Institutul „Marius Nasta”, gazda evenimentului „Update on nontuberculous mycobacteria pulmonary disease”

Mateescu Cristi
-
0
Institutul „Marius Nasta”, gazda evenimentului „Update on nontuberculous mycobacteria pulmonary disease”

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” este gazda evenimentului „Update on nontuberculous mycobacteria pulmonary disease” organizat în colaborare cu ADVANCE TB, sub egida European Cooperation in Science and Technology (COST).

La eveniment participă speakeri din România, Germania, Olanda, Suedia, Croaţia, Spania, Marea Britanie.

„Evenimentul are ca invitaţi speakeri din România, Germania, Olanda, Suedia, Croaţia, Spania, Marea Britanie, a căror activitate ştiinţifică şi interes vizează elemente de epidemiologie, diagnosticul şi tratamentul micobacterilor nontuberculoase (NTM), dar şi aspecte cu privire la mecanismele imune ce favorizează dezvoltarea bolii la pacienţii cu afectare pulmonara în cadrul infecţiei cu NTM”, informează Institutul „Marius Nasta”.

COST are ca scop oferirea unei platforme de colaborare între clinicieni, cercetători, mediile academice, industrie medicală şi organizaţii non-guvernamentale pentru a stimula şi promova cercetarea în diferite domenii.

Activitatea se desfăşoară în mai multe direcţii: dezvoltarea de noi protocoale clinice şi de cercetare, stimularea producerii unor noi metode de diagnostic, dar şi prin diseminarea informaţiei ştiinţifice prin diferite cursuri, workshopuri şi schimburi de experienţă.

Monitorul Oficial: Normele metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

Mateescu Cristi
-
0
Monitorul Oficial: Normele metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

Ordinul pentru aprobarea normelor metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Direcțiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, autacoritățile administrației publice locale, precum și personalul medical implicat în asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin”, se arată în document.

Conform Ordinului, asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, se realizează prin intermediul centrelor de permanenţă.

„Centrele de permanenţă fixe sunt unităţi sanitare cu sediul stabil, fără personalitate juridică, cu activitate desfăşurată în regim de gardă, la sediul acestora, precum şi în zonele arondate centrului, în cazul în care centrul dispune de autospeciale pentru efectuarea consultaţiilor la domiciliul pacientului. Centrele de permanenţă se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localităţi din mediul urban sau rural în care sunt îndeplinite criteriile de înfiinţare prevăzute de prezentele norme. Centrele de permanenţă asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă pentru persoanele care se adresează acestora. În zilele lucrătoare, garda se instituie în centrul de permanenţă între orele 15,00 – 8,00, după terminarea programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor de familie în cadrul cabinetelor de medicină de familie”, se arată în Ordinul citat.

Serviciul de gardă nu se va suprapune cu programul medicilor desemnaţi în gardă aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale.

În cadrul centrelor de permanenţă, continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă este asigurată de medici de familie, medici de medicină generală şi asistenţi medicali, care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Asistenţii medicali care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în centrele de permanenţă şi fac parte din echipele de gardă, sunt:

  • a) asistenţii medicali angajaţi ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate
  • b) asistenţii medicali angajaţi pe bază de contract numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă
  • c) asistenți medicali organizați ca persoane fizice independente, în baza contractului de prestări servicii pentru asigurarea continuității asistenței medicale prin centrele de permanență

Serviciile medicale acordate în cadrul centrelor de permanenţă sunt următoarele:

  • a) asistență medicală în afecțiunile acute, subacute, acutizări ale unor boli cronice și în urgențele medico-chirurgicale, în limitele competenţei medicului de familie / medicului de medicină generală, conform pregătirii curiculare și a atestatelor obținute în baza programelor de studii complementare;
  • b) administrarea de către asistentul medical, a medicației injectabile/perfuzabile necesare tratamentului recomandat de medicul de familie / medicul specialist, după caz, precum și administrarea medicației necesare tratamentului de urgenţă, conform indicației medicului din cadrul centrului de permanență, care se asigură din trusa de urgenţă a centrului de permanenţă, a cărei componență este prevăzută în Anexa nr. 2 la prezentele norme;
  • c) eliberarea unei scrisori medicale, conform normelor de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pe care pacientul o va prezenta în zilele următoare medicului său de familie pentru informare asupra diagnosticului şi tratamentului administrat în centrul de permanenţă;
  • d) prescripție medicală;
  • e) îngrijiri post intervenții chirurgicale de tipul suprimării firelor de sutură conform recomandarilor medicului specialist, efectuarea de pansamente și schimbarea pansamentelor chirurgicale;
  • f) consultații la distanță, prin servicii de telemedicină incluse în competențele medicului de familie;
  • g) activităţi de vaccinare împotriva COVID-19 efectuate de medicii de familie, în conformitate cu prevederile OUG nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările și completările ulterioare;
  • h) testarea de către medicii de familie, cu teste rapide antigen din proba nazo-faringiană, în vederea depistării infecției cu SARS-CoV-2, în conformitate cu prevederile nr. OUG 3/2021, cu modificările și completările ulterioare

