Strategia Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030, aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat, joi, prin hotărâre, Strategia Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia.

Actul normativ este un instrument – cadru pentru formularea politicilor de resurse umane menit să asigure angajarea, retenția și dezvoltarea carierei profesionale a personalului din cadrul instituțiilor din sănătate.

Strategia face parte din angajamentul României în Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) – componenta sănătate. Măsurile prevăzute în document se aliniază obiectivelor prevăzute în proiectul Program-For-Results al Băncii Mondiale și Guvernului României, precum și Programului Operațional Sănătate din noul exercițiu financiar european.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, Planul Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 se bazează pe următoarele principii:

  • Dreptul fundamental al fiecărui cetățean cu privire la accesul la serviciile de sănătate la standarde ridicate;
  • Accesul populației la personal medical de încredere și competent;
  • Planificarea resurselor umane în sănătate trebuie să țină cont de nevoile și cererile înregistrate la nivelul sistemului de sănătate, pornind de la comunități;
  • Distribuția echitabilă a resurselor umane în concordanță cu nevoile teritoriale;
  • Management eficient în vederea optimizării potențialului forței de muncă de a oferi servicii medicale de calitate;
  • Finanțarea corespunzătoare în vederea asigurării unei implementări de succes a Planului Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 și angajamentul părților interesate de acest aspect;
  • Motivarea personalului medical din punct de vedere financiar, profesional, social și educațional;
  • Promovarea colaborărilor internaționale în conformitate cu prioritățile naționale de dezvoltare a resurselor umane în sănătate;

Planul strategic este conturat în concordanță cu planurile Organizației Mondiale a Sănătății și se preconizează atingerea următoarelor obiective generale:

  • optimizarea performanței, calității și impactului personalului sanitar prin politici publice bazate pe dovezi cu privire la resursele umane, la nivelul întregului sistem sanitar;
  • alinierea investițiilor în formarea resurselor umane cu necesitățile actuale și de perspectivă ale populației și ale sistemului sanitar, ținând cont de dinamica pieței muncii și politicile publice ghidate pe educație, pentru a reduce deficitele grave ale sistemului sanitar
  • creșterea volumului și calității datelor privind resursele umane din sistemul sanitar la nivel național și omogenizarea acestora între regiuni și centre de raportare
  • creșterea capacității instituțiilor naționale, dar și locale, de a dezvolta politici publice eficiente, în vederea creșterii performanței profesioniștilor în sănătate.

”Punerea in aplicare a acestei strategii va determina o gestionare mai adecvată a informațiilor privind resursele umane din sistemul de sănătate, planificarea necesarului de resurse umane cat mai aproape de realitățile si provocările sistemului sanitar, îmbunătățirea calității activităților manageriale din sistemul de sănătate, o formare a personalului medical bazată pe competențe și obiective clare”, se mai arată în nota de fundamentare.

Totodată, se preconizează sporirea gradului de încredere a cetățeanului în sistemul sanitar public, creșterea atractivității si nivelului de retenție al specialiștilor (medici, farmaciști, asistenți medicali, moașe, fizioterapeuți, asistenți comunitari, etc) in zone care nu prezinta interes pentru aceștia atât din mediul urban mic, cât și din cel rural.

”Creșterea nivelului de fidelizare a resursei umane în asistența medicală primară (medici de familie, medicină școlară), formarea unui număr suficient de specialiști în acord cu necesitățile din teritoriu, în domenii prioritare sau strategice (pneumologie, boli infecțioase, epidemiologie, medicină de urgență, etc), precum și în prevenirea sau combaterea unor afecțiuni tot mai răspândite în rândul populației (afecțiuni oncologice, afecțiuni cardiovasculare, diabet, etc)”, se mai arată în nota de fundamentare.

