;

    c) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile, precum şi instituţiile publice care furnizează servicii conexe actului medical.”

    3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” Art. 4. – (1) Depistarea activă se efectuează de către medicul de familie, în conformitate cu standardele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (2) Toate persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber şi gratuit la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale prevăzute la art. 2. Accesul la educaţie include şi dreptul la învăţământ.”

    4. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 5. – (1) Serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt acordate de specialişti cu competenţă stabilită, după caz, de ministerele de resort şi organizaţiile profesionale constituite potrivit legii.”

    5. Articolul 7 se abrogă.

    6. La articolul 8, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(11) Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi organizaţiile profesionale constituite potrivit legii vor dezvolta programe de formare profesională continuă pentru specialiştii care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.”

    7. La articolul 8, alineatul (2) se abrogă.

    Art. II. – Procedura de autorizare şi evaluare a furnizorilor de servicii conexe actului medical prevăzuţi la art. 3 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările aduse prin prezenta lege, se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    Art. III. – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 52 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

    „e) furnizori de servicii conexe actului medical pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.”

    2. La articolul 53, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(2) Implementarea programelor naţionale de sănătate curative se realizează din sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin furnizorii de servicii medicale, furnizorii de medicamente şi dispozitive medicale evaluaţi şi furnizorii de servicii conexe actului medical pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.”

    3. La articolul 263, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

    „(2) Serviciile conexe actului medical pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate se contractează de casele de asigurări de sănătate cu furnizori autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii.”

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

     

    Mai multe laboratoare din țară, dotate din fonduri externe pentru diagnosticarea tuberculozei multidrog-rezistente

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Mai multe laboratoare din țară, dotate din fonduri externe pentru diagnosticarea tuberculozei multidrog-rezistente

    Ministerul Sănătății informează că 18 laboratoare din mai multe județe ale țării au fost dotate cu sisteme GeneXpert și testele aferente acestora în scopul diagnosticării tuberculozei multidrog-rezistente, în cadrul unui proiect cu finanțare de la Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei.

    Începând cu anul 2018, Ministerul Sănătății a dezvoltat în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Fundația Romania Angel Appeal, proiectul ROU-T-MOH ”Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, finanțat de organizația internațională Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei.

    Proiectul are ca scop întărirea capacității sistemului de sănătate din România în ceea ce privește îngrijirile pentru tuberculoză.

    ”Se urmărește îmbunătățirea furnizării de servicii medicale, prin decizii clinice și manageriale bazate pe dovezi și prin infrastructură durabilă, dar și îmbunătățirea rezultatelor tratamentului la populația cea mai vulnerabilă, mai puțin deservită și la risc mare de îmbolnăvire. Proiectul va consolida capacitatea de a elabora și implementa strategii naționale, planuri de acțiune și programe naționale de sănătate, în special în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv tuberculoza”, informează Ministerul Sănătății.

    De asemenea, sursa citată afirmă că proiectul va contribui la creșterea eficienței utilizării fondurilor publice pentru servicii de sănătate, prin remodelarea furnizării de servicii de îngrijire a TB și tranziția de la un model centrat pe spital, la unul bazat pe servicii ambulatorii și comunitare, centrate pe pacient.

    ”Recent, în cadrul acestui proiect, au fost dotate 18 laboratoare din mai multe județe ale țării cu sisteme GeneXpert și testele aferente acestora în scopul diagnosticării tuberculozei multidrog-rezistente, întărind astfel rețeaua națională de laboratoare pentru diagnosticul rapid al tuberculozei”, arată sursa citată.

    În cadrul proiectul ROU-T-MOH a fost achiziționată și o linie completă pentru secvențiere de nouă generație a genomului viral SARS-COV-2, de care beneficiază laboratorul de biologie moleculară al Institutului Național de Sănătate Publică. Precizăm că secvențierea genomică este una dintre metodele de supraveghere, în timp real, a circulației unui virus și de identificare a modificărilor acestuia, devenind astfel un instrument eficient în supravegherea răspândirii și limitării bolilor transmisibile.

    Tot prin proiectul ROU-T-MOH s-au achiziționat pentru cinci laboratoare echipamente informatice și un software ce permite gestionarea centralizată a rezultatelor, vizionarea acestora și generarea buletinelor de analiză, evidența stocurilor de reactivi și a materialelor de laborator. În acest fel vor fi interconectate informatic laboratoarele centrelor regionale ale INSP.

