Ministerul Sănătății: Doi bărbați din București, diagnosticați cu variola maimuței. Unul dintre aceștia este contact direct cu un alt pacient

Două noi cazuri de variola maimuței au fost diagnosticate în România, informează, miercuri, Ministerul Sănătății.

Potrivit sursei citate, este vorba despre doi bărbați cu vârste de 25, respectiv 42 de ani, ambii din București.

”Pacienții au o stare de sănătate bună și se află în izolare la domiciliu”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

Unul dintre bărbați este contact direct cu un alt pacient diagnosticat cu variola maimuței.

Alte trei cazuri de variola maimuței au fost diagnosticate, marți, în România. 

Până în acest moment, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței 11 pacienți.

INSP: 37% din cazurile confirmate de COVID-19, la persoane nevaccinate, în ultima săptămână

În săptămâna 20 – 26 iunie, 37% din cazurile confirmate de COVID-19 au fost înregistrate la persoane nevaccinate, informează, miercuri, un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit raportului, în aceeaşi săptămână, 75% din decesele înregistrate ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate.

Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 43,4% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

De asemenea, 54,9% din cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Ilfov, iar 66,7% din totalul deceselor au fost în Sălaj, Sibiu, Bihor, Braşov şi Călăraşi.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, 54,6% din decese – la bărbaţi.

Conform INSP, 93,6% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

Campania de vaccinare împotriva variolei maimuţei, consolidată în SUA

Autorităţile sanitare americane au anunţat, marţi, distribuirea imediată a 56.000 de doze de vaccin împotriva variolei maimuţei – de cinci ori mai mult decât numărul de doze deja distribuite – în zonele cu transmitere virală puternică, informează AFP.

Până acum, vaccinarea era propusă doar pentru persoanele care prezentau o expunere cunoscută la această boală.

Autorităţile sanitare americane recomandă de acum înainte ca vaccinurile să fie administrate şi „persoanelor expuse recent la variola maimuţei care ar fi putut să nu fie identificate prin anchete epidemiologice şi prin căutarea contacţilor”, a anunţat Rochelle Walensky, directoarea Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), principala agenţie sanitară din Statele Unite.

Sunt vizaţi, de exemplu, bărbaţii implicaţi în relaţii sexuale cu alţi bărbaţi care au avut recent mai mulţi parteneri sexuali într-un spaţiu în care prezenţa variolei maimuţei este cunoscută sau într-o zonă în care această maladie se propagă.

Aproximativ 4.700 de cazuri au fost detectate de la începutul lunii mai la nivel mondial, dintre care 306 în Statele Unite, însă niciunul nu a fost mortal până în prezent, a precizat Rochelle Walensky.

Cunoscută la oameni încă din 1970, variola maimuţei este considerată o boală mai puţin periculoasă şi mai puţin contagioasă decât „verişoara” sa, variola umană, eradicată în 1980. Maladia este endemică în mai multe ţări din Africa Centrală şi Africa de Vest.

Guvernul american a distribuit până acum peste 10.000 de doze de vaccin şi a distribuit, marţi, alte 60.000 de doze suplimentare de vaccin, a declarat David Boucher, de la Departamentul american de sănătate şi servicii sociale (HHS).

Autorităţile americane au dat asigurări că vor avea la dispoziţie 240.000 de doze suplimentare în săptămânile imediat următoare.

Potrivit specialiştilor în sănătate, numărul real al cazurilor de variola maimuţei din Statele Unite ar putea fi mult mai mare decât cel anunţat în statisticile oficiale.

Andrei Baciu: CNCAV se închide, după un an și jumătate. Cine va prelua activitățile

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a anunţat, miercuri, că după un an şi jumătate Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 se închide, însă activităţile acestuia sunt preluate de Ministerul Sănătăţii.

„Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a fost centrul organizatoric, logistic şi comunicaţional al efortului românesc pentru vaccinarea împotriva COVID-19. O echipă compusă din 67 de oameni (…) a lucrat continuu într-o perioadă delicată, plină de provocări, pentru ca fiecare român să se poată vaccina în siguranţă, simplu şi rapid”, a afirmat Andrei Baciu, pe pagina de Facebook a platformei RO Vaccinare.

Secretarul de stat le-a mulţumit colegilor din CNCAV, dar şi celor 40.000 de persoane implicate în mod direct în campania de vaccinare din România, printre care medici şi cadre medicale, angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, dar şi voluntarilor.

„Tot ceea ce aţi văzut în cadrul campaniei de vaccinare – stocarea, transportul şi distribuirea vaccinurilor în ţară, centrele de vaccinare, asigurarea personalului medical, caravanele şi maratoanele de vaccinare, platforma online ROVACCINARE, echipamentele şi dotările medicale aferente – totul a fost pus la punct de către echipa CNCAV. A fost şi este o reală onoare, dar şi o mândrie adevărată, să fim parte a acestui efort naţional, în urma căruia unul din doi români s-au vaccinat. Vă mulţumesc, dragi colegi!”, a transmis Baciu.

