Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 20 – 26 martie, au fost vaccinate anti-COVID 409 persoane, dintre care 338 cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus.

Totodată, au mai fost administrate 71 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.920.791 de doze de vaccin anti-COVID.

Un număr de 8.130.592 persoane au primit schema completă, 2.667.433 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.102 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.247 de tip local şi 17.854 de tip general.

Aproape 1.600 pacienţi cu COVID-19, internaţi în spitale, dintre care 146 la ATI

Ministerul Sănătăţii informează că, în perioada 20 – 26 martie, au fost înregistrate 8.082 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Potrivit sursei citate, 2.465 dintre cazurile înregistrate în ultima săptămână au fost la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 383 de persoane au fost reconfirmate ca fiind infectate cu SARS-CoV-2.

Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.367.9211 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,58.

În ultima săptămână au fost efectuate 10.911 de teste RT-PCR şi 70.501 de teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.819.081 de teste RT-PCR şi 13.167.467 de teste rapide antigenice.

37 de decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână

Potrivit Ministerului Sănătății, 1.594 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil.

La ATI sunt trataţi 146 de pacienţi, dintre care 131 nu sunt vaccinaţi anti-COVID.

Din totalul pacienţilor internaţi, 140 sunt minori, toţi fiind în secţii.

În săptămâna 20 – 26 martie, au fost raportate de către INSP 37 de decese la pacienţi cu COVID: 21 de bărbaţi şi 16 femei.

Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 de ani, unul la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, şapte la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, nouă la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 19 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, 34 dintre pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi şi 15 dintre aceştia erau vaccinaţi anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.858 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

 

Monitorul Oficial: Metodologia de organizare a sesiunii extraordinare a concursului de rezidențiat din luna mai

Metodologia privind desfășurarea sesiunii extraordinare a concursului de rezidențiat din luna mai, pentru locurile şi posturile rămase neocupate pentru domeniul medicină în sesiunea 20 noiembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial.

„Ministerul Sănătăţii organizează la data de 14 mai 2023 concurs de admitere în rezidenţiat, sesiune extraordinară, pentru domeniul medicină pentru posturile şi locurile rămase neocupate în sesiunea 20 noiembrie 2022”, se arată în metodologie.

Concursul se va desfăşura numai în centrul universitar București.

„Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, Ministerul Sănătăţii va încheia cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti un contract în baza căruia se stabilesc atât obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, cât şi sumele ocazionate de cheltuielile de organizare şi desfăşurare, suportate din taxa de înscriere la concurs”, conform metodologiei.

Concursul se desfăşoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări pe o durată de 4 ore.

„Alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru domeniul de concurs, respectiv Medicina. Ocuparea locurilor/posturilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor/posturilor publicate la concurs, alcătuindu-se o singură clasificare naţională pentru domeniul de concursv, potrivit documentului citat.

Metodologia poate fi consultată AICI 

Lista locurilor și posturilor disponibile se regăsește pe site-ul rezidentiat.ms.ro

La sesiunea noiembrie 2022, 10.330 de candidaţi s-au înscris la examenul de intrare în Rezidențiat în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie. Aceștia concurează pentru un număr de 5.866 locuri și posturi din cadrul unităților sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale, pentru cele 3 domenii de pregătire: 4.734 locuri și posturi pentru domeniul medicină, 621 locuri pentru domeniul medicină dentară și 511 locuri și posturi pentru domeniul farmacie.

Examenul s-a desfășurat în șase centre universitare medicale: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Concursul a durat 4 ore, iar testele de tip grilă au inclus 200 de întrebări.

Un studiu recent demonstrează faptul că nevăzătorii își simt bătăile inimii mai bine decât restul semenilor

Studiul indică faptul că orbirea antrenează o capacitate sporită de a simți semnale din interiorul corpului, conform unor descoperiri publicate în Journal of Experimental Psychology.

Acest lucru sugerează că plasticitatea creierului în urma orbirii duce la o capacitate superioară de a simți semnale de la inimă, ceea ce are implicații pentru studiul conștientizării corporale și al procesării emoționale la indivizii orbi.

Specialiștii au conchis astfel că deprivarea vizuală duce la o abilitate sporită a persoanelor de a-și număra bătăile inimii, ceea ce are implicații importante pentru studiul amplorii plasticității transmodale după pierderea vizuală, înțelegerea procesării emoționale la indivizii nevăzători și învățarea modului în care conștientizarea de sine a corpului poate să se dezvolte și să fie susținute în absența experienței vizuale – relatează MedicalXpress.