Serviciile medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat al acestora, prevede Ordinul citat.

Înfiinţarea centrelor de permanenţă

În mediul rural, în situația în care în zonă nu există alte unități de asistență medicală/de primire a urgențelor medicale, se înființează câte un centru de permanență la o populație de minimum 5000 locuitori, conform datelor statistice existente la nivelul unităților administrative locale implicate.

Prin excepție, în localitățile rurale izolate, greu accesibile, în care nu există acces la servicii de asistență medicală pentru populația din zonă se pot înființa centre de permanență.

În mediul urban, în localitățile cu o populație sub 25.000 de locuitori, se înființează un centru de permanență, iar în localitățile cu o populație mai mare de 25.000 de locuitori, câte un centru de
permanență la 25.000 de locuitori, conform datelor statistice existente la nivelul unităților administrative locale implicate.

Centrele de permanenţă funcţionează cu un număr de minimum 7 posturi de medic şi cu minimum 5 posturi de asistent medical.

„Asocierea medicilor în vederea participării la asigurarea continuității asistenței medicale prin centrele de permanență se realizează pe baza unei convenții de asociere prin voința liber exprimată a minim 2 medici de familie titulari sau un medic de famile titular și un medic de famile angajat al furnizorului de servicii de medicină de familie indiferent de forma de organizare, care pot coopta alţi medici de familie și/sau de medicină generală pentru a se constitui un grup de minim 7 medici”, se arată în document.

Prin excepție , în zonele din mediul rural izolate, greu accesibile și fără alte structuri de asistență medicală, în care este înregistrat un deficit de medici de familie, precum și în unele localități din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu minim 5 posturi de medic, în condițiile asigurării funcționării centrului de permanență.

Cabinetele medicale de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, potrivit legii, pot angaja medici de familie, medici de medicină generală şi asistenţi medicali care îşi exercită profesia în condiţiile legii sau pot încheia cu aceștia contracte de prestări servicii, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă.

În cadrul centrului de permanenţă, garda este asigurată în mod obligatoriu de o echipă medicală formată din medic de familie/medic de medicină generală şi asistent medical care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Medicii de familie și/sau medicii de medicină generală își pot desfășura activitatea în maxim trei centre de permanență, mai prevede Ordinul citat.

 

 

CNAS: Termenul de aplicare a prevederilor actualului Contract-cadru, prelungit până la 30 iunie

Mateescu Cristi
-
0
CNAS: Termenul de aplicare a prevederilor actualului Contract-cadru, prelungit până la 30 iunie

Casa Națională de Asigurări de Sănătate(CNAS) a anunțat că actualul contract-cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, a fost prelungit până la data de 30 iunie 2023.

Potrivit unui comunicat al CNAS, prelungirea, aprobată în ședința de Guvern de miercuri, este necesară pentru asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în trimestrul al II-lea, în condițiile în care s-a stabilit, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, că un nou model de Contract-cadru va fi finalizat până la sfârșitul trimestrului respectiv.

Actul normativ mai prevede că furnizorii de servicii conexe actului medical care desfăşoară activitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au obligația ca până la data de 30 iunie 2023 să facă demersurile necesare pentru utilizarea cardului național în procesul de acordare a serviciilor decontate de CNAS.

„La ora actuală am finalizat etapele de dezbateri publice, negocieri şi consultări pentru viitorul Contract-cadru, care va cuprinde noutăți importante pe toate domeniile de asistenţă medicală, dar mai ales pe asistenţa medicală primară, unde vor fi introduse noi instrumente de stimulare a serviciilor medicale de prevenţie şi de orientare a pacienţilor pentru depistarea precoce a bolilor şi pentru tratarea afecţiunilor ce pot fi abordate în ambulatoriu”, a declarat conf. univ. dr. Adela Cojan, președintele CNAS.