Potrivit acestuia, „tot ce a construit” CNCAV nu ar fi fost posibil fără sprijinul şi susţinerea instituţiilor statului la cel mai înalt nivel, organizaţiilor non-guvernamentale, mediul privat, culte religioase, societatea civilă, mass-media sau simpli cetăţeni.

„Când lucrează în echipă, România a demonstrat că e capabilă să creeze sisteme publice funcţionale, online şi offline. (…) De la activitatea de programare online şi offline şi până la actul medical, procesul de vaccinare s-a desfăşurat eficient, sigur şi modern”, a mai afirmat secretarul de stat.

Poluarea este legată de 10% dintre cazurile de cancer din Europa

Aproape 10% din cazurile de cancer depistate în Europa sunt cauzate de poluarea sub diverse forme, a avertizat, marţi, Agenţia Europeană de Mediu (AEM), care subliniază că majoritatea acestor îmbolnăviri ar putea fi evitate prin politici de mediu riguroase.

„Expunerea la poluarea atmosferică, la fumatul pasiv, la razele ultraviolete, la azbest, la anumite produse chimice şi la alţi poluanţi se află la originea a peste 10% din cazurile de cancer din Europa”, au transmis reprezentanţii acestei agenţii europene, într-un comunicat.

Acest procent ar putea totuşi să scadă considerabil dacă politicile existente ar face obiectul unor implementări riguroase, mai ales în lupta împotriva poluării, potrivit AEM.

„Toate riscurile cancerigene de mediu şi profesionale pot fi reduse”, a afirmat Gerardo Sanchez, un expert de la AEM, înaintea publicării raportului, primul redactat de această agenţie europeană în legătură cu asocierea dintre cancer şi mediul înconjurător.

„Cazurile de cancer provocate de mediu şi cauzate de radiaţii sau de agenţi chimici carcinogeni pot fi reduse până la un nivel aproape neglijabil”, a adăugat acelaşi expert într-o conferinţă de presă.

Potrivit datelor AEM, poluarea aerului este responsabilă pentru 1% din cazurile de cancer şi pentru 2% din decesele cauzate de cancer – un procent care urcă până la 9% în cazul cancerului pulmonar.

Studii recente au detectat, de asemenea, „o corelaţie între expunerea pe termen lung la particule, un poluant atmosferic major, şi leucemia la adulţi şi la copii”, a subliniat aceeaşi agenţie europeană.

Radonul, un gaz radioactiv natural care poate fi inhalat în special în încăperi slab ventilate, este considerat responsabil pentru 2% din cazurile de cancer depistate în Europa.

Potrivit AEM, razele ultraviolete – de origine în principal solară, dar şi artificială – sunt responsabile pentru aproape 4% din toate cazurile de cancer, în special pentru melanom, o formă gravă a cancerului de piele, a cărui incidenţă a crescut puternic în Europa pe parcursul ultimelor decenii.

Anumite substanţe chimice utilizate la locurile de muncă şi eliberate în mediul înconjurător sunt şi ele cancerigene.

Plumbul, arsenicul, cromul, pesticidele, bisfenolul A şi substanţele alchilate per- şi polifluorurate (PFAS) sunt printre cele mai periculoase pentru sănătatea europenilor, la fel ca azbestul, interzis din 2005 în UE, dar prezent totuşi în anumite clădiri.

În UE, 2,7 milioane de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer în fiecare an, iar 1,3 milioane dintre ele mor din această cauză. Continentul european, care deţine abia 10% din populaţia mondială, contabilizează 23% din totalul cazurilor noi de cancer depistate la nivel global şi 20% din totalul deceselor provocate de cancer în lumea întreagă.

Câte posturi va avea Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de hotărâre privind organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Potrivit documentului, Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), înființată la începutul lunii iunie de Guvern, va avea un  număr de 80 de posturi.

ANDIS este în subordinea Ministerului Sănătății și are ca scop dezvoltarea infrastructurii de sănătate publică, prin pregătirea, implementarea și finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică.

Vă prezentăm textul proiectului de hotărâre:

Art. 1. (1) Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, denumită în continuare ANDIS, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul sănătăţii, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, și are sediul în municipiul Bucureşti, str. Cristian Popişteanu nr. 1 – 3, sectorul 1.