Proiectul poate fi consultat AICI 

OMS, apel la monitorizarea îndeaproape a SARS-CoV-2 în Europa după o triplare a cazurilor zilnice în ultima lună

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat, joi, pentru AFP că se aşteaptă la „niveluri ridicate” de cazuri de COVID-19 în această vară în Europa şi a făcut apel la monitorizarea îndeaproape a virusului după o triplare a cazurilor zilnice în ultima lună.

„Pe măsură ce ţările din Europa au ridicat măsurile sociale care erau în vigoare, virusul va circula la niveluri ridicate în timpul verii”, a declarat Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa, potrivit Agerpres.

„Virusul nu dispare doar pentru că ţările încetează să-l monitorizeze. El continuă să contamineze, continuă să se modifice şi încă ucide”, a subliniat directorul OMS într-o declaraţie scrisă pentru AFP.

Având la bază subvarianta Omicron BA.5, numărul de cazuri din aproximativ cincizeci de ţări din zona OMS Europa s-a apropiat de 500.000 pe zi în această săptămână, de la circa 150.000 pe zi la sfârşitul lunii mai, potrivit datelor publicate de organizaţie.

După ce au fost înregistrate 4.000 până la 5.000 de decese pe zi mare parte din iarnă, numărul deceselor rămâne în prezent la un nivel scăzut de aproximativ 500, comparabil cu nivelul din vara 2020.

Aproape toate ţările europene prezintă un număr în creştere al cazurilor de infectare, Portugalia, Luxemburg, Franţa, Grecia, Cipru, Germania şi Austria având cea mai mare incidenţă.

„Sperăm că programele importante de vaccinare pe care majoritatea statelor membre le au în vigoare, dar şi infectările anterioare, vor însemna că vom evita cele mai grave consecinţe pe care le-am văzut mai devreme în pandemie”, a spus Hans Kluge.

„Cu toate acestea, recomandările noastre rămân în vigoare”, a subliniat directorul OMS.

OMS face apel la europeni să continue să se autoizoleze dacă au simptome respiratorii, să verifice dacă vaccinările lor sunt la zi şi să poarte mască în locurile aglomerate.

„Trebuie să continuăm să urmărim virusul pentru că dacă nu facem acest lucru devenim din ce în ce mai orbi la modurile de transmitere şi la evoluţia (lui)”, a notat directorul OMS Europa.

Hans Kluge a solicitat, de asemenea, statelor membre să îşi mărească şi mai mult nivelul de vaccinare. „Imunitatea ridicată a populaţiei şi alegerile făcute pentru a reduce riscul pentru persoanele vârstnice vor fi cheia pentru prevenirea unei mortalităţi suplimentare în această vară”, a adăugat acesta.

Investiţie de peste 25 milioane lei pentru construcţia unui heliport medical la SCJU Galați

sursa foto: CJ Galați

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Galați va avea un heliport medical, primul din regiune, în urma unei investiții de peste 25 de milioane de lei a Consiliului Județean.

Contractul de lucrări a fost semnat joi și prevede construirea unui heliport medical şi extinderea parcării supraetajate cu încă un etaj.

Heliportul medical va avea o suprafaţă de 595 de metri pătraţi, la care se adaugă spaţiile necesare pentru personalul medical. Vor exista şi două lifturi exterioare, unul pentru heliport şi celălalt pentru a conecta pasarela cu Unitatea de Primiri Urgenţe.

După finalizarea lucrărilor, noua parcare supraetajată din curtea unităţii medicale va avea 466 de locuri.

Până la emiterea ordinului de lucrări mai trebuie finalizate procedurile pentru desemnarea unui diriginte de şantier şi obţinute diverse avize şi autorizaţii.

„Vom construi la Galaţi primul heliport medical din această regiune dotat cu sisteme de aterizare pe timp de noapte, astfel încât misiunile aeromedicale să fie realizate 24 de ore din 24. Heliportul pe care va ateriza elicopterul SMURD va fi construit pe acoperişul parcării supraetajate din curtea Spitalului Judeţean şi va fi conectat cu Unitatea de Primiri Urgenţe prin intermediul unei pasarele şi a două lifturi exterioare, astfel încât pacienţii să fie transferaţi cât mai repede la serviciul de urgenţă. De asemenea, parcarea supraetajată din curtea unităţii medicale va fi extinsă cu încă un etaj, ceea ce înseamnă amenajarea altor 151 de locuri de parcare”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, citat de Agerpres.