Proiectul noului Contract-cadru este publicat în transparență decizională, urmând ca prevederile să fie aplicabile începând cu data de 1 iulie 2023.

Este a doua variantă a Contractului-cadru elaborată de CNAS, după ce un prim proiect a fost prezentat în decembrie 2022.

Noua variantă prevede “întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia”, menționează CNAS.

De asemenea, proiectul își propune să stimuleze intrarea în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora.

Potrivit CNAS, alte prevederi vizează:

  • Creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu;
  • Lărgirea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor;
  • Posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice;
  • Completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienții care au suferit un atac vascular cerebral;
  • Introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS;
  • Reglementarea schemei de adopție a produselor biosimilare la 50% din pacienții aflaţi în terapie cu medicamente biologice, pentru creșterea accesului la tratamente decontate din bugetul CNAS (De exemplu, această reglementare ar permite tratarea a încă 5 pacienți faţă de cei aflați în prezent în terapia celulara oncologică CAR-T);
  • Renunţarea la limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locația declarată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență, având în vedere faptul că de multe ori pacienții imobilizați la pat sunt nevoiți să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.

Ministrul Rafila: Investiţiile trebuie întotdeauna corelate cu o politică pe termen mediu de dezvoltare a resurselor umane

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Rafila: Investiţiile trebuie întotdeauna corelate cu o politică pe termen mediu de dezvoltare a resurselor umane

În ultimii cinci ani în România s-a înregistrat o creştere a numărului de medici, în momentul de faţă fiind 346 de medici la 100.000 de locuitori, ceea ce ne-a apropiat de media europeană, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„Această problematică a resurselor umane are nevoie de un răspuns coordonat, chiar dacă soluţiile trebuie adaptate şi individualizate în funcţie de necesităţile fiecărei ţări. Ne confruntăm și discutăm frecvent despre lipsa peronalului medical fie în mediul rural, fie pentru anumite specialități, mai ales în orașele mici, iar acest lucru creează o foarte mare presiune asupra sistemului medical. Accesul la servicii de sănătate este în mod evident condiţionat de existenţa furnizorilor de servicii medicale, adică a profesioniştilor din sănătate, fie că ne referim la medici, fie că ne referim la asistenţi medicali. În ultimii cinci ani am avut o creştere a numărului de medici, ceea ce ne-a apropiat de media europeană. Avem în momentul de faţă 346 de medici la 100.000 de locuitori, dar acest lucru nu este suficient, pentru că ne aflăm şi în faţa a două alte provocări. Una este legată de repartiţia teritorială a acestor medici şi, implicit, asistenţi medicali, iar cea de-a doua provocare este legată de faptul că în România am avut o perioadă lungă, care sperăm să se fi încheiat, când peste 10.000, probabil 15.000 de medici din România au emigrat în general în ţări din Uniunea Europeană, dar şi în Statele Unite şi Canada”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la reuniunea la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate.

Investiţiile trebuie întotdeauna corelate cu o politică pe termen mediu de dezvoltare a resurselor umane, a subliniat ministrul.

„Trebuie să evaluăm, să ştim cum este situaţia, să facem un plan, o strategie şi, mai ales, să implementăm aceste planuri şi strategii, iar lucrul acesta trebuie să depăşească ciclurile politice. Ele trebuie asumate de fiecare ţară iar rezultatul este un mai bun acces la servicii de sănătate şi la o eficientizare a investiţiilor. Investiţiile care sunt făcute fără să ţină cont de acest aspect al resurselor umane sunt investiţii de multe ori ineficiente sau chiar irosite. Populaţia în Europa îmbătrâneşte, accesul la servicii de sănătate trebuie să fie mai mare, oamenii au boli cronice, chiar dacă începem să lucrăm şi la prevenţie, să le depistăm puţin mai repede şi, nu în ultimul rând, au şi dorinţa de a accesa serviciile de sănătate mai mult decât se întâmpla acum 50 sau 60 de ani. Dacă  nu facem planuri care să fie și implementate, atunci o să avem o problemă care va ține de sustenabilitatea atât economică, cât și funcțională a sistemelor de sănătate”, a afirmat prof. univ. Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că în cadrul reuniunii va fi lansată o declaraţie.

