26 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Președintele Iohannis a promulgat modificările la legea privind serviciile de sănătate adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, actul normativ pentru modificarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    Potrivit legii, serviciile specializate sunt: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psiho-farmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv comportamentală, consiliere psihologică a părinţilor şi a familiei, fizioterapie, alte intervenţii, alături de servicii educaţionale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. Faţă de legea în vigoare au fost introduse serviciile de fizioterapie, precum şi alte intervenţii specializate.

    De asemenea, „unităţile specializate sunt următoarele: unităţi sanitare publice sau private, unităţi de servicii de sănătate conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate care sunt furnizoare de servicii conexe actului medical, structuri publice sau private furnizoare de servicii sociale”.

    „Furnizarea serviciilor specializate integrate pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate se realizează de o echipă multidisciplinară formată, după caz, din: medici de familie, medici specialişti, asistenţi sociali, psihologi acreditaţi în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, logopezi, analişti comportamentali kinetoterapeuţi, fiziokinetoterapeuţi, profesori de cultură fizică medicală, psihopedagogi speciali, terapeuţi ocupaţionali, psihologi atestaţi în terapii bazate pe evidenţe ştiinţifice care şi-au dovedit eficacitatea în evaluarea şi intervenţiile în TSA, consilieri psihologici, psihopedagogi, cadre didactice, manager de caz, alţi specialişti cu atribuţii în domeniul intervenţiei specializate în tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate”, mai prevede legea.

    Actul normativ mai stabileşte că evaluarea psihiatrică şi diagnosticul psihiatric, tratamentul psiho-farmacologic şi recomandările către furnizorii de servicii conexe actului medical sunt realizate de către medicul specialist în specialitatea psihiatrie/psihiatrie pediatrică, în unităţile sanitare publice ori private.

    Continuarea şi monitorizarea tratamentului se efectuează de către specialiştii din cadrul echipei multidisciplinare, în unităţile sanitare publice ori private, în cadrul furnizorilor de servicii conexe actului medical, furnizorilor de servicii sociale, precum şi în cadrul unităţilor de învăţământ special şi special integrat.

    Sunt recunoscuţi ca furnizori de servicii conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate: unităţile medico-sanitare publice sau private, cu sau fără personalitate juridică, reglementate potrivit legii, care desfăşoară activităţi conexe actului medical; cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, organizate potrivit legii; organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile şi fundaţiile şi instituţiile publice care furnizează servicii conexe actului medical.

    Legea mai stabileşte că depistarea activă se efectuează de către medicul de familie, în conformitate cu standardele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    „Toate persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber şi gratuit la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale prevăzute în lege. Accesul la educaţie include şi dreptul la învăţământ”, mai prevede actul normativ.

    În lege se menţionează că serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt acordate de specialişti cu competenţă stabilită, după caz, de ministerele de resort şi organizaţiile profesionale constituite potrivit legii.

    Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi organizaţiile profesionale constituite potrivit legii vor dezvolta programe de formare profesională continuă pentru specialiştii care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

    Procedura de autorizare şi evaluare a furnizorilor de servicii conexe actului medical se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin ordin al ministrului Sănătăţii în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

    Serviciile conexe actului medical pentru persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate se contractează de casele de asigurări de sănătate cu furnizori autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii.

    Monitorul Oficial: Moașele vor putea ocupa postul de director de îngrijiri în spitale. Care sunt condițiile

    Ministerul Sănătății a modificat criteriile pentru ocuparea postului de director de îngrijiri în spitalele publice, pentru care vor putea candida și moașele, care dețin gradul principal de cel puțin doi ani.

    Măsura a fost cuprinsă în Ordinul pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 284/2007 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor specifice comitetului director din spitalele publice.

    Ordinul a fost publicat, joi, în Monitorul Oficial.

    Vă prezenatăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial Nr. 261/17.III.2022:

    Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale resurse umane, structuri și politici salariale nr. AR 4.039 din 10.03.2022 din cadrul Ministerului Sănătății, având în vedere prevederile art. 181 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind
    organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin:

    Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 284/2007 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor specifice comitetului director din spitalele publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

    1. La articolul 3 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
    „c) pentru directorul de îngrijiri:
    1. sunt asistenți medicali generaliști, moașe sau asistenți medicali cu grad principal;
    2. dețin gradul principal de cel puțin doi ani;
    3. sunt absolvenți de învățământ universitar de lungă sau scurtă durată, cu diplomă de licență/absolvire.”