Valoarea contractului este de 25.007.975 de lei, fonduri din bugetul CJ Galaţi.

Vârful noului val de COVID-19 care afectează Franţa ar putea fi atins la sfârşitul lunii iulie

Noul val de COVID-19 care se propagă în Franţa, alimentat de noile variante virale, urmează să atingă un vârf spre sfârşitul lunii iulie, a declarat, joi, consilierul ştiinţific principal al Guvernului francez, Jean-Francois Delfraissy, informează Reuters.

”Vârful nu a fost încă atins, vârful infectărilor va fi atins probabil la sfârşitul lui iulie”, a declarat Delfraissy pentru postul de radio RTL.

”Apoi varianta BA.5 va apărea din nou, dacă nu va fi înlocuită de o altă variantă… la toamnă”, a adăugat consilierul.

Franţa a raportat 124.724 de noi infectări în ultimele 24 de ore, faţă de 77.967 cazuri raportate în urmă cu o săptămână.

Guvernul francez a recomandat totodată săptămâna aceasta ca oamenii să înceapă din nou să poarte măşti sanitare în zone aglomerate, în special în transportul public, pentru a ţine sub control cel mai recent val de infectări COVID-19.

Ordin privind condițiile de autorizare sanitară a cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de ordin pentru aprobarea condițiilor de autorizare sanitară a cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical.

Potrivit proiectului de act normativ, activitățile conexe actului medical sunt: tehnica dentară, biologie medicală, biochimie medicală, chimie medicală, fizică medicală, fizioterapie, psihologie medicală, logopedie, sociologie medicală, optometrie medicală, optică medicala, protezare ortopedică, protezare auditivă.

Vă prezentăm textul proiectului de ordin:

Condiții de autorizare sanitară a cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical

Art. 1 – (1) Activitățile conexe actului medical sunt: tehnica dentară, biologie medicală, biochimie medicală, chimie medicală, fizică medicală, fizioterapie, psihologie medicală, logopedie, sociologie medicală, optometrie medicală, optică medicala, protezare ortopedică, protezare auditivă.

(2) Prezentele norme sunt aplicabile activităților conexe actului medical care se pot înființa și organiza în cabinete de liberă practică pentru servicii publice actului medical, după cum urmează: tehnica dentară, fizioterapia, psihologia medicală, logopedia, sociologia medicală, optometria medicală, optica medicală, protezarea ortopedică, protezarea auditivă.

(3) Activitățile conexe actului medical de biologie medicală, biochimie medicală și chimie medicală sunt exercitate exclusiv în cadrul laboratoarelor medicale organizate conform legii, sub coordonarea medicului de laborator.

(4) Activitatea de fizică medicală se desfășoară în cadrul unei echipe, obligatoriu coordonată de un medic confirmat în specialitatea oncologie medicală sau radiologie medicală, după caz, într-o unitate medicală autorizată de către Ministerul Sănătății și de către Compania Națională de Control asupra Activității Nucleare (CNCAN).

Art. 2 – Condiții de structură constructiv-funcțională pentru cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de tehnică dentară:

(1) Se pot amplasa la parterul, demisolul, parterul înalt sau mezaninul clădirilor de locuit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare, în clădiri în care se desfășoară și alte activități, în clădiri cu funcțiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiții:
1. să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2. să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;
3. să respecte normele igienico-sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare.