„Astăzi vom lansa o declaraţie, ‘Declaraţia de la Bucureşti’, pentru că lucrurile importante în sănătate au fost totdeauna marcate de astfel de declaraţii, care ulterior au fost introduse în rezoluţiile pe care comitetele regionale sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii le-au aprobat, statele membre le-au aprobat iar politicile de sănătate din fiecare stat membru au ţinut cont de aceste rezoluţii”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

În perioada următoare va fi dezvoltat un proiect pilot de realizare de centre comunitare în mediul rural care să ofere servicii medicale.

„Ideea pe care noi o promovăm este cea a dezvoltării capabilităţilor medicilor care lucrează în mediul rural. O să dezvoltăm un proiect pilot de centre comunitare, care să ofere servicii medicale, să poată să ofere diagnostic şi tratament şi care să abordeze şi alte probleme legate de prevenţie. Iar motivaţia pentru medici să lucreze acolo (în zonele rurale – n.r.) este dată nu numai de faptul că au un cabinet dotat, ci trebuie să găsim soluţii care să se adreseze şi familiilor, care înseamnă accesul la educaţie pentru copiii acestor familii de medici sau asistenţi medicali şi nu în ultimul rând un standard economic care să le permită să profeseze fără griji. Dacă reuşim să facem lucrul acesta – şi debutăm în curând cu acest proiect pilot, împreună cu Ambasada Elveţiei şi cu UNICEF în parteneriat -, atunci o să putem să discutăm despre dezvoltarea unor servicii ambulatorii în mediul rural şi în oraşele mici. (…) Avansul tehnologic care există în momentul de faţă permite abordare ambulatorie sau de spitalizare de zi pentru multe afecţiuni iar aceste spitalizări prelungite, clasice, tradiţionale încep să nu mai fie necesare în multe situaţii şi lucru aceste condiţionează şi sustenabilitatea din punct de vedere al sistemului de sănătate”, a susţinut ministrul.

 

Hans Kluge (OMS), despre resursa umană în sănătate: Această criză se regăseşte în întreaga regiune

Mateescu Cristi
-
0
Hans Kluge (OMS), despre resursa umană în sănătate: Această criză se regăseşte în întreaga regiune

Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan de înlocuire a acestora, a declarat, miercuri, directorul Biroului Regional OMS Europa, dr. Hans Henri P. Kluge.

„Practic, vrem să schimbăm modul de a gândi, ceea ce înseamnă resursele umane. Această criză se regăseşte în întreaga regiune. (…) Toate aceste probleme au nevoie de politici şi de acţiuni cât mai rapide. (…) Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical. (…) Trebuie să pregătim noua generaţie de profesionişti”, a subliniat Hans Kluge, la ceremonia de deschidere a reuniunii la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa despre problematica resurselor umane din sănătate.

„Înainte de a atrage alţi oameni, trebuie să îi menţinem pe cei pe care îi avem, să le oferim o pregătire mai bună, să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, să înţelegem ce nevoi au – şi la nivel profesional, dar şi la nivel personal – şi să creştem atractivitatea acestei meserii. (…) Trebuie să ne asigurăm că cererea şi oferta se află la acelaşi nivel”, a explicat directorul Biroului Regional OMS Europa.

În opinia sa, este nevoie de un personal medical cu pregătire şi în acest sens trebuie oferite cursuri medicilor şi asistenţilor medicali, dar şi instrumentele necesare.

„Avem nevoie de un personal care să aibă suficientă pregătire şi competenţe corespunzătoare. Prin urmare, trebuie să le oferim atât cursuri de pregătire, cât şi instrumente digitale. (…) În al treilea rând, trebuie să abordăm şi problema migraţiei. Există o migraţie a lucrătorilor din domeniul sănătăţii iar România este cel mai mare producător de medici şi asistenţi medicali din regiune. (…) Vă confruntaţi cu un deficit foarte mare de încredere în regiune şi asta se referă la încrederea pe care nu o mai avem în sistemul de sănătate… Ne confruntăm cu o lipsă a încrederii politicienilor în sistemul de sănătate. Dacă nu există încredere, nu vom avea nici investiţii”, a subliniat oficialul.

Miercuri şi joi, are loc, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate. Vor fi discutate modalităţile de pregătire, motivare şi gestionare a resurselor umane.