(2) ANDIS poate utiliza şi alte spaţii, în condiţiile legii, și poate înfiinţa, prin ordin al ministrului sănătăţii, structuri teritoriale fără personalitate juridică, pentru gestionarea proiectelor de investiţii privind realizarea spitalelor regionale de urgenţă sau a altor obiective/proiecte de investiţii de importanţă considerabilă în infrastructura de sănătate.

Art. 2. Scopul, obiectivele, principalele atribuţii, organizarea, funcționarea și conducerea ANDIS sunt stabilite potrivit dispoziţiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Art. 3. Vicepreședintele ANDIS îndeplinește următoarele atribuţii specifice:

a) atribuțiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), lit. e), lit. h), lit. n) și alin. (2) lit. c), precum și cele prevăzute la art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2022.
b) orice alte atribuții specifice stabilite prin ordin al președintelui ANDIS, cu avizul Consiliului de supraveghere al ANDIS.

Art. 4. Secretarul general este înalt funcţionar public, este subordonat președintelui ANDIS şi îndeplinește atribuţiile și responsabilitățile stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte atribuții prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al ANDIS, ori încredințate de președintele ANDIS.

Art. 5. Numărul maxim de posturi este de 80 și cuprinde funcții publice și funcții contractuale, inclusiv funcțiile de președinte și vicepreședinte.

Art. 6. (1) Structura organizatorică a ANDIS este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) În cadrul structurii organizatorice, prin ordin al ministrului sănătății, se pot organiza servicii, birouri și/sau compartimente, la propunerea președintelui ANDIS, cu avizul Consiliului de supraveghere și cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi bugetul aprobat.

Art. 7. ANDIS are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit anexei nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8. Patrimoniul ANDIS cuprinde inclusiv patrimoniul aferent activităților și atribuțiilor care vor fi preluate de la Ministerul Sănătăţii, potrivit prevederilor art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2022.

Art. 9. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă, prin ordin al ministrului sănătăţii, regulamentul de organizare şi funcţionare, structura organizatorică detaliată și statul de funcții pentru aparatul propriu al ANDIS.

Art. 10. Aplicarea prevederilor art. 24 alin. (2) și alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2022 se realizează după aprobarea actelor administrative prevăzute la art. 9 din prezenta hotărâre și a bugetului de venituri și cheltuieli pentru ANDIS.

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a declarat, marți, că s-au făcut progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate, însă rămâne nevoia de a „maximiza resursele” pentru a reduce noile infecţii.

„Persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre indiferent de circumstanţe şi context, mai ales că, aşa cum s-a văzut pe perioada pandemiei, unul dintre medicamentele folosite pentru tratamentul HIV/SIDA s-a dovedit a fi eficient într-o anumită perioadă şi pentru tratarea COVID-19. Astăzi asistăm la progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate. Rămâne nevoia de maximiza resursele tocmai pentru a reduce noile infecţii cu HIV şi în primul rând pentru a reduce disparităţile sociale şi de acces la îngrijiri, combinând prevenţia, căreia trebuie să îi dăm o mai mare importanţă, cu tratamentul, cu testarea, care trebuie să fie echitabile şi de înaltă calitate”, a afirmat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la dezbaterea „Strategia Naţională HIV/SIDA – evaluarea situaţiei şi direcţii de acţiune” organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

Potrivit consilierului prezidențial, problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei.

„Problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei tocmai pentru a putea controla evoluţia ulterioară şi transmiterea la persoanele seronegative. Sunt necesare măsuri rapide şi eficiente în tot spectrul bolii şi (…) susţinem investiţia în educaţie pentru sănătate”, a spus consilierul prezidențial.

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun a afirmat că sunt necesare strategii care să urmărească inclusiv educarea populaţiei generale şi promovarea unor schimbări „pozitive” la nivel de comportament de risc.

În opinia consilierului prezidențial, este nevoie de un cadru strategic unitar care „să ghideze” intervenţiile de coordonare şi colaborare „multisectorială pentru a acoperi lacunele în intervenţiile respective, inclusiv finanţarea adecvată”

Ministerul Sănătății: Încă trei cazuri noi de variola maimuței diagnosticate în România. Care este starea pacienților

Ministerul Sănătății informează, marți, că încă trei noi cazuri de variola maimuței au fost diagnosticate în România.

Este vorba despre trei bărbați cu vârste de 24, 33 și 38 de ani, toți din București.

”Starea lor de sănătate este bună și se află în izolare (unul în spital și ceilalți doi, la domiciliu). Anchetele epidemiologice se desfășoară pentru stabilirea contacților direcți”, a informat Ministerul Sănătății.

Până în acest moment, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței nouă pacienți.

UNOPA, despre bugetul programului de tratament HIV în 2022: Încă nu este alocat pentru tot anul

Bugetul programului de tratament HIV/SIDA în 2022 încă nu este alocat pentru tot anul, iar multe spitale nu ajung în luna august cu tratamentul, a declarat, marţi, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Iulian Petre.