    2. La articolul 3, alineatul (4) se abrogă.

    Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Ministrul Sănătății: Peste 15.000 de medici au emigrat în alte ţări după aderarea României la Uniunea Europeană

    sursa foto: Ministrul Sănătăţii

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că peste 15.000 de medici au emigrat în alte ţări după aderarea României la Uniunea Europeană, alături de alţi profesionişti din sistemul sanitar. „Pe lângă creşterea veniturilor acestei categorii, trebuie asigurate condiţii de confort profesional care să facă eficientă activitatea medicală”, susține ministrul.

    Alexandru Rafila participă la Istanbul (Turcia) la Reuniunea la nivel înalt privind sănătatea şi migraţia în Regiunea Europeană a OMS, care are ca obiectiv coordonarea şi integrarea acţiunilor guvernelor, societăţii civile şi comunităţii internaţionale privind acordarea asistenţei umanitare şi de sănătate refugiaţilor şi migranţilor.

    Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii, la reuniune participă miniştri ai Sănătăţii din Regiunea Europeană, experţi internaţionali, organizaţii partenere şi state din Regiunile OMS Africa şi Estul Mediteranei.

    Ministrul român al Sănătăţii a participat la primul panel al conferinţei şi a abordat problema necesităţii unei strategii comune privind resursele umane în sănătate, deoarece accesul universal la servicii de sănătate nu va fi posibil dacă nu există profesionişti, inclusiv în zonele mai puţin dezvoltate.

    „Peste 15.000 de medici au emigrat în alte ţări după aderarea României la Uniunea Europeană. În plus, au emigrat şi alţi profesionişti din sistemul sanitar. Eu cred că trebuie să acţionăm în două direcţii atunci când vorbim de resursa umană din sistemul sanitar. Pe lângă creşterea veniturilor acestei categorii, trebuie asigurate condiţii de confort profesional care să facă eficientă activitatea medicală, iar acesta din urmă este esenţială pentru a menţine în ţară profesioniştii sistemului”, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul reuniunii, citat în comunicatul de presă.

    Conform sursei citate, în a doua parte a panelului, Alexandru Rafila a prezentat măsurile pe care Guvernul României le-a luat pentru accesul neîngrădit la servicii de sănătate al refugiaţilor din Ucraina şi eforturile pe care Ministerul Sănătăţii le face pentru controlul tuberculozei, HIV şi al bolilor prevenibile prin vaccinare în rândul acestora.

    Totodată, ministrul a reafirmat solidaritatea României cu victimele războiului din această ţară.

    „Guvernul României este direct implicat în furnizarea de ajutoare autorităţilor şi cetăţenilor ucraineni şi a pus la dispoziţie platforma „Ucraina – Împreună ajutăm mai mult” prin care ofertele de asistenţă umanitară în care sunt centralizate şi direcţionate rapid către beneficiari. Cetăţenii ucraineni care ajung pe teritoriul României au acelaşi drepturi de a accesa serviciile medicale la fel ca şi cetăţenii români”, afirmă sursa citată.

    România a pus, de asemenea, la dispoziţie 3.300 de paturi care pot primi răniţi din Ucraina în spitale din toate judeţele ţării.

    De asemenea, toţi cetăţenii ucraineni care sosesc în România vor beneficia de evaluarea stării de sănătate, de servicii complete de vaccinare şi asistenţă de medicină dentară.

    Ordinul privind stabilirea documentelor pentru dobândirea calităţii de asigurat a refugiaților din Ucraina, în MO

    Ordinul care prevede stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, precum şi stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate refugiaților din Ucraina, a fost publicat, joi, în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

    Ordinul nr. 155/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.549/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

    Având în vedere:

    – art. 1 alin. (1), (11), (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările şi completările ulterioare;

    – Referatul de aprobare al Direcţiei buget a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. BG 431 din 14.03.2022,

    în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

    Art. I. – Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.549/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 6 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

    1. Titlul ordinului se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” ORDIN privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina”

    2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

    3. Titlul anexei se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” NORME METODOLOGICE pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina”

    4. În anexă, titlul capitolului IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” CAPITOLUL IV Stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina”

    5. În anexă, articolul 131 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” Art. 131. – (1) Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării accesului la pachetul de servicii medicale de bază, precum şi la medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi servicii medicale cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, furnizorii au obligaţia să solicite, să păstreze şi să depună la casele de asigurări de sănătate următoarele documente, în copie:

    a) pentru cetăţenii ucraineni cu reşedinţa în Ucraina înainte de 24 februarie 2022: document de identitate şi document de călătorie*;