    Valoarea investiției din Fondul Global pentru achizițiile recente se ridică la 1.841.112 lei fără TVA pentru INSP și la 3.282.041 lei fără TVA pentru Programul Național de Prevenire și Control al Tuberculozei al Ministerului Sănătății.

    ECDC, despre incidența cazurilor noi de COVID-19 în Europa

    Mateescu Cristi
    -
    0
    ECDC, despre incidența cazurilor noi de COVID-19 în Europa

    Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a informat, vineri, că incidenţa noilor cazuri de COVID-19 în ultimele 14 zile a crescut din nou în Europa, după mai multe săptămâni de scădere susţinută.

    Creşterea a fost de 4,6 % iar incidenţa a ajuns la 1.565 de cazuri la 100.000 de locuitori, potrivit datelor culese până la 13 martie, cu un procent de 9,1 % în rândul persoanelor de peste 65 de ani, în timp ce 14 ţări au înregistrat o curbă ascendentă a cazurilor în condiţiile unei scăderi a numărului de teste efectuate.

    Creşterea numărului contagierilor, mai ales în rândul vârstnicilor, a generat o reacţie în lanţ: şase ţări au raportat o creştere a ratei de spitalizare, iar cinci ţări a ratei de mortalitate.

    Raportul săptămânal al acestui organism de referinţă al epidemiilor în Uniunea Europeană (UE) notează totuşi că doar 9 din 28 de ţări au raportat o creştere a ratei de ocupare a paturilor la ATI faţă de săptămâna precedentă.

    ECDC estimează să situaţia epidemică, care include şi alte elemente decât incidenţa, este de înaltă preocupare în trei ţări (Islanda, Irlanda şi Ţările de Jos) şi de preocupare în alte 18, între care Austria, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Norvegia şi Portugalia.

    Situaţia epidemică în Belgia, Bulgaria, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, Spania şi Suedia este de preocupare moderată, iar în cazul României este scăzută.

    Prognozele pentru următoarele săptămâni în UE şi în Spaţiul Economic European (SEE) indică o tendinţă de creştere a incidenţei noilor cazuri şi stabilă privind spitalizările şi numărul deceselor.

    Aproximativ 83,1 % din populaţia de peste 18 ani din UE/SEE a fost vaccinată anti-COVID-19 cu schema completă, iar 62,9 %, cu doza de supra-rapel (booster).

    Șef. lucr. dr. Mahler: Pandemia şi contextul social impun o reevaluare a intervenției pneumologului în diagnosticul tulburărilor de somn

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Șef. lucr. dr. Mahler: Pandemia şi contextul social impun o reevaluare a intervenției pneumologului în diagnosticul tulburărilor de somn

    Șef. lucr. dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, a afirmat, vineri, că este foarte important să existe o igienă a somnului. Este esenţial ca oamenii să aibă un somn calitativ, dar şi cantitativ pentru ca organismul să funcţioneze în parametrii de echilibru.

    „Somnul face parte din una din cele patru nevoi de bază al fiecărui organism, alături de hrană, aer şi apă. Somnul este esenţial să fie liniştit. Este esenţial să avem un somn nu doar calitativ, ci şi cantitativ. Recomandarea pentru persoanele adulte este mai mare de 7 ore de somn pentru a avea o activitate eficientă pe parcursul zilei, pentru ca organismul să funcţioneze în parametrii de echilibru, dar acest lucru a fost puternic afectat în timpul pandemiei, pentru că pacienţii cu COVID au avut tulburări de somn importante induse atât de frica de boală, de insuficienţa respiratorie care a apărut, dar și de internarea în spital, mai ales în secțiile de terapie intensivă. Am citit relatări ale pacienților care au trecut de terapie intensivă și care descriau zgomotul aparatelor care le afectau și le influențau extrem de mult somnul, aparate care erau benefice și necesare, dar care interferau cu odihna. Nu doar pacienții au avut de suferit în această perioadă, ci și personalul medical a fost influențat și impactat de trecerea prin pandemie, orele de somn au fost reduse. Spre exemplu, într-un chestionar pe care l-am adresat medicilor rezidenți, studenților la Medicină, inclusiv studenților voluntari care au activat în Institutul „Marius Nasta”, 48% – aproape jumătate din ei – au declarat că au avut un somn afectat rău și foarte rău în ultima perioadă. Mai mult decât atât, declară o dependență de internet, ceea ce este surprinzătoare, indusă pe de o parte dintr-o necesitate, iar pe de altă parte dintr-un algoritm care se creează în mod involuntar în obiceiurile noastre”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Pandemia COVID-19  şi contextul social actual impun o reevaluare a modului în care pneumologul va interveni în diagnosticul tulburărilor de somn, a afirmat medicul pneumolog.