„Bugetul programului de tratament HIV în 2022 încă nu este alocat pentru tot anul. Multe spitale nu ajung în luna august cu tratamentul şi pe lângă aceasta mai apar şi probleme birocratice sau de neînţelegere a aspectelor ce ţin de cheltuirea banilor. Sunt spitale care, deşi au nişte bani alocaţi pentru trimestrul patru, nu vor să îi angajeze mai devreme astfel încât să nu existe discontinuitate în tratament. Este nevoia ca ministerul să lămurească aceste aspecte cu aceste spitale. (…) Ne dorim şi de mulţi ani cerem ca alocarea trebuie să fie făcută în funcţie de evaluarea nevoilor”, a spus Iulian Petre la dezbaterea „Strategia Naţională HIV/SIDA – evaluarea situaţiei şi direcţii de acţiune” organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

El a spus că sunt spitale care au nevoie de buget suplimentar şi de o bază de calcul „diferită” faţă de ceea ce li s-a alocat până acum. Potrivit acestuia, unii distribuitori de medicamente „nu reuşesc” să onoreze comenzile la timp, mai ales medicamentele ieftine.

„Sunt mari probleme cu distribuitorii de medicamente. Nu ştim ce se întâmplă, nu reuşesc să onoreze comenzile la timp, mai ales medicamentele ieftine şi foarte ieftine au mari probleme să fie aduse la spitale şi din acest motiv ele ies din schemele de tratament ale pacienţilor, lucru care nu este de dorit nici de pacienţi, nici pentru bugetul Programului naţional HIV/SIDA. (…) Sunt spitale care din motive diverse sunt puse în situaţia de a întrerupe tratamentul sau zilele acestea de a aloca bugetul pe câteva zile, o săptămână sau două”, a mai precizat Petre.

Iulian Petre a subliniat că au fost şi probleme cu accesul la servicii medicale, iar din cauza pandemiei analizele nu s-au putut face.

„Au fost probleme anul acesta cu accesul la servicii medicale. În prima parte a anului şi anii anteriori a fost pandemie şi analizele nu s-au putut face. (…) Sperăm ca ministerul să preia această responsabilitate, să implementeze Strategia naţională care a fost pusă în dezbatere, să mergem mai departe. (…) Nu avem ghid de tratament în România, unul asumat prin ordin de ministru sau Hotărâre de Guvern”, a mai declarat directorul UNOPA.

Acesta a mai spus că testarea „s-a prăbuşit” în perioada pandemiei.

„Testarea s-a prăbuşit practic în perioada pandemiei şi este nevoie de revitalizarea acesteia, este nevoie ca DSP-uri să îşi aducă aminte că au în sarcina lor să facă teste HIV gratuit. (…) Este nevoie de un organism care să monitorizeze să evalueze permanent situaţia şi să ajusteze în timp real acţiunile din cadrul strategiei astfel încât rezultatele să fie unele eficiente şi vizibile”, a susţinut Iulian Petre.

Ministerul Sănătăţii va prelua integral atribuțiile CNCAV

Atribuţiile Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 vor fi preluate integral de Ministerul Sănătăţii, conform unei hotărâri de guvern aprobate în şedinţa de luni.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat că în acest fel a fost actualizată strategia naţională de vaccinare împotriva COVID-19, în contextul situaţiei epidemiologice actuale, „cu limitarea transmiterii comunitare şi scăderea marcantă a numărului de cazuri de îmbolnăvire, astfel încât să se asigure în continuare accesul” la vaccinare împotriva COVID-19, în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2.

„Hotărârea de guvern stabileşte un nou mecanism de coordonare a activităţilor de vaccinare la nivel naţional, urmând ca atribuţiile Comitetului Naţional de coordonare a acestor activităţi să fie preluate în integralitate de către Ministerul Sănătăţii, în corelare cu activităţile derulate în programul naţional de vaccinare”, a precizat Cărbunaru.

Vaccinarea anti-COVID, la medicul de familie 

De asemenea, începând cu data de 1 iulie, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează exclusiv prin cabinetele de asistenţă medicală primară, în cadrul programului naţional de vaccinare (PNV) derulat de către Ministerul Sănătăţii.

„În cazul persoanelor private de libertate, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se va realiza exclusiv prin cabinetele medicale din cadrul unităţilor penitenciare, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi al municipiului Bucureşti”, informează Guvernul.

În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, CNCAV îşi va înceta activitatea, însă instrucţiunile elaborate de acesta vor rămâne în vigoare şi vor fi actualizate, în funcţie de contextul epidemiologic, de către Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, a precizat Guvernul.