(2) Condiții igienico-sanitare și circuite funcționale:
a) spațiu de lucru, minim două încăperi;
b) vestiar și grup sanitar pentru personal, prevăzut cu chiuvetă și vas WC;
c) spațiu pentru depozitarea temporară a deșeurilor rezultate din activitățile de tehnică dentară, organizat și dotat conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale;
d) spațiu destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și a ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă curentă, rece și caldă curentă și asigurarea ventilării naturale și/sau mecanice.

Art.3 – Condiții de structură-constructiv funcțională pentru cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de fizioterapie:

(1) Se pot amplasa la parterul, demisolul, parterul înalt sau mezaninul clădirilor de locuit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare, cu asigurarea accesului direct din stradă, în clădiri în care se desfășoară și alte activități, în clădiri cu funcțiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiții:
1. să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2. să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;
3. să respecte normele igienico -sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare.

(2) Condiții igienico-sanitare și circuite funcționale:
a) acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, cu respectarea normativelor de proiectare în vigoare.
b) sală de așteptare astfel încât pentru fiecare persoană în așteptare să se prevadă un spațiu de minim 2 mp/ persoană, în cazul cabinetelor pentru adulți, și 3 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana însoțitoare);
c) grup sanitar dotat cu chiuvetă și vas WC, separat pentru personal și pentru pacienți care va avea acces din sala de așteptare;
d) spațiu destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și a ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă rece și caldă curentă și asigurarea ventilării naturale și/sau mecanice;
e) spațiu destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă rece și caldă curentă și asigurarea ventilării mecanizate;
f) iluminat și ventilație corespunzătoare a spațiilor.

Art. 4 – Condiții de structură constructiv-funcțională pentru cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de psihologie medicală, logopedie medicală și sociologie medicală:

(1) Se pot amplasa la parterul, demisolul, parterul înalt sau mezaninul clădirilor de locuit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare, cu asigurarea accesului direct din stradă, în clădiri în care se desfășoară și alte activități, în clădiri cu funcțiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiții:
1. să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2. să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;
3. să respecte normele igienico -sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare;

(2) Condiții igienico-sanitare și circuite funcționale:
a) acces pentru persoanelor cu dizabilități locomotorii, cu respectarea normativelor de proiectare în vigoare;
b) sală de așteptare astfel încât pentru fiecare persoană în așteptare să se prevadă un spațiu de minim 2 mp/ persoană, în cazul cabinetelor pentru adulți, și 3 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana însoțitoare);
c) cabinet propiu-zis de psihologie, prevăzut cu iluminat și ventilație naturale și/sau artificiale;
d) pentru cabinetele de psihologie rutieră, se vor respecta actele normative specifice acestui domeniu de activitate;
e) grup sanitar dotat cu chiuvetă și vas WC separat pentru personal și pentru pacienți care va avea acces din sala de așteptare;
f) spațiul destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și a ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă rece și caldă curentă și asigurarea ventilării naturale și/sau mecanice

Art. 5 – Condiții de structură constructiv-funcțională pentru cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de optică –optometrie:

(1) Se pot amplasa la parterul, demisolul, parterul înalt sau mezaninul clădirilor de locuit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare, cu asigurarea accesului direct din stradă, în clădiri în care se desfășoară și alte activități, în clădiri cu funcțiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiții:
1. să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2. să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;
3. să respecte normele igienico-sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare.

(2) Condiții igienico-sanitare și circuite funcționale:
a) acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, cu respectarea normativelor de proiectare în vigoare;
b) sală de așteptare astfel încât pentru fiecare persoană în așteptare să se prevadă un spațiu de minim 2 mp/ persoană, în cazul cabinetelor pentru adulți, și 3 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana însoțitoare);
c) grup sanitar dotat cu chiuvetă și vas WC separat pentru personal și pentru pacienți care va avea acces din sala de așteptare;
d) spațiu de lucru, care va avea pe una dintre laturi, lungimea de minim 5 m și va avea asigurată chiuvetă cu apă curentă rece și caldă;
e) spațiu pentru depozitarea materialelor necesare în desfășurarea activității;
f) spațiul destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și a ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă rece și caldă curentă și asigurarea ventilării naturale și/sau mecanice;
g) finisajele vor fi din material lavabile, impermeabile;
h) în cadrul cabinetului de liberă practică conexă actului medical, autorizat sanitar, se acceptă doar activități comerciale corespunzătoare domeniului de activitate

