28.9 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo, laureatul premiului Nobel pentru medicină 2022

    sursa foto: captură video nobelprize.org

    Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat, luni, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe anul 2022.

    Cercetătorul în vârstă de 67 de ani a fost recompensat pentru „descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană”, a anunţat, luni, Comitetul Nobel.

    Anul trecut, cercetătorii americani David Julius şi Ardem Patapoutian au fost desemnaţi laureaţii premiului Nobel pentru medicină pentru ”descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere”, potrivit anunţului Comitetului Nobel.

    Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani).

    Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.

    Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

    Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

    Ministrul Rafila, la deschiderea anului universitar la UMF “Carol Davila”: Nu uitaţi de interacţiunea cu bolnavul, cu pacientul

    Vocaţia de a fi medic, farmacist, asistent medical este legată de interacţiunea şi empatia pentru pacienţi, a declarat, luni, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, la deschiderea anului universitar 2022-2023, la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București. “Nu uitaţi de interacţiunea cu bolnavul, cu pacientul. Oamenii au nevoie de empatie, au nevoie de sprijinul dumneavoastră, au nevoie să vă împărtăşească durerile lor”, a subliniat ministrul.

    “Sunteţi generaţia în care digitalizarea, telemedicina, inteligenţa artificială vor deveni dominante în ceea ce priveşte dezvoltarea dumneavoastră profesională şi cu siguranţă veţi avea alte oportunităţi decât am avut noi în a interacţiona şi a furniza ceea ce ştiţi dumneavoastră către pacienţi. Dar vreau să vă rog un lucru care este extrem de important: Nu uitaţi de interacţiunea cu bolnavul, cu pacientul. Oamenii au nevoie de empatie, au nevoie de sprijinul dumneavoastră, au nevoie să vă împărtăşească durerile lor, problemele lor şi să ştiţi că dacă veţi fi empatici, veţi fi apropiaţi de pacienţi, lucrul ăsta s-ar putea să contribuie la vindecarea lor în proporţie la fel de mare ca şi soluţia terapeutică pe care le-o administraţi. (…) Vocaţia de a fi medic, vocația de a fi farmacist, vocația de a fi asistent medical este legată de interacţiunea, empatia și dragostea pentru pacienţi”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a mai transmis studenţilor să încerce să îşi desfăşoare activitatea profesională în România.

    “Ar fi foarte multe lucruri de spus. Important este să vă faceţi datoria faţă de voi înşivă, în primul rând, faţă de părinţii voştri, care v-au ajutat să ajungeţi studenţi, şi să încercaţi să aduceţi ceea ce învăţaţi în România. Să încercaţi să vă desfăşuraţi activitatea profesională în România, care are nevoie de voi”, a mai spus prof. dr. Alexandru Rafila.

     

    MS: Patru decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 121 de persoane

    Ministerul Sănătăţii anunţă că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 444 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 492 mai puţine faţă de ziua anterioară. 83 dintre cazurile înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

    Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 sunt în Bucureşti – 117, Cluj – 67, Braşov – 54, Maramureş – 33 şi Argeş – 30.

    Cea mai mare incidenţă este în judeţele Cluj – 1,55, Timiş – 1,52 şi în Bucureşti – 1,4.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.503 de teste RT-PCR (743 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 760 la cerere) şi 4.769 de teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.512.192 teste RT-PCR şi 11.614.389 teste rapide antigenice.

    În total, pe teritoriul României au fost înregistrate, până în prezent, 3.269.942 de cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 22 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Patru decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore

    1.343 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, cu 32 mai puţine faţă de ziua anterioară, potrivit Ministerului Sănătății.

    La ATI sunt trataţi 121 de pacienţi, dintre care 109 sunt nevaccinaţi anti-COVID.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 93 sunt minori, toţi fiind în secţii, cu trei mai puţini faţă de ziua anterioară.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP patru decese, trei bărbaţi şi o femeie.

    Dintre cele patru decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani şi două la categoria de vârstă 70-79 de ani.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, dintre pacienţii decedaţi unul era vaccinat anti-COVID. Toţi cei patru prezentau comorbidităţi.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.031 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

    „Urgenţe şi depresie: recunoaşterea şi informarea”, tema din acest an a Zilei Europene de combatere a depresiei

    Parlamentul European a desemnat, în 2014, ziua de 1 octombrie drept Ziua Europeană de combatere a depresiei (European Depression Day).