    „Într-adevăr, momentul pandemiei şi contextul social în care ne aflăm, inclusiv războiul şi presiunea în faţa căreia suntem supuşi zi de zi, impun o reevaluare a modului în care pneumologul va interveni în diagnosticul tulburărilor de somn. Sunt convinsă că sunt multe lucruri de făcut, pentru că aşa cum au trecut ultimii doi ani, în care s-au întâmplat şi lucruri bune datorită tehnologiei, am învăţat să comunicăm altfel, am învăţat că este nevoie şi de o astfel de comunicare şi relaţionare, totuşi pandemia şi-a pus amprenta asupra modului în care a fost afectată viaţa noastră”, a afirmat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Medicul a subliniat că recomandarea pentru persoanele adulte este de peste șapte ore de somn pe noapte pentru a avea o activitate eficientă pe parcursul zilei şi pentru ca organismul să funcţioneze în parametrii de echilibru. Mai mult, pentru a avea o noapte liniştită este foarte important să existe o igienă a somnului.

    „Să avem un comportament care să devină ca o regulă de viaţă atunci când vrem să avem o noapte liniştită. Este recomandat ca persoanele care au probleme de latenţă a somnului, adorm mai greu sau se trezesc noaptea de mai multe ori sau se simt obosite a doua zi chiar dacă aparent au dormit un număr important de ore, să îşi evalueze modul în care îşi petrec după amiaza. Este important să fie evitat consumul de stimulante (cofeină, substanţe energizante), să alegem aceeaşi oră în care ne ducem la culcare, nu este important să fie o anumită oră, este important să fie în corelaţie cu bioritmul şi nevoile pe care le avem fiecare din noi. Ea nu trebuie să varieze cu mai mult de o oră”, a explicat medicul.

    Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a subliniat că este important să se evite activităţile fizice intense înainte de ora de somn, iar camera în care se doarme să aibă o atmosferă liniştită.

    „Este important să evităm activităţile fizice intense înainte de ora de culcare. Ce este extrem de important este ca locul pe care îl alegem pentru somn, camera în care dormim să aibă o atmosferă liniştită, calmă care să favorizeze relaxarea şi să fie însoţită de momente care să creeze o ambianţă plăcută”, a spus șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Este important să fim atenți la timpul de care avem noevoie din momentul în care ne așezăm în pat și până adormim, a subliniat medicul.

    „De regulă, nu ar trebui să depășească 15 minute această perioadă, iar dacă ea depășește mai mult de o jumătate de oră, se recomandă să ne ridicăm din pat, să mergem în altă cameră, să facem activități care să ne relaxeze, dar care, în același timp, să ne solicite atenția și concentrarea, tocmai pentru a depăși acel moment în care începi să devii agitat, să te întrebi de ce nu adormi. (…) Ora de culcare și ora de trezire sunt cei mai importanți parametri, numărul de treziri în cursul nopții, care nu au o legătură directă cu o necesitate, și care nu ar trebui să fie un obicei, sunt criterii care trebuie să ne atragă atenția asupra existenței unei tulburări de somn”, a explicat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţei de informare „Calitatea somnului şi impactul asupra sănătăţii. Impactul tehnologiei asupra somnului”, organizată de Societatea Română de Pneumologie, prin Secţiunea de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, în contextul Zilei Mondiale a Somnului.

    OMS, despre pandemia de COVID-19: Este departe de a se fi încheiat

    Mateescu Cristi
    -
    0
    OMS, despre pandemia de COVID-19: Este departe de a se fi încheiat

    Sfârşitul pandemiei de COVID-19 este încă departe, a declarat, vineri, o purtătoare de cuvânt a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), invocând creşterea recentă a numărului de infectări cu noul coronavirus în cel mai recent buletin săptămânal publicat de această agenţie din cadrul ONU, informează Reuters.

    OMS a precizat anterior că faza acută a pandemiei de COVID-19 ar putea să se încheie în acest an, dar acest lucru ar depinde, printre alţi factori, de rapiditatea cu care va fi atinsă ţinta de vaccinare a cel puţin 70% din populaţia fiecărei ţări.