Art. 6 – Condiții de structură constructiv-funcțională pentru cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de protezare ortopedică:

(1) Se pot amplasa la parterul, demisolul, parterul înalt sau mezaninul clădirilor de locuit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare, cu asigurarea accesului direct din stradă, în clădiri în care se desfășoară și alte activități, în clădiri cu funcțiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiții:
1. să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2. să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;
3. să respecte normele igienico-sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare.

(2) Condiții igienico-sanitare și circuite funcționale:
a) acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, cu respectarea normativelor de proiectare în vigoare;
b) sală de așteptare astfel încât pentru fiecare persoană în așteptare să se prevadă un spațiu de minim 2 mp/ persoană, în cazul cabinetelor pentru adulți, și 3 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana însoțitoare);
c) grup sanitar dotat cu chiuvetă și vas WC separat pentru personal și pentru pacienți care va avea acces din sala de așteptare;
d) spațiu de lucru va fi racordat la sursă de apă curentă rece și caldă;
e) spațiu pentru depozitarea materialelor necesare în desfășurarea activității;
f) spațiul destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și a ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă rece și caldă curentă și asigurarea ventilării naturale și/sau mecanice;
g) finisajele vor fi din material lavabil, impermeabil;
h) în cadrul cabinetului de liberă practică conexă actului medical, autorizat sanitar, se acceptă doar activități comerciale corespunzătoare domeniului de activitate

Art. 7 – Condiții de structură constructiv-funcțională pentru cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de protezare auditivă:

(1) Se pot amplasa la parterul, demisolul, parterul înalt sau mezaninul clădirilor de locuit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare, cu asigurarea accesului direct din stradă, în clădiri în care se desfășoară și alte activități, în clădiri cu funcțiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiții:
1. să asigure gestionarea deșeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2. să nu creeze disconfort și riscuri pentru sănătate;
3. să respecte normele igienico-sanitare specifice activităților desfășurate conform reglementărilor legale în vigoare;

(2) Condiții igienico-sanitare și circuite funcționale:
a) acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, cu respectarea normativelor de proiectare în vigoare b) sală de așteptare astfel încât pentru fiecare persoană în așteptare să se prevadă un spațiu de minim 2 mp/ persoană, în cazul cabinetelor pentru adulți, și 3 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana însoțitoare);
c) grup sanitar dotat cu chiuvetă și vas WC separat pentru personal și pentru pacienți care va avea acces din sala de așteptare;Grup sanitar pentru pacienți, cu acces din sala de așteptare;
d) spațiu pentru depozitarea materialelor necesare în desfășurarea activității;
e) spațiul destinat depozitării și prelucrării sanitare a materialelor și a ustensilelor de curățenie, cu asigurarea unei chiuvete cu apă rece și caldă curentă și asigurarea ventilării naturale și/sau mecanice;
f) finisajele vor fi din material lavabil, impermeabil. În spațiul unde se desfășoară activități de audiometrie, finisajul poate să fie din material antifonic
g) în cadrul cabinetului de liberă practică conexă actului medical, autorizat sanitar, se acceptă doar activități comerciale corespunzătoare domeniului de activitate.

Art. 8 – Cabinetele de liberă practică, indiferent de specialitatea acestora, trebuie să aibă asigurat accesul la apă potabilă, electricitate și vor fi prevăzute cu instalaţii pentru colectarea şi evacuarea corespunzătoare a apelor uzate.