    * Documentele de călătorie sunt cele prevăzute la art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    b) pentru apatrizii şi resortisanţii ţărilor terţe, altele decât Ucraina, care beneficiau de protecţie internaţională sau de o protecţie naţională echivalentă în Ucraina înainte de 24 februarie 2022: decizie de acordare sau de refuz al permisului de şedere în Ucraina şi documentul de călătorie;

    c) pentru membrii de familie** ai persoanelor de la lit. a): certificat de naştere, certificat de căsătorie, certificat de adopţie, declaraţie pe propria răspundere, după caz, şi documentul de călătorie;

    ** Membrii de familie sunt definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (4) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare.

    d) pentru membrii de familie ai persoanelor de la lit. b): certificat de naştere, certificat de căsătorie, certificat de adopţie, declaraţie pe propria răspundere, după caz, şi documentul de călătorie;

    e) pentru apatrizii şi resortisanţii ţărilor terţe, altele decât Ucraina, care îşi aveau reşedinţa legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022: document de identitate şi document de călătorie;

    f) pentru alţi cetăţeni străini şi apatrizi (persoane fără documente de identitate): document de călătorie;

    g) pentru alţi cetăţeni străini şi apatrizi (persoane fără reşedinţă legală în Ucraina şi cu documente de identitate): document de identitate şi document de călătorie;

    h) pentru beneficiarii Convenţiei ratificate prin Decretul nr. 165/1961 din statele succesoare ale URSS (Ucraina, Federaţia Rusă, Armenia), care au intrat în România anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru care s-a deschis dreptul la servicii medicale anterior acestei date: document de identitate şi document de călătorie.

    (2) Furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, inclusiv pentru programele naţionale de sănătate curative, sunt obligaţi să înregistreze în aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate persoanele prevăzute la alin. (1).

    (3) Evidenţa la nivelul caselor de asigurări de sănătate a persoanelor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza numărului unic de identificare care se atribuie utilizând aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu asigurarea garanţiilor corespunzătoare drepturilor şi libertăţilor persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate.”

    Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    MS: 502 pacienți, internați la ATI. 448 dintre aceștia sunt nevaccinați. 63 decese, înregistrate de la ultima raportare

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.033 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 120 mai multe decât în ziua anterioară. 506 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 282 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.287 cu 107 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 502 de persoane, cu 14 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Dintre cei 502 de pacienți internați la ATI, 448 sunt nevaccinați. Din totalul pacienților internați, 210 sunt minori, 206 fiind internați în secții, cu 9 mai mult decât în ziua anterioară și 4 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.581 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 16.03.2022 (10:00) – 17.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 63 decese (43 bărbați și 20 femei), dintre care 27 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 63 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 12 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 10 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 35 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    59 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Din totalul de 63 pacienți decedați, 54 au fost nevaccinați și 9 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta peste 60 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.480 teste RT-PCR (7.088 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.392 la cerere) și 23.219 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.647.190 teste RT-PCR și 9.032.519 teste rapide antigenice.

    Studiu: A patra doză de vaccin anti-COVID-19 oferă o protecţie suplimentară redusă adulţilor tineri sănătoși

    O a doua doză de rapel de vaccin pe bază de ARN mesager poate avea doar un „beneficiu marginal” împotriva infecţiilor cu SARS-CoV-2 la adulţii tineri sănătoşi, potrivit unui studiu israelian publicat, miercuri, în New England Journal of Medicine, relatează AFP.

    Studiul a fost realizat în rândul a circa 600 de angajaţi sanitari de la centrul medical Sheba, dintre care 270 au primit o a doua doză de rapel (a patra doză de vaccin) cu serurile anti-COVID-19 de la Pfizer sau Moderna, la patru luni după ce au primit a treia doză de vaccin. Restul au primit doar trei doze de vaccin de la Pfizer.

    În general, a patra doză este sigură şi aduce nivelul de anticorpi neutralizanţi, care blochează infectarea celulelor cu coronavirus, la nivelul de după cea de-a treia doză, potrivit studiului.

    Studiul, care a fost realizat în momentul în care varianta Omicron circula la scară largă în Israel, sugerează totuşi că a patra doză oferă puţina protecţie suplimentară împotriva infecţiei, în pofida scăderii treptate a nivelurilor de anticorpi pentru cei care au primit trei doze.

    A patra doză cu serul Pfizer scade riscul de a fi infectat cu COVID-19 cu 30% faţă de trei doze, iar cea de la Moderna scade riscul cu 18%.

    Protecţia împotriva formelor simptomatice ale bolii este într-o oarecare măsură mai bună decât în cazul celor care au primit trei doze: 43% cu Pfizer şi 31% cu Moderna.

    Aceste rezultate sugerează beneficii minore însă ar trebui considerate cu prudenţă, având în vedere numărul mic de participanţi la studiu.