    Este astfel scoasă în evidenţă o boală considerată a fi printre cele mai frecvente şi mai debilitante. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 350 de milioane de oameni suferă de depresie în întreaga lume, majoritatea fiind adulţi la vârsta corespunzătoare pentru muncă. Peste 30 de milioane de persoane suferă de depresie doar în Europa, fiind una dintre cele mai frecvente boli din statele membre ale UE, potrivit europarl.europa.eu.

    În acest an, tema pentru marcarea Zilei europene de combatere a depresiei, „Urgenţe şi depresie: recunoaşterea şi informarea”, a fost propusă pentru a evidenţia nevoia de a descoperi din timp orice formă de tulburare de dispoziţie într-o perioadă complexă precum cea actuală (post-COVID, război, probleme economice). Scopul este de a face cunoscut faptul că orice formă de tulburare depresivă este tratabilă şi poate fi înfruntată şi vindecată, potrivit Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei (EDA), o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi specialişti din sănătate din 19 ţări europene.

    Tema anului 2021 pentru Ziua europeană de combatere a depresiei, propusă de EDA, a fost: „Depăşirea depresiei în timp de pandemie”.

    În România, a fost adoptată de către Senat, în 28 septembrie 2022, o propunere legislativă prin care este instituită Săptămâna conştientizării depresiei post-partum, ce urmează să fie marcată anual înainte de Ziua Europeană de combatere a depresiei.

    Prin noile prevederi, mamele post-partum sunt incluse printre beneficiarii de programe ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor psihice.

    Instituirea Programului „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum” are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mentală perinatală/postnatală prin organizarea unor campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare a acestei stări.

    Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

    1 octombrie, Ziua luptei împotriva cancerului de sân

    Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată, în fiecare an, la 1 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la această boală şi, totodată, de a atenţiona asupra importanţei campaniilor de informare, a prevenţiei şi a programelor de screening, care pot salva vieţi.

    Cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa. Deşi peste 40% din decesele prin de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană, notează insp.gov.ro.

    Cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer la femei. În Europa, una din opt femei e afectată de cancer la sân, anual fiind diagnosticate cu cancer de sân 500.000 de femei, iar 130.000 de femei mor anual din cauza acestei maladii, conform www.thinkpinkeurope.org.

    Potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology), se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viaţă, cancer de sân dar aceste estimări diferă de la o ţară la alta. Medicii recomandă efectuarea regulată a mamografiilor, mai ales femeilor de peste 40 de ani, o dată pe an. Pentru femeile sub vârsta de 40 de ani, este recomandată ecografia mamară, scrie site-ul canceruldesan.ro, potrivit Agerpres.

    În România, aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual, conform Institutului Oncologic Bucureşti. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare, precizează site-ul canceruldesan.ro.

    Stadiul în care se află un cancer este exprimat, de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, rămân în localizarea iniţială. Stadiul IV înseamnă o diseminare macroscopică, adesea decelabilă şi clinic prin apariţia de tumori (metastatice) în alte ţesuturi şi organe decât ţesutul mamar, arată sursa citată.

    În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând „o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”.

    Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului.

    Potrivit Declaraţiei, publicată pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. „Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (…) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire”, se susţinea în documentul amintit.

    În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente, respectiv depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin tratament specific, prin campanii de informare şi programe de screening, şi prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stil de viaţă, nutriţie, activitate fizică.

    Potrivit Declaraţiei, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. Senatoarea Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.

    La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea Zilei luptei împotriva cancerului de sân.

    În aceeaşi zi, plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.  Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz. La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

    Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

    Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea. Din 2001, Fundaţia Renaşterea a inclus şi România pe lista celor care produc acest tip de eveniment. Pentru a reaminti femeilor că prin control medical anual, cancerul poate fi învins, evenimentul de iluminare în roz a unor clădiri reprezentative se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, conform fundatiarenasterea.ro.

