Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România, a anunțat, luni, Ministerul Sănătății. Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat de 23 de ani din Bucureşti.
Ministerul Sănătății a precizat că bărbatul este într-o stare de sănătate bună şi se află în izolare.
Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 37 de pacienţi.
Medicii anunță o nouă eră de depistare a cancerului, după ce un studiu a constatat că un simplu test de sânge ar putea depista mai multe tipuri de cancer la pacienți înainte ca aceștia să dezvolte simptome clare, informează The Guardian.
Studiul Pathfinder a efectuat teste de sânge la peste 6.600 de adulți cu vârste de peste 50 de ani și a detectat zeci de cazuri noi de cancer. Multe dintre acestea se aflau într-un stadiu incipient și aproape trei sferturi dintre ele erau forme care nu puteau fi depistate prin metodele obișnuite.
Este pentru prima dată când rezultatele testului Galleri, care identifică ADN-ul cancerului în sânge, au fost folosite pentru a ghida investigațiile pentru depistarea cancerului și schemele de tratament pentru pacienți.
Testul Galleri a fost descris ca un potențial „game changer” (care schimbă tot) de către Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS England), instituție care urmează să raporteze anul viitor rezultatele unui alt studiu major în care au fost implicați 165.000 de persoane. Medicii speră ca testul să salveze vieți prin detectarea cancerului suficient de devreme pentru ca intervenția chirurgicală și tratamentul să fie mai eficiente, dar tehnologia este încă în curs de dezvoltare.
„Cred că ceea ce este interesant în legătură cu această nouă paradigmă și acest nou concept este că multe dintre acestea erau cancere pentru care nu avem un screening standard”, a declarat, la întâlnirea Societății Europene de Oncologie Medicală de la Paris, Dr. Deb Schrag, cercetător principal în cadrul studiului de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York.
În cadrul studiului Pathfinder, 6.621 de adulți cu vârste de peste 50 de ani au efectuat testul de sânge Galleri. Pentru 6.529 de voluntari, testul a fost negativ, dar a semnalat un risc crescut de cancer la 92 dintre ei.
Testele ulterioare au confirmat tumori sau cancer de sânge la 35 de persoane, adică 1,4% din grupul de studiu. Testul a detectat două tipuri de cancer la o femeie care avea tumori la sân și endometriale.
Pe lângă faptul că detectează prezența bolii, testul indică zona unde s-a dezvoltat tumoarea, ușurând munca medicilor.
„Rezultatul a fost foarte util în direcționarea tipului de investigație”, a declarat Schrag. „Atunci când testul de sânge a fost pozitiv, de obicei a durat mai puțin de trei luni pentru a finaliza analizele”.
Testul a identificat 19 tumori în țesuturi ale unor organe precum sân, ficat, plămân și colon, dar a depistat și cancere ovariene și pancreatice, care sunt detectate de obicei într-un stadiu tardiv și au rate de supraviețuire scăzute.
Celelalte cazuri rămase au fost cancere de sânge. Din cele 36 de cancere detectate în total, 14 erau în stadiu incipient, iar 26 erau forme ale bolii care nu sunt depistate în mod obișnuit.
Analize suplimentare au constatat că testul de sânge a ieșit negativ pentru 99,1% dintre cei care nu erau cancerigeni, ceea ce înseamnă că doar o mică parte dintre oamenii sănătoși au primit în mod greșit un rezultat pozitiv. Aproximativ 38% dintre cei care au avut un test pozitiv s-au dovedit purtători de cancer.
Totuși, Schrag a spus că testul nu e încă pregătit pentru a înlocui screening-ul standard, tehnologia fiind într-o continuă îmbunătățire.
„În următorii cinci ani vom avea nevoie de mai mulți medici, chirurgi și asistente, dar și de mai multă infrastructură de diagnostic și tratament, pentru a avea grijă de numărul în creștere de persoane care vor fi identificate [cu cancer] de teste de depistare precoce multi-cancer”, a declarat Fabrice André, director de cercetare la Centrul de cancer Gustave Roussy din Villejuif, Franța.
La rândul său, Naser Turabi, director al departamentului de Dovezi Strategice și de Implementare la Cancer Research UK, a declarat: „Testele de sânge pentru mai multe tipuri de cancer aparțineau înainte de domeniul science fictionului, dar acum sunt un domeniu promițător de cercetare a cancerului.”