Un experiment simplu

Acest experiment își propune să investigheze potențiala influență a orbirii asupra interocepției cardiace.

Astfel, treizeci și șase de persoane nevăzătoare și tot atâtea văzătoare au fost rugate să-și numere propriile bătăi ale inimii fără a-și verifica pulsul sau posibilitatea de a-și atinge corpul; în același timp, cercetătorii au înregistrat bătăile inimii reale ale participanților cu un pulsoximetru iar apoi, au comparat cifrele raportate cu cele înregistrate pentru a evalua în ce măsură participanții au putut să-și perceapă mai bine propriul ritm cardiac.

Analiza a arătat că participanții nevăzători au fost superiori la a-și simți bătăile inimii decât participanții fără probleme de vedere: primii au avut o precizie medie de 0,78 în timp ce restul au avut o precizie de 0,63 în medie, conform unei scale în care 1,0 reprezenta un scor perfect.

Cunoștințe sporite despre plasticitatea creierului

Scopul general al acestui studiu a fost de a face primul pas spre înțelegerea modului în care absența vederii influențează interocepția, ceea ce ar putea avea implicații importante pentru progresul înțelegerii rolului experienței vizuale în conștientizarea de sine a corpului și procesarea emoțională.

„Participanții nevăzători au fost mult mai buni în a-și număra bătăile inimii decât participanții cu văz în studiul nostru și în mai multe studii anterioare”, a relatat Dominika Radziun, Ph.D. student la Departamentul de Neurostiinte, Institutul Karolinska.

„Ne oferă informații importante despre plasticitatea creierului și despre modul în care pierderea unui simț îi poate îmbunătăți pe alții, în acest caz capacitatea de a simți ceea ce se întâmplă în interiorul propriului tău corp” – a precizat aceasta.

Capacitatea de a simți bătăile inimii poate oferi un avantaj atunci când vine vorba de procesarea emoțională

Studiile anterioare au legat gradul de acuratețe interoceptivă, adică capacitatea de a simți starea internă a corpului, de cât de bine percep oamenii propriile emoții sau ale celorlalți.

„Știm că semnalele inimii și emoțiile sunt strâns legate între ele; de ​​exemplu, inimile noastre bat mai repede atunci când simțim frică. Este posibil ca sensibilitatea sporită a indivizilor orbi la semnalele din propria inimă să afecteze și experiențele lor emoționale”, a exemplificat Dominika Radziun.

Specialiștii vor continua să studieze modul în care indivizii orbi își percep propriile corpuri, examinând dacă modificările structurale ale cortexului vizual – regiunea creierului responsabilă în mod normal de vedere – pot interpreta capacitatea crescută de a simți semnale din interiorul corpului.

Conform autorilor studiului, următorul pas este de a explora indicatorii de sănătate mintală și de a examina modul în care aceștia se relaționează cu procesele legate de corp din aceste grupuri implicate în experimentul amintit.

26 martie, Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei

Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei, marcată anual la 26 martie, reprezintă un efort internaţional important dedicat creşterii gradului de conştientizare a epilepsiei la nivel mondial.

Pe 26 martie, anual, oamenii de pe tot mapamondul sunt invitaţi să poarte simbolic o parte din vestimentaţie sau un accesoriu de culoare violet, să găzduiască şi să organizeze sau să participe la evenimente, pentru a susţine conştientizarea epilepsiei, marcând astfel Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei. Anul trecut, oameni din peste 85 de ţări de pe toate continentele au participat la Purple Day. Culoarea acestei zile fiind violet, unele instituţii folosesc iluminatul colorat astfel, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu cei care suferă de epilepsie.

Anul acesta sunt aşteptate evenimente în peste 100 de ţări, pentru a susţine cunoaşterea şi informarea despre această boală, susţinerea pacienţilor şi a familiilor acestora care sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţi vieţii persoanelor cu epilepsie. Societatea discriminează adesea sau creează obstacole pentru persoanele cu probleme medicale, lipsa de informaţii şi dezinformarea fiind frecvente în rândul populaţiei generale.

Asociaţia Pacienţilor cu Epilepsie din România (ASPERO) militează permanent pentru acces echitabil la diagnosticare, tratament şi îngrijire medicală, pentru o legislaţie adecvată care să garanteze drepturile omului şi pentru a combate stigma asociată acestei boli, încurajând persoanele cu epilepsie să trăiască la potenţialul lor maxim.