    Potrivit autorilor cercetării, conduse de profesorul Gili Regev-Yochay, studiul pare să indice că cele trei doze de vaccinuri dezvoltate împotriva formei iniţiale de COVID-19 au atins un plafon în ceea ce priveşte răspunsul imunitar şi că dozele de rapel nu fac decât să restabilească această imunitate, fără a o mări.

    „În plus, am observat o eficacitate scăzută a vaccinului împotriva infecţiilor în rândul angajaţilor sanitari şi o încărcătură virală relativ mare, ceea ce sugerează că pacienţii infectaţi erau contaminanţi. Deci, o a patra doză ar putea avea doar un beneficiu marginal pentru ei”, a spus el.

    Alţi experţi au afirmat că acest studiu arată necesitatea dezvoltării de noi vaccinuri.

    „Dacă Omicron continuă să circule şi noi folosim în continuare vaccinurile anti-COVID-19 din prima generaţie, sunt de acord cu concluziile autorilor” în cazul adulţilor tineri sănătoşi, a declarat Julian Tang, virolog la Universitatea din Leicester.

    „O a patra doză va aduce beneficii persoanelor în vârstă şi din grupurile mai vulnerabile”, cum ar fi cele cu comorbidităţi, a spus el.

    „În mod ideal, avem nevoie de noi vaccinuri împotriva COVID-19 dezvoltate special împotriva Omicron dacă vrem să îmbunătăţim protecţia celor mai vulnerabili, la fel ca atunci când dezvoltăm vaccinul antigripal în fiecare an”, a adăugat el.

    Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara a salvat viața unui copil sârb cu botulism, prin trimiterea unui flacon de ser antibotulinic în Belgrad

    Medicii și farmaciștii de la Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara, cu sprijinul pompierilor de la ISU Timiș, au reușit să salveze viața unui copil cu botulism din Serbia, după ce autoritățile medicale sârbe nu au găsit în țara vecină ser anti-botulinic și au cerut de urgență, prin Ministerul Sănătății, ajutor internațional, informează unitatea sanitară.

    Este vorba despre un băiețel care a fost diagnosticat la Spitalul din Belgrad cu botulism, o afecțiune rară, extrem de gravă, provocată de toxina eliberată de o bacterie, respectiv neurotoxina bolutinica. În absența unui tratament rapid instituit, infecția conduce la eliberarea unei cantități de toxine botulinice care provoacă paralizie, dificultăți severe de respirație și deces.

    ”Lupta pentru a salva o viață, ajutorul medical pe care poți să îl oferi unui bolnav nu trebuie să depindă de granițe. Și asta s-a văzut cel mai bine în aceste zile când medicii și farmacistii de la Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara, dar și pompierii de la ISU Timiș și-au dat mâna pentru a salva viața unui copilaș din Serbia. Baiețelul, ajuns la Spitalul din Belgrad, a fost diagnosticat cu botulism. Pentru că autoritățile medicale din Serbia nu au găsit în țara vecină ser antibotulinic, au cerut de urgență, prin Ministerul Sănătății, ajutor internațional. În cazul unei asemenea afecțiuni orice oră contează, iar mesajul a ajuns și la Spitalul ”Victor Babes”. Medicii și farmaciștii s-au mobilizat rapid și, în scurt timp de la primirea solicitării de ajutor, un flacon de ser antibotulinic a fost trimis, cu un echipaj ISU, spre granița româno-sârbă. Substanța a fost păstrată la temperatură scăzută pe tot parcursul drumului, conform procedurilor. La Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, serul antibotulinic a fost predat medicului din Belgrad care a făcut solicitarea și care a venit special în vamă, însoțit de tatăl copilașului, să preia coletul cu substanța a cărei administrare va salva viața micuțului. Astfel, în câteva ore, serul antibotulinic a ajuns la Spitalul din Belgrad și a fost inoculat copilașului pentru a neutraliza toxina ce îi punea viața în pericol”, informează Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara.

    OMS: Noua variantă a SARS-CoV-2, Deltacron, are ”un nivel redus de circulaţie”

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a observat că noua variantă a virusului SARS-CoV-2, care combină tulpinile Delta și Omicron, are ”un nivel redus de circulaţie”.

    Varianta Omicron a fost detectată în trei ţări europene, respectiv Franţa, Ţările de Jos şi Danemarca.

    Însă, OMS nu respinge posibilitatea ca această impresie iniţială să fie legată de o scădere drastică a numărului de teste pentru COVID-19 în marea parte a lumii, relatează EFE, scrie Agerpres.