    Spitalul ”Victor Babeș” București: Prima persoană vaccinată împotriva variolei maimuței

    Medicii de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din București au efectuat, vineri, prima vaccinare împotriva variolei maimuței. ”Este vorba despre o persoană adultă, contact al unui pacient diagnosticat cu variola maimuței, care a venit din proprie inițiativă și a solicitat vaccinarea”, a declarat în EXCLUSIVITATE pentru RoHealth Review și Sănătătatea. TV, dr. Corneliu Popescu, director medical al unității sanitare.

    ”Astăzi a fost vaccinată împotriva variolei maimuței prima persoană la noi în spital, este foarte posibil să fie și prima persoană din țară. Este vorba despre un contact al unui pacient infectat cu variola maimuței, așa s-a declarat. Conform regulilor sunt vaccinate persoanele care sunt contacți ai unor pacienți cu variola maimuței. Pentru a fi eficientă, vaccinarea trebuie făcută, ideal, în primele patru zile, dar este eficientă până la două săptămâni. Se fac două doze de vaccin: o doză inițială și, după 28 de zile, o a doua doză. Vaccinarea se face numai în cazul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani”, ne-a declarat dr. Corneliu Popescu.

    ”Vaccinarea împotriva variolei maimuței se face fie la cerere, în cazul în care este contact al unei persoane infectate, fie în urma unei anchete epidemiologice a Direcției de Sănătate Publică, bineînțeles cu acordul pacientului”, a explicat dr. Corneliu Popescu.

    Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 40 de pacienţi.

    Ministerul Sănătății a anunțat, joi, că va declanșa Mecanismul European de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței.

    ”Comisia Europeană a informat statele membre că sunt disponibile 10.008 tratamente cu antiviralul Tecovirimat pentru infecția cu variola maimuței. Iar țările membre pot accesa aceste tratamente prin mecanismul european de protecție civilă. Pentru a beneficia de tratament, Ministerul Sănătății a solicitat prin Departamentul pentru Situații de Urgență activarea acestui mecanism european pentru aproximativ 150 de persoane”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

    Peste 80 de milioane de euro din PNRR, alocați pentru investiții în infrastructura necesară tratării pacienților critici nou-născuți

    Ministerul Sănătăţii a alocat peste 80 de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru investiţii în infrastructura necesară tratării pacienţilor critici nou-născuţi.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului sănătății, 80.200.000 Euro fără TVA au fost alocate pentru finanțarea unui număr de minimum 25 spitele publice pentru:

    • creșterea capacității secțiilor/compartimentelor de terapie intensivă nou născuți cu minim 124 de paturi adiționale, inclusiv infrastructura și echipamente;
    • dotarea secțiilor nou născuți existente în vederea dotării cu echipamente medicale adecvate pentru minimum 90 de paturi existente;
    • construirea, amenajarea și dotarea a minim 8 centre de training care au ca scop formarea continuă a cadrelor medicale pentru tratarea nou născuților cu patologii grave;
    • îmbunătățirea programului de screening (retinopatie de prematuritate, maladii congenitale de cord) prin dotarea infrastructurii existente cu aparatura medicală relevantă;

    Tot în cadrul acestei investiții vor fi achiziționate 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală nivel III.

    Dosarele de finanțare se vor încărca pe pagina de web www.proiecte.pnrr.gov.ro

    Platforma pentru depunerea dosarelor de finanțare va fi deschisă  pe 21 octombrie 2022 ora 10:00 și se va închide pe 3 martie 2023, ora 16:00.

    Data limită de implementare a proiectelor este 30 noiembrie 2024, a mai transmis Ministerul Sănătății.

    Simpozion internațional „Screeningul tuberculozei şi migraţia în Europa”, organizat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”

    Deschiderea Simpozionului Internațional „Screeningul tuberculozei şi migraţia în Europa”, organizat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în colaborare cu specialiştii de la Centrul de Cercetare Borstel – Institutul Plămânilor Leibintz, Germania, a avut loc joi.

    Pe parcursul a trei zile, 49 de specialişti din 14 ţări europene vor analiza evoluţia cazurilor de tuberculoză în Europa, măsurile de profilaxie şi tratament necesare a fi adoptate de sistemele de sănătate în România şi la nivel european, în contextul migraţiei forţei de muncă şi a valurilor de refugiaţi cauzate de războiul din Ucraina.