„O cercetarea ca aceasta este crucială pentru a face progrese împotriva cancerelor în stadiu avansat și pentru a oferi mai multor pacienți șansa de a avea o evoluție bună. Rezultatele studiului Pathfinder ne oferă o mai bună înțelegere a cât de frecvent este detectat cancerul prin acest test de sânge la persoanele care nu au fost diagnosticate anterior. Dar vom avea nevoie de date din studii mai mari pentru a evalua pe deplin acest test și alte teste similare în curs de dezvoltare, în special pentru a înțelege dacă oamenii supraviețuiesc cu adevărat mai mult timp după ce le este detectat cancerul”, a adăugat acesta.
O intervenţie chirurgicală de prostatectomie radicală pe cale clasică a fost realizată, în premieră pentru județul Suceava, de echipa Secţiei de Urologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă.
De această intervenţie chirurgicală a beneficiat, în luna august, un pacient în vârstă de 67 ani din comuna Stroieşti, care a fost diagnosticat anterior cu cancer de prostată (stadiul IIB), în urma efectuării unei puncţii de prostată şi prezentând un nivel seric PSA (antigen specific prostate) crescut, a informat, luni, purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Dan Teodorovici, potrivit Agerpres.
Potrivit sursei citate, rezultatele postoperatorii au fost favorabile şi pacientul s-a externat cu plagă vindecată la o săptămână, iar la trei săptămâni prezenta micţiuni fiziologice fără a mai necesita tratamente suplimentare oncologice sau radiologice, beneficiind de un tratament chirurgical curativ.
Prostatectomia radicală este tratamentul chirurgical curativ al cancerului de prostată, care este o afecţiune des întâlnită la bărbaţi şi este a două cauză de deces, după cancerul de plămâni, iar unul din zece bărbaţi din Europa este afectat de acest tip de cancer.
Prostatectomia radicală reprezintă extirparea în totalitate a prostatei în bloc cu veziculele seminale, ţesutul celulo-grăsos periprostatic şi ganglionii limfatici, urmat de anastomoza vezico-uretrală, fiind opţiunea fundamentală pentru pacienţii aflaţi în stadiul curativ în tratarea cancerului de prostată, cu speranţa lungă de viaţă şi status biologic bun.
„Prostatectomia radicală a devenit procedura cea mai comodă ca urmare a rezultatelor de succes în tratarea cancerului de prostată, incluzând opţiunile de terapie medicală, radioterapie şi chirurgie. Există mai multe tipuri de prostatectomie radicală. Prostatectomia clasică este metodă tradiţională şi implică realizarea unei incizii în partea de jos a abdomenului prin care se va scoate glanda prostatică. Prostatectomia laparoscopică – chirurgul face mai multe incizii de mici dimensiuni de-a lungul abdomenului, prin care introduce un tub cu o camera ataşată, precum şi instrumentele chirurgicale. Prostatectomia asistată robotic – asemănătoare celei laparoscopice, se vor realiza mici incizii în abdomen, însă intervenţia chirurgicală va fi realizată cu ajutorul unui sistem robotizat controlat de medic. Riscurile prostatectomiei radicale clasice sunt sângerare, infecţii, tromboză venoasă profundă şi trombembolism pulmonar, lezarea organelor de vecinătate, incontinenţă urinară prin lezarea sfincterului, disfuncţie erectilă”, a explicat dr. Dan Teodorovici.
Medicul a menţionat că majoritatea pacienţilor pot prezenţa incontinenţă urinară, precizând că mulţi dintre ei au un control foarte bun imediat după scoaterea cateterului uretro-vezical, în schimb alţii vor pierde urină timp de câteva săptămâni, iar cei mai mulţi vor avea un control urinar bun după 6-12 săptămâni postoperator.
Varicela sau ”vărsatul de vânt” este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian. ”Virusul se transmite prin contactul direct cu secrețiile respiratorii care provin de la bolnavii cu varicelă sau prin contact cu conținutul leziunilor cutanate veziculoase”, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Victor Babeş” din Timişoara.
Potrivit sursei citate, varicela este contagioasă începând cu 2-3 zile înainte de apariția veziculelor și durează până ce acestea se transformă în cruste.
”După contactul infecțios, orice persoană, indiferent de vârstă, poate face boala. Excepțiile sunt reprezentate de aceia care au obținut imunitate după boală, în urma vaccinării și bebelușii născuți din mame imunizate”, a explicat dr. Teodora Moisil, medic primar boli infecțioase.