La întâlnire participă miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experţi în domeniu din regiunea europeană a OMS. Reuniunea la nivel înalt este o oportunitate pentru statele membre să dezvolte strategii coordonate în domeniul resurselor umane care să asigure sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

Pe parcursul celor două zile, în cadrul sesiunilor se vor discuta acțiuni pentru:

  • reținerea și recrutarea lucrătorilor din domeniul sănătății și al asistenței medicale, în special în zonele rurale și îndepărtate
  • îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată
  • protejarea sănătății mintale și bunăstarea lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale
  • promovarea competențelor digitale ale lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale
  • îmbunătățirea guvernanței și a planificării forței de muncă din domeniul sănătății
  • promovarea practicilor etice în materie de migrație
  • abordarea diferențelor de gen în cadrul forței de muncă din domeniul sănătății și al asistenței medicale.

Ministrul Sănătății, despre resursa umană în sănătate: Sper să rezolvăm această problemă pânî în 2030 în regiunea noastră

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Sănătății, despre resursa umană în sănătate: Sper să rezolvăm această problemă pânî în 2030 în regiunea noastră

Fenomenul migraţiei cadrelor medicale „a mai scăzut”, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Cu implicarea noastră, a tuturor, sper ca până în 2030 să reuşim – cel puţin în regiunea noastră – să rezolvăm aceste probleme din domeniul sănătăţii în legătură cu resursa umană”, a subliniat ministrul.

„În anii precedenţi am văzut lipsa de personal din domeniul sănătăţii, datorită fenomenului migrator către alte ţări din Europa sau SUA şi Canada. S-a investit de asemenea în infrastructura din sănătate, în programele de rezidenţiat. Am observat că fenomenul acesta al migraţiei a mai scăzut. Trecem printr-un proces de reformă pe care îl menţionez, pentru că, datorită sprijinului OMS de anul trecut, România a reuşit să adopte prima strategie pentru dezvoltarea personalului din sănătate. Cred că această declaraţie privind resursa umană din sănătate, declaraţie ce va fi adoptată astăzi, va fi un document simbolic, pe care va trebui să îl transformăm în realitate în regiunea noastră şi în ţările noastre”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la ceremonia de deschidere a reuniunii la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa referitoare la problematica resurselor umane din sănătate.

Ministrul a precizat că a acţiona înseamnă evaluare, planificare, concepere, dar şi implementare, care reprezintă „partea cea mai dificilă”.

„Avem două zile importante, cu peste 250 de reprezentanţi, experţi la nivel naţional. Este important, este momentul să acţionăm. Ar trebui să spun că momentul de a acţiona înseamnă foarte multe lucruri: înseamnă să evaluăm, să planificăm să concepem, dar şi să implementăm şi aceasta este, după părerea mea, partea cea mai dificilă – aceea de implementare, pentru că noi deja am decis că acţionăm în numele cetăţenilor, cetăţeni care sunt de asemenea lucrători în domeniul sănătăţii”, a susţinut ministrul Sănătăţii.

Miercuri a început, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate.

Timp de două zile, vor fi discutate la Bucureşti modalităţile de pregătire, motivare şi gestionare a resurselor umane din sănătate.

La întâlnire participă miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experţi în domeniu din regiunea europeană a OMS. Reuniunea la nivel înalt este o oportunitate pentru statele membre să dezvolte strategii coordonate în domeniul resurselor umane care să asigure sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

Pe parcursul celor două zile, în cadrul sesiunilor se vor discuta acțiuni pentru:

  • reținerea și recrutarea lucrătorilor din domeniul sănătății și al asistenței medicale, în special în zonele rurale și îndepărtate
  • îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată
  • protejarea sănătății mintale și bunăstarea lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale
  • promovarea competențelor digitale ale lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale
  • îmbunătățirea guvernanței și a planificării forței de muncă din domeniul sănătății
  • promovarea practicilor etice în materie de migrație
  • abordarea diferențelor de gen în cadrul forței de muncă din domeniul sănătății și al asistenței medicale.

Societatea Română de Sindrom Lynch, lansată academic și public. Misiune și obiective

Mateescu Cristi
-
0
Societatea Română de Sindrom Lynch, lansată academic și public. Misiune și obiective

Lansarea publică și academică a Societății Române de Sindrom Lynch (SRSL) a avut loc marți.