Art. 9 – Cabinetele de liberă practică, indiferent de specialitatea acestora, vor avea în dotare următoarele materiale sanitare:

(1) dispenser de săpun lichid, dispenser pentru dezinfecția mâinilor și dispenser pentru prosoape de hârtie, montate la fiecare chiuvetă;
(2) materiale și produse de întreţinere şi curăţare, utilizându-se echipamente profesionale de curăţenie conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 1761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, evaluarea eficacităţii procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor în funcţie de nivelul de risc, precum şi metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare şi controlul eficienţei acestuia.

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu: Aparatură de ultimă generație, din fonduri europene

sursa foto: Cristian Roman/Facebook

Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu a fost dotat cu aparatură de ultimă generaţie, printr-un proiect cu fonduri europene în valoarea totală de 815.315 lei, accesat de Consiliul Județean.

Principalele echipamente şi dotări sunt: pletismograf de ultimă generaţie, ecograf Doppler color, aparat vizualizare vene, defibrilator, autoclav, analizor gaze, scaun pentru recoltare sânge, masă hidraulică, aparat secreţii pleurale, centrifugă şi termostat utilizate pentru laboratorul de analize medicale, precum şi lămpi bactericide, maşină profesională de spălat pardoseala, trolii pentru medicaţie, negatoscop, dulapuri depozitare echipamente şi materiale sanitare.

Conform datelor statistice, numărul cetăţenilor care apelează la serviciile oferite de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu este în continuă creştere. Astfel, dacă în anul 2015 numărul consultaţiilor în Ambulatoriul de specialitate al spitalului a fost de 9167, în anul 2021 numărul acestora a ajuns la 13.547.

„Avem o adresabilitate foarte mare pentru serviciile oferite în ambulatoriul de specialitate al spitalului nostru, mai ales datorită faptului că suntem singura unitate sanitară din judeţ specializată în tratarea bolilor pulmonare. De aceea, pentru noi este prioritară dotarea cu aparatură modernă, care să le ofere medicilor pneumologi posibilitatea de a stabili un diagnostic cât mai rapid şi corect, contribuind astfel la prestarea unui act medical de calitate. Mulţumim echipei de implementare a proiectului pentru că a reuşit să ne ajute să achiziţionăm echipamentele medicale pe care ni le-am propus”, a transmis managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, Cristian Roman, pe pagina de Facebook.

OMS, despre variola maimuței: Transmiterea susținută reprezintă un risc pentru grupurile vulnerabile

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat, miercuri, că ”transmiterea susţinută” a variolei maimuţei la nivel mondial ar putea face ca virusul să înceapă să se răspândească în grupuri cu risc ridicat, cum ar fi la gravide, persoane imunodeprimate şi copii, informează Reuters.

OMS a indicat, miercuri, că analizează rapoarte referitoare la copii infectaţi, printre care se numără două cazuri din Marea Britanie, precizând că monitorizează cazuri similare din Spania şi Franţa. Niciunul dintre cazurile depistate la copii nu a fost grav.

Virusul a fost identificat până în prezent în peste 50 de ţări situate în afara Africii unde este endemic.

Numărul cazurilor este în creştere şi în ţări din Africa, a precizat OMS, solicitând intensificarea testării.

„Sunt îngrijorat de transmiterea susţinută pentru că aceasta ar sugera că virusul (se) stabileşte şi s-ar putea răspândi în grupuri cu risc ridicat, inclusiv la copii, persoane imunodeprimate şi gravide”, a declarat, miercuri, directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Peste 3.400 de cazuri de variola maimuţei şi un deces au fost înregistrate de la debutul focarului, în luna mai, în general în Europa printre bărbaţi care întreţin raporturi sexuale cu bărbaţi, conform unui bilanţ al OMS. De asemenea, au fost înregistrate peste 1.500 de cazuri şi 66 de decese în acest an în ţări în care virusul se răspândeşte de obicei.

Săptămâna trecută, OMS a apreciat că focarul de variola maimuţei „nu constituie o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, care este cel mai înalt nivel de alertă al OMS”, după cum a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Totuşi, oficialul a precizat că OMS monitorizează îndeaproape focarul şi ar urma să reconvoace comisia „cât mai curând posibil” pentru o nouă evaluare a situaţiei.