Perioada de incubație este, în medie, 14 zile, subliniază medicul.
”Debutul bolii este cu febră, frisoane, oboseală, cefalee. La 1-2 zile distanță, apar primele elemente eruptive pe piele. Caracteristic este că în această afecțiune pot exista, în același timp, elemente eruptive în diferite stadii: macule, papule, vezicule și cruste. Durează între 10 și 14 zile pentru ca toate acestea să devină cruste (să se usuce)”, a precizat dr. Teodora Moisil.
Erupția este foarte pruriginoasă și apare atât pe tegumente, cât și pe mucoase (mucoasa bucală, genitală), în pielea păroasă, a capului, și se poate generaliza, a afirmat medicul.
”La copiii cu sistem imunitar bun, varicela determină forme clinice ușoare. Există însă o excepție, foarte rară, când boala are manifestari neurologice de tip cerebelita, dar cu evoluție favorabilă. Formele severe, cu erupție abundentă și complicații, precum pneumonia variceloasă, encefalita poliradiculonevrită, apar mai frecvent la adolescenți, adulți, la persoane cu imunosupresie, la femeile gravide, la nou-născuți și necesită spitalizare și tratament adecvat. Dacă varicela apare la femeile gravide, cu 5-7 zile înainte sau imediat după naștere, riscul de varicelă neonatală este foarte crescut (nou-născuții pot face forme severe cu risc de deces in proporție de 30% din cazuri)”, a subliniat dr. Teodora Moisil.
Tratamentul formelor ușoare de varicelă este simptomatic și nu necesită spitalizare, a explicat medicul.
”În aceste cazuri se recomandă antitermice, pentru controlul febrei, fără a folosi aspirina, aplicații locale pe piele cu alcool mentolat, pentru dezinfecție și reducerea pruritului, și izolare. Tratamentul antiviral este indicat persoanelor cu risc crescut de a face formă severă (adolescent, adulți, femei gravide, pacienți imunodeprimați, nou născuți). Tratamentul cu antibiotice este recomandat numai în suprainfecția cutanată. Varicela conferă imunitate pentru toată viața”, a explicat dr. Teodora Moisil.
Vaccinarea antivariceloasă este cea mai eficientă măsură de prevenire a bolii, a mai precizat dr. Teodora Moisil.
”Persoanele care nu au putut primi vaccin varicelos pot beneficia imediat după contactul infecțios de imunoprofilaxie specifică”, a mai spus dr. Teodora Moisil.
Numărul total al cazurilor de infecție cu virusul West Nile a ajuns la 23 în România, după ce alte cinci persoane s-au infectat în ultima săptămână, informează, vineri, Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Potrivit sursei citate, cele 23 de cazuri au fost înregistrate de la începutul supravegherii infecţiei cu acest virus, adică 6 iunie, până la data de 8 septembrie.
În funcţie de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecţie cu virus West Nile au avut următoarea distribuţie pe judeţe: Municipiul Bucureşti (11), judeţul Brăila (2), judeţul Constanţa (2), judeţul Galaţi (1), judeţul Dâmboviţa (1), Giurgiu (1), Ilfov (1), judeţul Iaşi (3), Olt (1). Un caz de infecţie cu virus West Nile a avut dublă expunere atât în Municipiul Bucureşti, cât şi în judeţul Constanţa.
S-au înregistrat două decese: unul în judeţul Constanţa şi un altul în judeţul Brăila.
Recomandările pentru populaţie sunt următoarele:
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că în contextul începerii cursurilor şcolare se menţin măsurile anti-COVID-19 luate la începutul anului, dar că este posibil să avem un sezon gripal „mai serios” în acest an.
„La începutul acestui an am elaborat un set de recomandări pe care le-am transmis Ministerului Educaţiei, a fost distribuit Inspectoratelor Şcolare, directorilor de unităţi de învăţământ. Sunt câteva lucruri simple, pe care le avem cu toţii la îndemână. Aceste măsuri sunt universale, previn şi infecţia cu coronavirus, previn şi gripa, pentru că e posibil să avem un sezon gripal mai serios în acest an, după o pauză de doi-trei ani şi nu vom schimba în niciun fel abordarea care a reuşit să menţină şcolile deschise”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, la Timișoara.