„Sindromul Lynch este un defect autozomal dominant, asta înseamnă că este ereditar, îl transmitem din generație în generație și constă în mutații patogene ale genelor constituționale, care au ca și treabă repararea ADN-ului atunci când este replică greșit. Asta înseamnă că dacă aceste greșeli ale ADN-ului nu vor fi reparate eficient, ele se vor cumula și vor genera cancere la nivelul epiteliilor cu un turn-over accelerat. Predispuse spre acest lucru sunt, în special, colonul și endometrul, dar și uroteliul și pielea sunt de asemenea segmente importante implicate în carcinogeneza acestui sindrom”, a declarat as. univ. dr. Oana Cristina Voinea, președintele Societății Române de Sindrom Lynch.

Frecvența mutațiilor în populația generală este estimată la 1 la 279 de persoane.

Asta înseamnă că fiecare dintre noi are ca vecin de cartier un pacient care poartă aceste mutații, însă nu cunoaște că ADN-ul lui îl predispune cu riscuri chiar și de 80% mai mari comparativ cu populația generală spre o formă de cancer.

Potrivit SRSL, sindromul Lynch este cel mai frecvent sindrom genentic autozomal dominant ce se manifestă prin cancere la vârste tinere, riscul de a dezvolta cancer de colon fiind cu 80% mai mare decât în populația generală.

„În România, cancerul de colon este cea mai frecventă malignitate în rândul ambelor sexe. În acest context epidemiologic, sindromul Lynch este mult subdiagnosticat, însă, cunoscut din timp, prin mijloace adecvate și personalizate de profilaxie, screening și tratament, viața pacienților cu Sindrom Lynch poate fi nu doar mult crescută, ci și imbunătățită”, potrivit SRSL.

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezedențial, Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a declarat că facilitarea accesului la screening, testarea genetică, precum și abordarea multidisciplinară au ca scop îmbunătățirea calității vieții pacientului oncologic.

„Niciun pacient nu poate duce lupta cu boala în izolare. Dumneavoastră oferiți, astăzi, pacienților cu sindrom Lynch puterea de a crea instrumente potrivite pentru a face față provocărilor. Prin exemplul personal, creați speranță și încredere. Dăruirea dumneavoastră va îmbunătăți cu siguranță calitatea vieții și îngrijirii pacienților oncologici într-un viitor, sperăm, nu foarte îndepărtat. Vă felicit pentru înființarea acestei ascoiații profesionale, a cărei misiune dă expresie unora dintre obiectivele cuprinse în Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Facilitarea accesului la screening, testarea genetică, abordarea multidisciplinară, utilizarea medicinei personalizate pentru prevenire, diagnostic și tratament, realizarea unui registru național de sindrom Lynch, care să fie armonizat registrului național de cancer, toate acestea transpun obiectivul general al Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, acela de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului oncologic”, a precizat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

foto: Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a lansat invitația pentru o colaborare sustenabilă între Societatea Română de Sindrom Lynch și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

„Pentru că sindromul Lynch reprezintă cea mai frecventă predispoziție ereditară spre a dezvolta o serie de cancere, având în substrat anumite mutații genetice, vă lansez invitația spre o colaborare sustenabilă cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, al cărui coordonator principal este Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Sunt convins că rezultatele vor depăși așteptările și vor aduce numeroase beneficii tuturor actorilor implicați”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

„Făcând referire la sloganul Societății Române de Sindrom Lynch – Dăm vieții timp – pot să afirm că acest lucru va putea fi posibil doar prin repartizarea unor spații largi dedicate atât activității clinice, cât mai ales studiului intens în tot ceea ce înțelegem prin cercetare științifică medicală și educație medicală continuă. (…) Această nouă și lăudabilă inițiativă de a performa exclusiv în aria sindromului Lynch se constituie prin a aduce pe harta societăților medicale  românești de noi entități compuse din profesioniști din domeniul medical și științific universitar, al căror aport va fi cu siguranță unul exponențial. Cu certitudine beneficiarii direcți vor fi pacienții pentru care se impune astăzi o optimizare a managementului în tot ceea ce înseamnă diagnostic, screening și terapii avansate. (…) Pentru succesul acestui demers, este nevoie să dezvoltați o succesiune de parteneriate interdisciplinare și împreună cu colegii din alte societăți medicale să reușiți să creionați și să implemetați programe speciale dedicate acestor pacienți”, a precizat rectorul UMF „Carol Davila”.

Foto: Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila” București

Misiunea și obiectivele Societății Române de Sindrom Lynch

Misiunea Societății Române de Sindrom Lynch este optimizarea managementului diagnostic, de screening și terapeutic al pacienților care poartă acest sindrom la nivel național. Impactul dorit reprezintă îmbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții pacienților români cu sindrom Lynch, prin alinierea sistemelor de diagnostic, screening, tratament și îngrijire la standarde occidentale.