OMS a indicat că lucrează, de asemenea, la un mecanism pentru o distribuire mai echitabilă a vaccinurilor după ce ţări printre care s-au numărat Marea Britanie şi Statele Unite au sugerat că sunt dispuse să împartă vaccinurile contra variolei pe care le au stocate şi care protejează şi împotriva variolei maimuţei.

Studiu: O tulpină extrem de rezistentă la antibiotice a super-bacteriei stafilococul auriu meticilino-rezistent se poate transmite la om

O tulpină extrem de rezistentă la antibiotice a super-bacteriei stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA) care a apărut la animale din crescătorii în ultimii 50 de ani se poate transmite la om, sugerează un nou studiu, informează DPA.

Tulpina – CC398 – a devenit tipul dominant de MRSA la animalele de crescătorie din Europa, probabil ca urmare a utilizării pe scară largă a antibioticelor la porci, şi este, de asemenea, o cauză din ce în ce mai frecventă în cazurile de infectare la om, potrivit cercetătorilor.

CC398 şi-a menţinut rezistenţa la antibiotice de-a lungul deceniilor la porci şi la alte animale de crescătorie, a constatat studiul.

De asemenea, tulpina este capabilă să se adapteze rapid la gazdele umane în timp ce îşi menţine rezistenţa la antibiotice.

Potrivit cercetătorilor, constatările evidenţiază potenţiala ameninţare pe care o reprezintă această tulpină la adresa sănătăţii publice.

Aceasta a fost asociată cu un număr tot mai mare de cazuri de infectare la om, la persoane care au avut, dar şi care nu au avut, contact direct cu animale din crescătorii.

„Din punct de vedere istoric, este posibil ca nivelurile ridicate de utilizare a antibioticelor să fi condus la evoluţia acestei tulpini foarte rezistente la antibiotice de MRSA din fermele de porci”, a declarat autoarea principală a studiului, doctor Gemma Murray, de la Institutul Wellcome Sanger din Marea Britanie.

„Am descoperit că rezistenţa la antibiotice la această MRSA asociată animalelor este extrem de stabilă – a persistat de-a lungul mai multor decenii şi pe măsură ce bacteria s-a răspândit la mai multe specii de animale de crescătorie”, a precizat Murray.

Utilizarea antibioticelor la animalele de crescătorie din Europa a scăzut considerabil. Cercetătorii susţin că aplicarea acestei abordări în fermele de porci – datorită unor modificări recente de strategie – este posibil să aibă un impact limitat deoarece tulpina este foarte stabilă.

Tulpina este cel mai frecvent asociată cu porcii, însă este prezentă la o gamă variată de specii.

Conform cercetătorilor, răspândirea sa a fost deosebit de evidentă la fermele de porci din Danemarca, unde proporţia efectivelor pozitive pentru MRSA a crescut de la mai puţin de 5% în 2008 până la 90% în 2018.

MRSA nu provoacă îmbolnăvire la aceste animale.

„Înţelegerea emergenţei şi succesului CC398 la animalele de crescătorie din Europa şi a capacităţii sale de a infecta oamenii are o importanţă vitală în gestionarea riscului pe care îl prezintă pentru sănătatea publică”, a declarat Lucy Weinert de la Departamentul de Medicină Veterinară al Universităţii din Cambridge, autoarea principală a lucrării.

MRSA a fost identificată pentru prima dată la pacienţi umani în 1960.

Din cauza rezistenţei sale la antibiotice, este mult mai greu de tratat comparativ cu alte infecţii bacteriene, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) o consideră în prezent una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane.

Cercetarea, finanţată de Institutul Wellcome, Consiliul pentru Cercetare Medicală din Regatul Unit şi Fundaţia Beverly Sackler, a fost publicat în jurnalul eLife.