Ministrul Sănătăţii a subliniat că şcolile au rămas deschise în valurile cinci şi şase pandemice pentru că abordarea nu a fost legată de numărul de cazuri, ci de capacitatea sistemului medical de a primi persoane infectate.
„Am dezvoltat în paralel serviciile ambulatorii. Acum avem experienţă, e bine să continuăm cu acest model de bună practică ce şi-a dovedit experienţa, a ţinut şcolile deschise, economia deschisă şi viaţa socială deschisă”, a precizat ministrul Alexandru Rafila.
Ministerul Sănătății a transmis, vineri, că pacienții nu trebuie să plătească testul anti-COVID-19 la internarea într-o unitate sanitară. ”Costurile activității de screening sunt suportate de unitatea sanitară publică din venituri proprii”, subliniază sursa citată.
”Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății a aprobat un Ordin de ministru privind unele măsuri ce se aplică de unitățile sanitare, în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Conform documentului, în vederea prevenirii și limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale, unitățile sanitare publice pot organiza testarea pacienților pentru detecția infecției cu virusul SARS-CoV-2, în cadrul activității de screening la internare. Costurile activității de screening sunt suportate de unitatea sanitară publică din venituri proprii”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.
Conform sursei citate, managerii unităților sanitare publice au obligația de a dispune măsurile necesare în vederea asigurării accesului pacienților în unitățile sanitare publice, precum și accesului acestora la serviciile medicale, fără prezentarea rezultatului unui test pentru detecția infecției cu virusul SARS-CoV-2.
”Nerespectarea acestor prevederi de către managerii unităților sanitare publice constituie cauză de încetare a contractului de management, conform art. 184 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit comunicatului citat.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că va propune ca programul de finanţare a chirurgiei robotice să fie reluat de anul viitor.
„Voi propune acest lucru, pentru anul viitor, să se dea drumul la finanţarea chirurgiei robotice, mai ales că este un program care a funcţionat până în urmă cu câţiva ani. Am văzut la lucru câţiva roboţi digitali din România, un robot de tip Da Vinci şi chiar era un pacient cu o problemă foarte serioasă, o anumită neoplazie, care beneficia de intervenţia robotică”, a afirmat ministrul Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii a participat la o demonstraţie a activităţii unui robot chirurgical Da Vinci, într-un un bloc operator din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, unde i-a fost prezentat şi noul sistem informatic integrat care deserveşte secţiile şi compartimentele de terapie intensivă ale spitalului, recent lansat.
De asemenea, ministrul subliniat că pentru anumite categorii de pacienţi trebuie găsite şi resurse financiare adecvate, pentru că e nevoie de fonduri mari pentru consumabilele necesare activităţii chirurgicale bazate pe roboţi şi trebuie să facă subiectul unui program dedicat, având în vedere resursele spitalului şi decontarea serviciilor de către Casa de Sănătate nu sunt suficiente realizării unor astfel de intervenţii.
„Acolo unde nu discutăm doar despre confortul pacientului, ci şi despre beneficiul terapeutic major, chirurgie robotică versus alte metode chirurgicale, evident că astfel de pacienţi trebuie să beneficieze de acces, acolo unde există astfel de roboţi. În România există patru roboţi chirurgicali Da Vinci”, a explicat ministrul Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii a menţionat că trebuie făcută o analiză legată de numărul de intervenţii posibil de realizat cu astfel de roboţi într-un anumit interval de timp, iar finanţarea se va face în funcţie de capacitatea de lucru roboţi-personal calificat, pe de o parte, şi pe de altă parte, şi în funcţie de patologiile care ar trebui să fie eligibile pentru acest tip de intervenţie.
Totodată, ministrul a apreciat că digitalizarea din cadrul spitalului este un pas important în acordarea de îngrijiri medicale de bună calitate, care cresc accesul la servicii al pacienţilor aflaţi în stare critică.
„Acest sistem poate fi model de bună practică şi cred că poate fi extins, mai ales că Ministerul Sănătăţii are în momentul de faţă două surse de finanţare pentru astfel de programe, una dintre surse fiind din PNRR, în cadrul programului de digitalizare, şi am găsit la minister un proiect mai vechi care va fi relansat şi care să permită digitalizarea cât mai multor secţii de terapie intensivă din spitalele clinice din România”, a afirmat ministrul Alexandru Rafila.
Monitorul Oficial a publicat, vineri, Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022—2030.