Potrivit SRSL, printre principalele obiective se numără:

  • facilitarea accesului la diagnostic molecular și genetic
  • standardizarea testării universale IHC a MMRd, în cazul cancerelor colorectale și endometriale, în conformitate cu protocoalele internaționale în vigoare
  • încurajarea unor ședințe multidisciplinare (Lynch board), în vederea constituirii unor programe de screening personalizate, în acord cu mutația diagnosticată fiecărui pacient, antecedentele heredocolateraleși comorbiditățile în curs
  • crearea Registrului Național de Sindrom Lynch, armonizat Registrului Național de Cancer, reglementat prin Legea 273 pentru prevenirea și combaterea cancerului

 

Studiu: Noi gene de risc pentru schizofrenie, identificate de cercetători

Mateescu Cristi
-
0
Studiu: Noi gene de risc pentru schizofrenie, identificate de cercetători

Oamenii de știință au identificat noi gene de risc pentru schizofrenie, în primul studiu de acest gen. Două gene recent descoperite au fost legate de schizofrenie, în timp ce o genă, cunoscută anterior asociată cu riscul de schizofrenie, a fost, de asemenea, legată și de autism.

Ca și în cazul multor afecțiuni neurologice, cauzele exacte ale schizofreniei sunt variate și complexe și în cea mai mare parte necunoscute, deși se pare că o combinație de modificări genetice, de mediu și biologice din creier joacă un rol important.

„Motivația acestui studiu a fost să înțelegem mai bine modul în care variantele genetice rare influențează riscul unei persoane de a dezvolta boli mintale severe, în special schizofrenia”, spune psihiatrul genetician Alexander Charney, de la Școala de Medicină Icahn Mount Sinai.

În cadrul studiului, două noi gene de risc, SRRM2 și AKAP11, au fost identificate printr-o comparație a secvențelor de gene ale persoanelor cu schizofrenie cu cele ale persoanelor sănătoase din diferite grupuri, în special cele de ascendență africană.

O a treia genă identificată în studiu, PCLO, a fost legată de schizofrenie în trecut, dar acum este identificată ca având un risc comun pentru schizofrenie și autism.

„Se știe că există componente genetice împărtășite între boli. Din punct de vedere clinic, genele ar putea arăta diferit în aceeași familie. Aceeași variantă în aceeași familie poate provoca autism la un membru al familiei și schizofrenie în altul”, spune Charney. „Ideea că aceeași genă are manifestări diferite este foarte interesantă pentru noi, deoarece ar putea fi utilă atunci când vine vorba de tratarea persoanelor din clinică”, susține acesta.

Meta-analiza a inclus 35.828 de cazuri și 107.877 de controale obținute din seturi de date publicate anterior.

Prin punerea în comun a datelor din mai multe studii care au examinat același fenomen, o meta-analiză poate ajuta cercetătorii să identifice modele sau inconsecvențe în constatările diferitelor studii și să ofere o estimare mai precisă a mărimii efectului.

Secvențierea întregului genom este costisitoare, așa că cercetătorii au aplicat secvențierea genelor țintite la gene atent selectate din aceste date – de la 11.580 de persoane cu un diagnostic de schizofrenie sau tulburări schizoafective și 10.555 de persoane fără un diagnostic cunoscut de tulburare psihiatrică. Persoanele ale căror gene au fost incluse în studiu nu erau strâns înrudite, iar 40 la sută erau non-europeni.

„Concentrându-ne pe un subset de gene, am descoperit variante rare dăunătoare care ar putea duce la noi medicamente pentru schizofrenie”, spune autorul principal, geneticianul și analist de date Dongjing Liu, de la Școala de Medicină Icahn Mount Sinai. „De asemenea, am descoperit că variantele dăunătoare rare ale genelor constrânse din evoluție conferă o amploare similară a riscului de schizofrenie în rândul acestor populații diferite și că factorii genetici stabiliți anterior la persoanele predominant albe au fost extinși acum la non-albi.pentru această boală debilitantă”.

Cercetătorii intenționează să investigheze în continuare implicațiile clinice ale acestor gene nou descoperite asupra simptomelor sau comportamentelor specifice schizofreniei și să identifice potențiale medicamente pentru a le viza.

Potrivit cercetătorilor, studiul își propune să demonstreze că riscul genetic este uniform între etnii.