    Întrebată despre sfârşitul pandemiei, purtătoarea de cuvânt Margaret Harris a spus că aceasta este „departe de a se fi încheiat”.

    „Acum ne aflăm cu siguranţă la jumătatea pandemiei”, a adăugat ea.

    După mai mult de o lună de declin, numărul cazurilor de COVID-19 a început să crească din nou la nivel mondial săptămâna trecută, a anunţat OMS, un fenomen marcat de impunerea unor lockdown-uri în Asia, în timp ce provincia chineză Jilin depune eforturi mari pentru a controla un nou focar epidemiologic.

    O combinaţie de factori se află la baza creşterii numărului de infectări, inclusiv varianta extrem de transmisibilă Omicron şi subvarianta sa BA.2, precum şi anularea măsurilor de sănătate publică şi a restricţiilor privind socializarea în numeroase ţări ale lumii, a precizat OMS.

    Prof. univ. dr. Florin Mihălţan: Sindromul de apnee în somn, prevalență în creștere. Abordarea pacientului cu tulburări de somn

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Prof. univ. dr. Florin Mihălţan: Sindromul de apnee în somn, prevalență în creștere. Abordarea pacientului cu tulburări de somn

    Există peste 80 de tulburări ale somnului, a declarat, vineri, prof. univ. dr. Florin Mihălţan, fost președinte al Societății Române de Pneumologie, atrăgând atenția că tulburarea somnului poate avea implicaţii grave legate de accidente sau alte erori umane.

    Prof. univ. dr. Florin Mihălţan a precizat, de asemenea, că există o prevalenţă în creştere a apneei în somn.

    „Dacă ne referim strict la sindromul de apnee în somn, în special formele obstructive, pentru că ele predomină, avem o prevalenţă în creştere, avem o multitudine de astfel de pacienţi care nu sunt diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi târziu. De multe ori există o stigmatizare în societate din cauza sforăitului și o lipsă de conștientizare a patologiei în multe situații”, a afirmat prof. univ. dr. Florin Mihălţan.

    Sindromul de apnee în somn este un element care induce conflictual tulburări respiratorii ale gazelor sanguine, cu creșteri ale activării simpatice, cu fragmentări ale somnului, a subliniat prof. univ. dr. Florin Mihălţan.

    „Pacientul oscilează între starea de veghe şi starea de somn. Are la bază un fenomen care merge pe stimulare simpatică, inflamații, stres oxidativ.  Alimentează şi alte patologii şi alte afecţiuni. Este o sursa permanentă de somnolență diurnă, dar și de accelerarea a evoluției unor boli sau comorbidități anexate. Sindromul de apnee în somn obstructiv este un numitor comun şi pentru o afectare pediatrică şi afectarea la nivelul adultului”, a arătat Florin Mihălţan.

    Abordarea pacientului cu tulburări de somn

    „În general, facem anamneza (probleme ale somnului, examen clinic pe aparate și sisteme), căutăm istoricul familial pentru a face și alte diferențieri, istoricul personal (medical, chirurgical, psihiatric), istoricul comportamental și apoi trecem în zona de diagnostic diferențial, unde  ne vor ajuta chestionarele, jurnalele de somn, actigrafia, oximetria, polisomnografia și testele de verficare a atenției somnului sau a vigilenței”, a explicat prof. univ. dr. Florin Mihălţan.

    Pentru sindromul de apnee în somn obstructiv avem un pacient emblematic, de obicei de sex masculin sau femeie la postmenopauză, obez, cu un gât gros, orofaringe îngust, retrognație. De asemenea, trebuie să fim foarte atenți dacă pacientul are hipertensiune arterială  refractară la tratament și are boli metabolice, în special diabet zaharat greu controlat.

    Simptomele sindromului de apnee în somn 

    „Oferta simptomatică la această afecțiune este extrem de variată, mergând de la forme ușoare la forme severe. Formele severe, în special, sunt extrem de hipersomnolente, au cefalee matinală, cu capacitate redusă de concentrare, afectează uneori și memoria”, a afirmat prof. dr. Florin Mihălțan.