    „Punem tuberculoza într-un loc în care merită pus. Dincolo de ceea ce facem noi, cei care cunoaștem pacientul cu tuberculoză, ne dorim ca în cadrul acestui eveniment cercetarea pentru tuberculoză să prindă avânt, ne dorim să reușim să creăm un hub de cercetare, care să pună în prim plan cercetătorul român”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

    Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a subliniat importanţa screeningului, care ajută nu doar pacientul cu această afecţiune, fiind identificate şi alte boli.

    „Incidenţa tuberculozei în anul 2021 a fost de 39,5 cazuri la 100.000 de locuitori. În cadrul screeningului la populaţia care a beneficiat de evaluare, incidenţa a fost de 245,61 cazuri la 100.000 de locuitori, de şase ori mai mare. (…) Comparând cu incidenţa din 2019, cifra este de patru ori mai mare. Prin urmare acest screening este activ. Acest screening a ajutat nu doar pacientul cu tuberculoză. Peste 4.300 de persoane au fost diagnosticate cu alte afecţiuni în afara tuberculozei, afecţiuni care diagnosticate la timp înseamnă timp şi ani din viaţă. Nu facem doar un screening pentru tuberculoză, facem un screening al plămânului. (…) Ne dorim să reuşim să creăm un hub de cercetare care să pună în prim plan cercetătorul român şi cred că nu o putem face mai bine decât atunci când vorbim de tuberculoză”, a explicat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a subliniat importanţa identificării persoanelor care au această boală pentru a reduce riscul de transmisibilitate.

    „Cred că dacă reuşim să identificăm cât mai mulţi pacienţi cu tuberculoză reducem drastic riscul de transmisibilitate a acestei boli şi putem să ţinem lucrurile sub control. (…) Dacă acest program de screening va fi un program de succes o să vedem cifrele crescând la anul. (…) Succesul acestui program de screening, paradoxal, va consta în creşterea incidenţei la nivel naţional şi în faptul că putem să identificăm mai repede pacienţii infectaţi, putem să îi tratăm, să oprim transmiterea – lucrul cel mai important în cazul unei boli infecţioase şi tuberculoza este una dintre aceste boli”, a precizat minsitrul Sănătății.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a afirmat că, potrivit statisticilor internaţionale, numărul persoanelor decedate din cauza tuberculozei a crescut în 2020 pentru prima dată în ultimul deceniu cu 1,5 milioane.

    „Recâştigarea terenului pierdut în timpul crizei sanitare este esenţială. Iată că devine din nou dificil în contextul migraţiei determinate de agresiunea militară din Ucraina, care a determinat un număr de aproape 8 milioane de persoane să caute refugiul în Europa, din care peste 2 milioane s-au aflat, cel puţin temporar, în România. (…) Aş sublinia două tipuri de provocări. Pe de o parte, nivelul de screening precoce care rămâne limitat, determinat deopotrivă de reticenţa pacienţilor în accesa serviciile, dar şi disponibilitatea serviciilor pentru categoriile vulnerabile. Fondurile europene reprezintă un sprijin important în acest sens. Pe de altă parte, trebuie depuse eforturi continue pentru a asigura continuitatea tratamentului fără sincope. În acelaşi timp, trebuie avute în vedere costurile asociate unui bolnav de tuberculoză care sunt semnificative, în special dacă vorbim de tuberculoza multidrog rezistentă”, a explicat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

    Prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România a declarat că tuberculoza este o boală tratabilă, subliniind necesitatea unui screening activ.

    „Tuberculoza este o boală gravă. Eu mă ocup de boli hemato-oncologice, leucemii și limfoame. Nu știu care dintre ele este mai gravă, cu certitudine combinația dintre ele este foarte gravă. Avem pacienți imunodeprimați care au și tuberculoză. (…) Tuberculoza este o boală tratabilă, dacă se intrevine la timp, și, sigur, pentru asta e nevoie de un screening activ. (…) Sistemul medical ar trebui să creeze un parcurs al pacientului. Diagnosticăm un pacient, iar el trebuie să știe ce are de făcut, sistemul trebuie să îl ajute”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

    Preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a atras atenția că unii pacienţi cu tuberculoză şi-au „abandonat” medicaţia.