În România, numărul persoanelor cu epilepsie aflate în evidenţa INSP în anul 2020 era de 124.326 persoane, număr aflat în scădere cu 1% faţă de creşterea medie înregistrată în ultimii trei ani (2017-2019) de 12%. Totalul deceselor în 2020 a fost de 349 persoane, în creştere cu 61 persoane faţă de anul precedent. Cu toate acestea în anul pandemiei au fost 12.895 de cazuri de epilepsie nou diagnosticate, în scădere cu 2.409 persoane faţă de media ultimilor trei ani. În realitate numărul persoanelor cu epilepsie din ţara noastră este mult mai mare, multe persoane fiind nediagnosticate.

Potrivit ONU, epilepsia este o boală cronică netransmisibilă a creierului care afectează oameni de toate vârstele, aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume suferind de epilepsie, ceea ce o face una dintre cele mai frecvente boli neurologice la nivel global. Aproape 80% dintre persoanele cu epilepsie trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, iar trei sferturi dintre acestea nu primesc tratamentul de care au nevoie. Se estimează că până la 70% dintre persoanele care trăiesc cu epilepsie ar putea trăi fără convulsii dacă sunt diagnosticate şi tratate corespunzător. Riscul de deces prematur la persoanele cu epilepsie este de până la trei ori mai mare decât la populaţia luată în ansamblul său. În multe părţi ale lumii, persoanele cu epilepsie şi familiile lor suferă de stigmatizare şi discriminare, se arată pe www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/epilepsy.

Sunt esenţiale măsuri precum cercetarea şi dezvoltarea de tratamente inovatoare, fondarea mai multor centre specializate, formarea unor echipe interdisciplinare (neurolog, pacient, psiholog şi familie), o mai bună informare a medicului de familie în ceea ce priveşte simptomatologia bolii şi o mai bună educare a pacienţilor cu privire la boala lor şi importanţa terapiilor.

Epilepsia este o tulburare a sistemului nervos central, în special a creierului. Se manifestă prin crize bruşte şi imprevizibile, de câteva secunde sau minute. Unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele pot fi dramatice. Liga Internaţională împotriva Epilepsiei a clasificat recent epilepsia ca o boală şi nu ca o tulburare, pentru a transmite mai eficient mesajul că epilepsia este o afecţiune gravă, după cum este susţinut pe site-ul menţionat.

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice cronice. Epilepsia poate fi prezentă la orice vârstă, deşi debutul ei este cel mai adesea în copilărie sau în ultimii ani de viaţă. Există o varietate de opţiuni de tratament pentru convulsiile rezistente la medicamente, inclusiv intervenţia chirurgicală, terapia dietetică administrată medical şi stimularea nervilor, opţiuni care trebuie evaluate în cadrul unui program individual de urmărire a evoluţiei epilepsiei pentru fiecare persoană bolnavă.

Studiu: Cercetătorii australieni au asociat un aport ridicat de magneziu cu o sănătate cerebrală mai bună

Cercetătorii australieni au asociat un aport ridicat de magneziu cu o sănătate cerebrală mai bună pe parcursul vieţii, informează Xinhua.

O echipă de la Neuroimaging and Brain Lab din cadrul Universităţii Naţionale din Australia (ANU) a descoperit că un consum ridicat de alimente bogate în magneziu cum ar fi spanacul şi nucile ar putea reduce riscul dezvoltării demenţei, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au studiat peste 6.000 de persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv cu vârste cuprinse între 40 şi 73 de ani din Marea Britanie pe o perioadă de 16 luni.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că în cazul persoanelor care consumă peste 550 mg de magneziu zilnic, vârsta creierului lor este, la 55 de ani, cu un an mai mică în comparaţie cu cei care au un aport normal de magneziu de 350 mg zilnic.

Khawlah Alateeq, autoarea principală a studiului, a precizat că, potrivit cercetării, efectele preventive ale unui aport alimentar mai ridicat de magneziu ar putea începe la persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani sau mai devreme.

”Studiul nostru arată că o creştere de 41% în aportul de magneziu ar putea duce la o pierdere mai redusă a volumului cerebral asociată cu înaintarea în vârstă, ceea ce înseamnă o funcţie cognitivă mai bună şi un risc mai scăzut sau întârziat de debut al demenţei mai târziu în viaţă”, a spus ea într-un comunicat de presă.

”Cercetarea scoate în evidenţă beneficiile potenţiale ale unei diete bogate în magneziu şi rolul pe care acesta îl îndeplineşte în promovarea sănătăţii celebrale”.