    Insomnia

    „Insomnia poate să fie de două feluri: insomnia prin deficit de adormire, o latență de adormire sau prin treziri pe parcursul nopții, cu readormiri dificile, după ore întregi. Sigur că nu o nopate definește o insomnie. O noapte de insomnie poate fi indusă de foarte mulți factori. (…) Nopțile repetitive sunt cele care definesc insomnia, în niciun caz o noapte singlară.  Întotdeauna, implicările sunt multidisciplinare. Foarte multă lume vine la pneumolog în primul rând. Sigur că și pneumologul are aceste capacități de asistare, dar să nu uităm că este la granița cu neurologia, psihiatria, multe alte specialități care cunosc bine această patologie. (…) Foarte multe persoane așteaptă de la medicație o soluție, e chiar un abuz de medicație cu valențe sedative, psihotrope, care ar trebui evitată. Terapia cognitiv comportamentală este mult mai eficace”, a explicat fostul președinte al Societății Române de Pneumologie.

    Prof. dr. Florin Mihălțan a amintit și câteva dintre problemele cu care se confruntă Somnologia în România.

    „Numărul mic de specialiști, dotările nu sunt în toate serviciile pe măsura ofertei care ar trebui să existe și, nu în ultimul rând, drumul lung pe care l-au parcurs anumite specialități sau medici de medicină primară în identificarea precoce a acestor maladii”, a mai spus prof. dr. Florin Mihălțan.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţei de informare „Calitatea somnului şi impactul asupra sănătăţii. Impactul tehnologiei asupra somnului”, organizată de Societatea Română de Pneumologie, prin Secţiunea de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, în contextul Zilei Mondiale a Somnului.

    Șef lucr. dr. Ioana Munteanu: Somnul reprezintă baza triunghiului vieţii sănătoase, alături de nutriţie şi activitate fizică

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Șef lucr. dr. Ioana Munteanu: Somnul reprezintă baza triunghiului vieţii sănătoase, alături de nutriţie şi activitate fizică

    Preşedintele Secţiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă din cadrul Societăţii Române de Pneumologie, șef lucr. dr. Ioana Munteanu, a declarat, vineri, că somnul reprezintă baza triunghiului vieţii sănătoase, alături de nutriţie şi activitate fizică, iar prin lipsa acestuia toate structurile organismului au de suferit.

    „Somnul este acea parte a vieţii noastre care asigură refacerea psihică şi energetică a întregului organism. El trebuie să fie atât calitativ, cât şi să aibă cantitatea necesară. De cât somn avem nevoie? Necesarul scade odată cu înaintarea în vârstă, de la 14-17 ore pe zi, în cazul nou-născutului, la 7 ore pe zi în cazul adultului între 18 și 60 de ani, iar peste vârsta de 65 de ani, acest somn, mai ales ce de noapte, este fragmentat, fiind necesare perioade de somn pe parcursul zilei, pentru a avea o calitate a vieții corespunzătoare”, a afirmat șef. lucr. dr. Ioana Munteanu.

    Medicul susține că utilizarea tehnologiei ne poate fi  utilă, însă nu trebuie uitate efectele asupra calităţii somnului şi a sănătăţii.

    „Tehnologia ne poate fi utilă, dar nu trebuie să uităm şi efectele sale asupra calităţii somnului şi asupra sănătăţii. Orice dar are și consecințe la care trebuie să ne și gândim. Dacă ne referim la adolescenţi, scurtarea somnului impusă de tehnologie, de exemplu aceste pierderi bruşte de somn de câte patru ore în şase zile, în cursul unei săptămâni sau un somn cu o durată mai scurtă de şase ore pe noapte determină tulburări ale metabolismului glucidic cu instalarea în timp a obezităţii şi a diabetului zaharat. De asemenea, reţelele de socializare pot avea pe lângă impactul pozitiv şi unul negativ asupra somnului şi dezvoltării adolescentului. De exemplu, aceste studii arată că adolescenţii care cercetează pe telefoane, reţele de socializare cu 30 de minute înainte de culcare, în special fetele, pot suferi de insomnie, anxietate şi depresie. Un studiu din Marea Britanie a arătat că unul din cinci adolescenți petrec peste cinci ore pe rețelele de socializare într-o zi obișnuită de școală, mai ales fetele. Somnul întârziat şi trezirea mai avansată dimineaţă induc modificări ale ritmului circadian cu tulburări de creştere, dezvoltare şi a performanţelor şcolare şi nu în ultimul rând a activităţii decizionale a adolescentului”, a explicat șef lucr. dr. Ioana Munteanu.