    ”Ca urmare a reducerii numărului de teste în lume ne aflăm în dezavantaj pentru a putea urmări în mod eficient noua tulpină”, a comentat la o conferinţă de presă responsabila tehnică a OMS pentru COVID-19, Maria Van Kerkhove.

    Oficialul a amintit că după doi ani de pandemie există o capacitate globală de diagnosticare şi secvenţiere genetică a coronavirusului considerabilă, la care deja se renunţă pe măsură ce pandemia se consideră încheiată sau mai puţin gravă.

    Van Kerkhove atrage atenția că este important să fie menţinute şi utilizate aceste capacităţi ”deoarece cât timp virusul rămâne în circulaţie există şi mai multe posibilităţi să sufere mutaţii. Posibilitate unei recombinări (a variantelor) rămâne în continuare valabilă.”

    Autorităţile sanitare braziliene au informat marţi că au fost depistate două contagieri cu varianta combinată Deltacron, însă miercuri au revenit asupra informaţiei subliniind că este vorba de două cazuri care încă se cercetează.

    O combinare a virusului se produce când două virusuri diferite – în acest caz variantele Delta şi Omicron – reuşesc să schimbe mari cantităţi de informaţie genetică, ceea ce duce la apariţia unui nou virus, potrivit sursei citate.

    ”Majoritatea acestor virusuri în urma schimbului enorm de coduri genetice nu sunt eficiente pentru a infecta oamenii, însă uneori apare unul de acest gen care poate deveni eficient”, a declarat la rândul său directorul programului pentru urgenţe sanitare al OMS, Mike Ryan.

    Raport săptămânal INSP: 45,9% dintre cazurile confirmate au fost înregistrate la persoane nevaccinate

    45,9% dintre cazurile confirmate au fost înregistrate la persoane nevaccinate, potrivit Raportului săptămânal de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

    Dintre persoanele vaccinate infectate, 48,3% erau fie imediat după imunizare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    Totodată, Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 7 – 13 martie, 52% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Timiş, Ilfov şi Iaşi.

    De asemenea, o treime (32%) dintre decese s-au înregistrat în Bucureşti şi în judeţele Constanţa, Bihor, Alba şi Arad, iar 81,2% dintre acestea au fost la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei de coronavirus şi până în prezent, 86,3% dintre decese au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,6% la bărbaţi.

    Conform raportului INSP, 93,5% dintre pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 care au murit aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    COPAC a lansat o hartă interactivă cu centrele de evaluare COVID-19

    Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) a lansat o hartă interactivă cu centrele de evaluare COVID 19 pentru a veni în sprijinul pacienților, informează organizația.

    Harta poate fi deschisă de pe telefon și laptop. Accesată de pe telefon cu locația deschisă, harta va arăta cele mai apropiate centre de locul unde te afli.

    În primele 5 zile de la obţinerea rezultatului, persoanele cu cel puțin doi factori de risc, trebuie să se adreseze unui Centru de evaluare și tratament COVID-19.

    ”Recomand persoanelor care au un test COVID-19 pozitiv să meargă la un centru de evaluare COVID pentru stabilirea unui tratament adecvat. Pacieții care pot fi monitorizați acasă, vor pleca de la centru cu un tratament după ce li se face evaluarea. Evaluarea cât mai timpurie după primirea rezultatului pozitiv este cu atât mai importantă în cazul pacienților cu afecțiuni cronice care pot dezvolta complicații”, a declarat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș”.

    La rândul său, Radu Gănescu, președintele COPAC a declarat: ”Am gândit acest instrument online pentru a ajuta pacienții și a-i ghida spre cel mai apropiat centru pentru a fi evaluat. Chiar dacă suntem pe o perioadă descrescătoare, totuși pacienții cu afecțiuni cronice pot avea complicații dacă se infectează și, de aceea, este important să meargă la medic într-un centru să fie evaluați și să primească tratament. Chiar eu am beneficiat de evaluare și tratament într-un astfel de centru.”

    Pe toată durata pandemiei, bolile cronice s-au dovedit a fi factori de risc importanți în decesul a peste 60.000 de persoane infectate în ultimii doi ani cu SARS-Cov-2 în România.  Raportările Institutului Național de Sănătate Publică arată că peste 93% din cei decedați aveau cel puțin o boală cronică din următoarele categorii: boli cardiovasculare (7 din10 cazuri), diabet zaharat (3 din 10), boli neurologice sau obezitate (2 din 10) și, afecțiuni renale, pulmonare sau cancer (1 din10), potrivit COPAC.

    Harta poate fi accesată pe:

    https://www.copac.ro/centre-de-evaluare-covid-19/

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.