    „Problema cu tuberculoza este una veche şi, slavă Domnului, că am avut posibilitatea să avem o reţea de tuberculoză în România. Cea care a fost înainte şi care îşi făcea treaba foarte bine. Succese au fost şi atunci şi sunt şi acum. (…) În ceea ce priveşte managementul pacientului în teritoriu, am avut o serie de probleme, mulţi pacienţi abandonându-şi medicaţia”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel.

    Prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președinte Secțiune Somnologie, Societatea Română de Pneumologie și președinte ESPN, a declarat că profilul pacientului cu tuberculoză s-a schimbat complet și trebuie abordat multidisciplinar.

    „Din practica zilnică, din ceea ce vedem noi, pacientul actual cu tuberculoză este un pacient care, în afară de problemele sociale, are particularități pe care nu le aveam înainte de 1989. Este dependent de droguri, are cel puțin alte două-trei patologii curente: hepatită, de obicei, B sau C, HIV. Pacientul trebuie abordat multidisciplinar. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru că a avea o terapie antituberculoasă de mare calitate, a avea laboratoare cu tehnici foarte bune nu e suficient. Se pare că va trebui să includem în această echipă multidisciplinară și alte specialități. de exemplu, resimțim lipsa unui specialist în sevrajul pacienților care au aceste droguri, de asemenea simțim lipsa unor tipuri de asistență socială pentru pacienți care, după ce pleacă de la noi, revin în stradă”, a declarat prof. univ. dr. Florin Mihălțan.

    La eveniment a participat și dr. Lucica Dițiu, medic pneumolog și directorul executiv al Stop TB Partnership UN, ambasadorul luptei mondiale împotriva tuberculozei, omul care scoate, la propriu, miliarde din buzunarele marilor economii ale lumii pentru lupta mondială împotriva tuberculozei.

    „Eu am lucrat în Institutul Marius Nasta și am scris primul proiect pentru Fondul Global din partea României. Am obținut o sumă foarte mare care a venit în România în 2002 pentru TB și HIV. Eu acum lucrez la Geneva și încercăm să adunăm bani și să ajutăm cu bani pentru suportul în tuberculoză țărilor care au foarte mare nevoie și au foarte multă tuberculoză (…). În România, avem acest loc întâi în Uniunea Europeană la numărul bolnavilor de tuberculoză și tuberculoză multidrog rezistentă, care nu este o poziție comodă. (…) Progresul este incredibil de mare, dar mai este mult de făcut. Este posibil ca în următorii 5-6 ani să mergem sub 10% (incidență la suta de mii de locuitori – n.r.). (…) Viitorul va fi încercarea de a aduce diagnosticul și serviciul medical cât mai aproape de bolnav. Aceasta poveste, cu caravana care merge la bolnav, este incredibilă”, a explicat dr. Lucica Dițiu.

    La eveniment au participat și managerii celor mai mari spitale din țară care tratează pacienții cu tuberculoză:

    • Conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu, Manager Spitalul „Victor Babeș” din București
    • Șef Lucrări Dr. Valeriu Gheorghiță, manager Spitalul Clinic de Urgență „Agripa Ionescu”
    • dr. Cătălin Apostolescu, manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”
    • Univ. Cristian Oancea, manager Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara
    • Andrei Florin Stăcescu, director medical Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași
    • Cristian Roman, Manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
    • Univ. Oana Arghir, director medical Spitalul de Pneumoftiziologie Constanța
    • Univ. Răzvan Hainăroșie, director medical Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. D. Hociotă”

    Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” găzduieşte în perioada 29 septembrie – 1 octombrie cel mai mare eveniment european pe tema tuberculozei – „Screeningul tuberculozei şi migraţia în Europa”, organizat în colaborare cu specialiştii de la Centrul de Cercetare Borstel – Institutul Plămânilor Leibintz, Germania.

    Alături de specialiști români implicați în controlul și combaterea tuberculozei la toate nivelurile, sunt prezenți medici, cercetători și coordonatori ai programelor naționale de luptă împotriva răspândirii tuberculozei din: Germania, Danemarca, Georgia, Italia, Letonia, Republica Moldova, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Ungaria și Ucraina.

    Simpozionul își propune un schimb de bune practici în managmentul tuberculozei și pune în prim plan nevoia de cercetare în tuberculoză, screeningul și diagnosticul rapid, prevenția în tuberculoză, impactul tuberculozei MDR și XDR, asigurarea tratamentului pentru toți pacienții afectati cu atât mai mult cu cât există o situație generată de războiul de la granița Uniunii Europene.