Agenția Națională de Transplant: De la începutul anului, s-au înregistrat 46 de donatori reali

Numărul de transplanturi realizate în România este în creștere, de la începutul acestui an fiind înregistrați 46 de donatori reali, față de 47 pe tot parcursul anului trecut. ”Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România”, transmite Agenția Națională de Transplant (ANT).

”De la începutul anului și până la 23 iunie, datorită celor 46 de donatori în moarte cerebrală din România şi a celor din Bulgaria şi Moldova, au fost salvate 36 de vieţi prin transplant de ficat (2 transplanturi realizate cu organe provenite de la donatori bulgari), 91 prin transplant de rinichi (din care 4 cu organe provenite de la donatori bulgari şi 2 cu organe de la donatori moldoveni), 3 prin transplant de cord (din care 1 transplant realizat cu organ din Bulgaria), 2 prin transplant de plămân, 41 pacienţi au beneficiat de transplant cornee, iar şi mai mulţi pacienţi au o viaţă mai bună prin transplant de ţesut osteodentinos”, informează Agenția Națională de Transplant.

De asemenea, potrivit sursei citate, către sistemul internaţional de transplant au fost oferite de către România două grefe hepatice (una către Rep. Moldova şi una către Eurotransplant) şi două grefe cardiace către Eurotransplant, salvând vieţile altor pacienţi suferinzi.

”Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România”, subliniază ANT.

Potrivit ANT, activitatea de prelevare este una dintre cele mai importante etape ale mecanismului sistemului de transplant. În prezent ”funcţionează cu succes şi în mod constant doar în câteva unităţi sanitare, în care a existat disponibilitate atât din partea managementului unităţii sanitare, cât şi din partea personalului medical multidisciplinar, de a construi în ani de zile, (…) o echipă de coordonare transplant şi a implementa la nivel de spital o „cultură a donatorului”, precizează sursa citată.

”Ne bucurăm că anul acesta a fost reluată activitatea în unităţi sanitare care au fost inactive o perioadă lungă de timp, iar programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – 3 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi, SJU Sf. Gheorghe – 2, SJU Bacău – 2 , SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău – câte o acţiune prelevare. De asemenea, este de apreciat efortul depus de centrele constante în activitatea de donare: SCJU Tg. Mureș – 10 donatori reali, Spitalul Clinic de Urgență București – 5, Spitalul Clinic de Urgență “Prof.Dr. N. Oblu” Iași – 5, Spit. Jud. Baia Mare – 4, SCJU Oradea -3”, arată sursa citată.

Datele au fost prezentate după Reuniunea Naţională a coordonatorilor de transplant şi persoanelor responsabile cu identificarea potenţialilor donator (KDP), organizată la Sinaia în perioada 24-26 iunie 2022.

SCJU Târgu Mureș: A unsprezecea prelevare de organe din acest an, de la un pacient aflat în moarte cerebrală

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş a efectuat a unsprezecea prelevare de organe din acest an, de la un pacient de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală. „Prelevarea de noaptea trecută situează Spitalul (…) pe primul loc în ţară la numărul de prelevări de organe efectuate în anul 2022”, au transmis reprezentanții unității medicale.

„Noaptea trecută, mai multe echipe de medici de la Târgu Mureş, Cluj şi Bucureşti au prelevat rinichii şi ficatul de la un pacient aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Este vorba despre un bărbat de 54 de ani, internat în Secţia Clinică ATI după un stop cardio-respirator”, potrivit unui comunicat transmis de SCJU Târgu Mureş.

Rinichii prelevaţi au fost trimişi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, iar ficatul a fost trimis la Institutul Clinic Fundeni.

„Intervenţia de prelevare a rinichilor a fost realizată de către echipa de prelevare a Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, coordonată de Dr. Dan Pop, iar echipa medicală de la Institutul Clinic Fundeni, a fost coordonată de Dr. Radu Zamfir”, arată sursa citată.