    Lumina emisă de telefoanele inteligente, console ori calculatoare produce o tulburare a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreţiei de melatonină şi astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopţii, care duce la alterarea calităţii somnului, atrage atenția medicul.

    „79% dintre adulţi îşi deschid smartphone-urile în primele 15 minute de la trezire sau poate nu le-au închis deloc şi aceştia suferă mai multe tulburări de somn, au insomnii, depresie şi anxietate pe parcursul nopţii. De asemenea, computerele şi jocurile pe consolă pot fi şi ele implicate în tulburările de somn. (…) Lumina pe care o emit aceste ecrane este lumină cu unde scurte, care produce o tulburare marcată a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreţiei de melatonină şi astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopţii cu alterarea calităţii somnului. Şi jocurile pe consolă produc insomnie, oboseală în timpul zilei dacă ne scurtăm prea mult somnul şi alterarea capacităţii de decizie, tot din același efect al scăderii secreției de melatonină. Cele mai importante sunt dispozitivele portabile. Acestea, prin ecranele de tip LCD şi led, emit lumină albastră cu unde scurte care afectează cel mai negativ somnul şi odihna noastră. Lumina albastră are efecte stimulatoare și de alertă, utilă pe parcursul zilei, dar nu pentru noapte. Noaptea, lumina albastră strălucitoare împiedică eliberarea melatoninei cu întârzierea somnului și alterarea ritmului circadian”, a precizat medicul.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţei de informare „Calitatea somnului şi impactul asupra sănătăţii. Impactul tehnologiei asupra somnului”, organizată de Societatea Română de Pneumologie, prin Secţiunea de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, în contextul Zilei Mondiale a Somnului.

    MS: 3.749 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 44 decese, de la ultima raportare

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MS: 3.749 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 44 decese, de la ultima raportare

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.749 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 284 mai puține decât în ziua anterioară. 443 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 220 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.120 cu 167 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 465 de persoane, cu 37 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Dintre cei 465 de pacienți internați la ATI, 414 sunt nevaccinați. Din totalul pacienților internați, 214 sunt minori, 212 fiind internați în secții, cu 6 mai mult decât în ziua anterioară și 2 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.625 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 17.03.2022 (10:00) – 18.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 44 decese (24 bărbați și 20 femei), dintre care 8 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 44 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 8 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 18 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 15 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    43 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbidități până în prezent. Din totalul de 44 pacienți decedați, 37 au fost nevaccinați și 7 vaccinați.

    Pacienții vaccinați aveau vârsta peste 60 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.830 teste RT-PCR (6.189 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.641 la cerere) și 22.544 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.658.020 teste RT-PCR și 9.055.063 teste rapide antigenice.

    Moderna a cerut FDA sa autorizeze a patra doză de vaccin anti-COVID-19 pentru adulți

    Carmen Munteanu
    -
    0
    Moderna a cerut FDA sa autorizeze a patra doză de vaccin anti-COVID-19 pentru adulți

    Moderna a cerut Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) să autorizeze o a patra doză de vaccin anti-COVID-19 pentru toţi adulţii, informează compania farmaceutică.

    Solicitarea depusă se referă la ”adulţii cu vârsta de 18 ani şi peste care au primit o primă doză de rapel”, așa cum sea rată într-un comunicat al companiei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

    Anunţul vine la câteva zile după cel făcut de Pfizer/ BioNTech, care au declarat marţi că au solicitat o autorizaţie pentru o a doua doză de rapel, însă numai pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani şi peste.

    Moderna a ales să includă toţi adulţii cu vârsta de peste 18 ani pentru a ”oferi flexibilitate” autorităţilor sanitare pentru a determina ”utilizarea adecvată” a acestei doze, de exemplu în cazul vârstnicilor sau a celor cu comorbidităţi, a spus compania, conform sursei citate.

    Moderna a mai precizat că şi-a bazat solicitarea pe ”date publicate recent în Statele Unite şi Israel după apariţia Omicron”.

    Israelul a fost prima ţară care a lansat o nouă campanie de vaccinare. De la începutul lunii ianuarie, o a patra doză de vaccin anti-COVID de la Pfizer a fost administrată persoanelor peste 60 de ani. Ulterior, de la sfârşitul lunii ianuarie, a patra doză a fost administrată persoanelor peste 18 ani aflate în situaţie de risc.

    1...621622623...3.308Pagina 622 din 3.308

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.