    Hotărârea privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate, aprobată de Guvern

    Proiectul de Hotărâre privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate a fost aprobat de Guvern, în ședința de joi, informează Ministerul Sănătății. Instituția va avea ca principal obiect de activitate managementul și analiza serviciilor de sănătate și poate propune adaptarea unor soluții de eficientizare a acestora.

    Conform documentului, Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS) se organizează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătății. INMSS va funcționa ca unitate sanitară finanțată din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat.

    Instituția va avea cel mult 85 de angajați.

    ”Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate va avea ca principal obiect de activitate managementul și analiza serviciilor de sănătate, poate propune adaptarea unor soluții de eficientizare a acestora, astfel încât Ministerul Sănătății să dezvolte fundamentat politicile şi strategiile privind serviciile de sănătate, iar instituțiile sanitare să fie conduse în mod profesionist.
    INMSS va organiza formarea profesională în managementul serviciilor de sănătate, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior medical”, potrivit unui cpmunicat al Ministerului Sănătății.

    Potrivit sursei citate, înființarea INMSS este un pas important pentru îndeplinirea obiectivelor Reformei 3. – R3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate din cadrul PNRR.

    ”Cursurile de formare profesională cu alte tematici, organizate de fosta Școală Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Sănătate, vor continua până la finalizare”, arată sursa citată.

    ASSMB preia terenul şi documentaţia tehnico-economică pentru realizarea Spitalului Metropolitan. Hotărârea, adoptată de consilierii municipali

    Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale București (ASSMB) va prelua documentaţia tehnico-economică şi terenul pentru realizarea Spitalului Metropolitan, după ce consilierii municipali au adoptat, joi, în unanimitate, o hotărâre în acest sens.

    „Se aprobă transmiterea în administrarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București a terenului situat în Soseaua Pipera nr. 55 si nr. 63-65, sector 2 și a documentației tehnico-economice aferente obiectivului de investiții „Realizare Spital Metropolitan cu funcții complementare, Centru de excelență, Campus Universitar”, în vederea realizării obiectivului de investiții”, se arată în hotărârea adoptată de Consiliul General București.

    Potrivit sursei citate, documentatia tehnico – economică si amplasamnetul vor fi predate ASSMB, pe bază de proces verbal de predare – primire, în termen de 60 de zile, de la data intrarii în vigoare a prezentei hotărâri.

    Potrivit referatului de aprobare, municipalitatea are ca obiectiv execuţia unui spital metropolitan conform standardelor europene.

    „Realizarea acestui obiectiv de investiţii va avea avantajul că va fi construit de la zero şi toate secţiile care vor fi cuprinse în realizarea obiectivului vor respecta normele legale, astfel rezultând calitatea actului medical foarte ridicată, iar aparatura achiziţionată va fi la standarde de ultima generaţie. Spitalul Metropolitan va avea în vedere realizarea de secţii pentru care în Bucureşti există deficit de paturi, respectiv oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensivă, recuperare medicală etc, generând foarte multe locuri de muncă, estimarea fiind de câteva mii”, se explică în document.

    Conform raportului de specialitate, în iunie 2020 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Spital Metropolitan cu Funcţiuni Complementare, Centru de Excelenţă, Campus Universitar – şoseaua Pipera nr. 55 şi nr. 63-65, Sector 2.

    Tot în 2020 a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări. Nu a fost emis ordinul de începere, iar contractul a încetat prin notificarea de denunţare cu nr. 738/07. 10.2021.

    ASSMB a transmis o adresă către PMB prin care cere transmiterea terenului şi documentaţiei aferente construcţiei spitalului.

    „Având în vedere faptul că structura medicală proiectată a Spitalului Metropolitan se va compune prin realocarea paturilor de spital din unităţile medicale administrate de către ASSMB, vă rugăm să iniţiaţi un proiect de hotărâre privind transmiterea de către Municipiul Bucureşti a Documentaţiei Tehnico-Economice şi a terenului aferent obiectivului de investiţii ‘Realizare Spital Metropolitan cu funcţii complementare, centru de excelenţă, campus universitar’, în vederea implementării proiectului”, se arăta în adresă.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.