Potrivit documentului, tuberculoza are un impact semnificativ asupra capitalului uman al națiunii prin afectarea tinerilor și a populației active și subliniază riscul major pe care îl prezintă forma rezistentă la medicamente (TB MDR). Strategia reafirmă faptul că medicamentele care asigură vindecarea tuberculozei sunt esențiale.
”În ultimul deceniu România a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei. Cu toate acestea, România rămâne printre cele 18 țări prioritare privind stoparea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS (18 HPC-EUR). Incidența tuberculozei și mortalitatea prin tuberculoză au fost în scădere cu 5,5 – 5,6% pe an; totuși, ratele de succes ale depistării și tratamentului TB MDR pot fi îmbunătățite de vreme ce România continuă să dețină cea mai mare povară a tuberculozei dintre țările UE, inclusiv cea a tuberculozei pediatrice și TB XDR, precum și cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza MDR”, se arată în document.
Totodată, pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidență a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale UE (17,4 la 100.000 de locuitori- 12,8 în 2019).
”România împreună cu Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de TB XDR din UE iar România este sursa a 23,5% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE. Incidența pentru anul 20197 are cele mai mari valori în județele din estul și sudul țării, pe când cele din centru și N-V au cea mai mică incidență (91,3 – 16,2 la 100.000 de locuitori). Aceeași distribuție pe județe o întâlnim și pentru prevalența maximă (anuală) pentru 2019, cu valoarea maximă de 151,0 la 100.000 de locuitori și o valoare minimă de 24,4 la 100.000 de locuitori. Din totalul celor 11.618 cazuri notificate în România în anul 2019, 3,4% sunt înregistrate la copii 0- 14 ani și 80,2% între 15-64 ani. Cele mai multe cazuri notificate se înregistrează la grupa de vârstă 45-49 ani – 1.348, iar rata de notificare este maximă la grupa de vârstă 55-59 ani (101,1 la 100.000 de locuitori). S-a constatat o tendință de creștere a vârstei medii a pacienților cu TB notificați în perioada 2009-2019, de la 43,0 ani la 46,8 ani. În mod obișnuit, cele mai multe cazuri se înregistrează la bărbați și în mediul rural (8.253, respectiv 6.486 în anul 2019). Incidența la copii în 2019 a fost de 12,8 la 100.000 de copii (maxim 45,3 la 100.000 copii și minim 2,0, un județ neînregistrând niciun caz incident în anul 2019)”, arată sursa citată.
”Se propune schimbarea modelului de îngrijiri și asimilarea tot mai mare a inovațiilor din domeniu (noi medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccin, protocoale etc.), care sunt esențiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România. De asemenea, strategia aduce o schimbare de paradigmă, de la acțiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenței TB, la acțiuni multisectoriale. Intervențiile trebuie să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale și pe ținte de sănătate publică ori intervenții socio-economice, ci și pe cercetări și inovații”, anunța Ministerul Sănătății.
Strategia națională de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 va ghida acțiunile naționale pentru eliminarea acestei boli până cel târziu în anul 2035.
Strategia Națională pentru Controlul Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 a fost elaborată ca răspuns la solicitarea Institutului Național de Sănătate Publică din România (INSP). Documentul a fost pregătit cu sprijinul financiar al Fondului Global și sub îndrumarea tehnică a personalului și consultanților OMS, pe baza contribuțiilor experților naționali.
Ministerul Sănătății informează că donatorii de celule stem hematopoietice care nu realizează venituri sau realizează venituri sub salariul minim brut beneficiază de calitatea de asigurat pentru o perioadă de 10 ani, fiind scutiți, în această perioadă, de la plata asigurărilor de sănătate.
”Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind scutirea de la plata asigurărilor de sănătate pentru o perioadă de 10 ani a donatorilor de celule stem hematopoietice, precizăm următoarele: Noile modificări la Legea nr. 95/20026 privind reforma în domeniul Sănătății și la Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, realizate prin Ordonanța nr.37/31.08.2002, se referă doar la persoanele care donează celule stem hematopoietice și nu realizează venituri sau realizeaza venituri sub salariu minim brut . Acestea vor beneficia de calitatea de asigurat pentru o perioadă de 10 ani”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.
Potrivit sursei citate, este o facilitate creată pentru persoanele neasigurate, care au salvat o viață prin donarea de celule stem hematopoietice pentru un pacient neînrudit sau înrudit, în vederea accesării serviciilor medicale, în caz de nevoie.