„Atingerea diversității în cercetarea genetică umană trebuie să fie o prioritate de vârf pentru a preveni agravarea disparităților de sănătate pe măsură ce descoperirile din cercetarea genetică încep să fie transpuse în practică clinică”, scriu ei.

Schizofrenia este o boală mintală severă care afectează gândirea, sentimentul și comportamentul. Începând de obicei la sfârșitul adolescenței sau la vârsta adultă timpurie și afectând aproximativ 7 din 1.000 de persoane, scurtează viața unei persoane cu aproape 15 ani, potrivit statisticilor.

Studiu: Înveliş mineral care ajută bacteriile benefice din probiotice să supravieţuiască în timpul procesului de producţie şi în tractul intestinal

Mateescu Cristi
-
0
Studiu: Înveliş mineral care ajută bacteriile benefice din probiotice să supravieţuiască în timpul procesului de producţie şi în tractul intestinal

Un înveliş mineral care poate ajuta bacteriile benefice din probiotice să supravieţuiască în timpul procesului de producţie şi în tractul intestinal a fost dezvoltat de cercetători din China, reprezentând astfel o soluţie la problemele legate de disponibilitatea redusă la nivel global a acestor produse terapeutice orale.

Suplimentele probiotice orale câştigă din ce în ce mai mult în popularitate ca terapie neinvazivă pentru sănătatea florei intestinale. Cu toate acestea, eficacitatea lor este destul de incertă din cauza ratei reduse de supravieţuire a bacteriilor în intestine.

Studiul, publicat în cea mai recentă ediţie a revistei Science Advances, afirmă că noul înveliş pe bază de calciu este capabil să protejeze probioticele orale de expunerea la acidul gastric şi de ameninţările din procesul de fabricaţie, cum ar fi oxigenul, razele ultraviolete şi etanolul, potrivit Agerpres.

Grupul de cercetători chinezi, condus de oameni de ştiinţă de la Universitatea Jiao Tong din Shanghai, s-a inspirat din capacitatea unor organisme vii de a crea cochilii pe bază de calciu.

Cercetătorii au realizat un înveliş din carbonat de calciu, folosind interacţiuni electrostatice pentru a imita procesul de biomineralizare.

Potrivit studiului, stratul ultrarezistent şi auto-detaşabil protejează probioticele ce reduc inflamaţia, numite Bacteroides fragilis, de daunele provocate de oxigen, raze ultraviolete şi etanol.

Totodată, acest strat este capabil să neutralizeze acizii gastrici şi biliari din tractul gastrointestinal superior.

Cercetătorii chinezi au demonstrat viabilitatea acestui tip de înveliş atunci când l-au utilizat pentru a trata colita unor şoareci.

Conform oamenilor de ştiinţă din China, noul material ar putea servi drept o platformă versatilă pentru realizarea de bioagenţi orali vii de generaţie următoare, pe bază de bacterii şi multifuncţionali, care vor putea fi utilizaţi într-o gamă largă de aplicaţii biomedicale.

48 decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână. La ATI sunt internați 142 de pacienți

Mateescu Cristi
-
0
48 decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână. La ATI sunt internați 142 de pacienți

Ministerul Sănătăţii informează că, în perioada 13 – 19 martie, au fost înregistrate 7.483 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Potrivit sursei citate, 2.455 dintre cazurile înregistrate în ultima săptămână au fost la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 343 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.359.839 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,50.

În ultima săptămână au fost efectuate 10.528 de teste RT-PCR şi 69.086 de teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.808.268 de teste RT-PCR şi 13.097.224 de teste rapide antigenice.

<strong>142 de pacienţi, internați la ATI </strong>

Potrivit Ministerului Sănătății, 1.464 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil.

La ATI sunt trataţi 142 de pacienţi, dintre care 119 nu sunt vaccinaţi anti-COVID.

Din totalul pacienţilor internaţi, 155 sunt minori, toţi fiind în secţii.

<strong>48 decese la pacienți COVID, în ultima săptămână </strong>

În săptămâna 13 – 19 martie, au fost raportate de către INSP 48 de decese la pacienţi cu COVID: 32 de bărbaţi şi 16 femei.

Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, două la categoria de vârstă 50-59 de ani, 5 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 14 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 26 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, toţi pacienţii prezentau comorbidităţi şi 12 dintre aceştia erau vaccinaţi anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.821 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

1...509510511...3.333Pagina 510 din 3.333