Femeile, în special cele aflate în postmenopauză, beneficiază mai mult, potrivit studiului, de efectele neuroprotectoare ale unei diete bogate în magneziu în comparaţie cu bărbaţii.

Erin Walsh, coautoare a studiului, a precizat că raportul ar putea duce la dezvoltarea intervenţiilor de sănătate publică în scopul îmbunătăţirii sănătăţii cerebrale şi a reducerii riscurilor apariţiei demenţei cu ajutorul dietei.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în prezent peste 55 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel global, cea mai răspândită formă fiind boala Alzheimer.

Experţii au avertizat că numărul cazurilor este estimat să se tripleze până la 150 de milioane înainte de 2050.

”Întrucât nu există un tratament pentru demenţă, iar dezvoltarea tratamentelor farmacologice nu au avut succes în ultimii 30 de ani, s-a sugerat ca prevenţia să primească o atenţie mai mare”, a spus Walsh.

OMS: După două decenii de scădere neîntreruptă, numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut în Europa

După două decenii de scădere neîntreruptă, numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut în Europa, a avertizat, vineri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În 2021, această boală pulmonară a ucis 27.300 de europeni, comparativ cu 27.000 în anul precedent, potrivit celor mai recente date disponibile. Cu 4.900, respectiv 3.600 de decese estimate, Rusia şi Ucraina sunt ţările cele mai afectate, potrivit Agerpres.

Conform OMS, această creştere a fost cauzată de relaxarea procedurilor de diagnosticare în timpul lockdownurilor asociate pandemiei de COVID-19 şi de răspândirea unei tulpini de tuberculoză care este rezistentă la un antibiotic prescris împotriva acestei boli.

Este pentru prima dată în 20 de ani când tendinţa de scădere a fost inversată, a precizat OMS.

În cele 53 de ţări din regiunea OMS Europa, care acoperă şi Asia Centrală, aproximativ 230.000 de persoane au contractat tuberculoză, o boală cauzată de o bacterie ce atacă în principal plămânii – acest total rămânând totuşi în scădere în raport cu anii precedenţi.

„Creşterea numărului de decese cauzate de tuberculoză în 2021 este, foarte probabil, o consecinţă a întârzierii sau a absenţei diagnosticării tuberculozei din cauza unei perturbări a serviciilor medicale în timpul pandemiei de COVID-19″a precizat OMS Europa.

În plus, prevalenţa tuberculozei rezistente la medicamente a crescut de asemenea pe scară largă, întrucât o treime din cazurile diagnosticate au fost cazuri de tuberculoză rezistentă la Rifampicină în 2021.

La nivel mondial, OMS s-a declarat deja îngrijorată în octombrie 2022 din cauza unei creşteri similare, înregistrată tot pentru prima dată în ultimii 20 de ani, a noilor cazuri de tuberculoză depistate în 2021.

Aproximativ 10,6 milioane de persoane din lumea întreagă au dezvoltat această boală în acel an, potrivit datelor OMS.

Institutul „Marius Nasta”: Creştere majoră a cazurilor de tuberculoză în 2022 faţă de anul anterior

0

Datele statistice provizorii ale Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, prezentate, vineri, într-o conferinţă de presă la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, arată o creştere majoră în 2022 faţă de anul anterior, fiind înregistrate 8.824 de cazuri faţă de 7.618 cazuri în 2021.

„Aceste date reflectă noua realitate cauzată de impactul pandemiei COVID-19 care a ținut departe de spitale bolnavii suferinzi de alte probleme de sănătate în afara infecției cu SARS-COV-2, inclusiv tuberculoză. Incidența înregistrată în 2022 a ajuns la 46,1 cazuri la suta de mii de locuitori, de la 39,7 cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, în anul precendent”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Institutul „Marius Nasta”.

Dacă numărul judeţelor cu incidenţă mare a rămas comparabil în ultimii doi ani, numărul judeţelor cu incidenţă medie (galben) între 37,1 şi 59 de cazuri la suta de mii de locuitori a crescut de la 12 în anul 2021 la 19 în anul 2022.

Potrivit datelor, cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în judeţele: Iaşi – 476 cazuri, Dolj – 430 cazuri, Bacău – 327 cazuri şi Botoşani – 327 cazuri.

De asemenea, 327 de copii au fost diagnosticaţi cu tuberculoză în anul 2022, cu o incidenţă de 10,7 la 100.000 copii, sub nivelul celei din 2019, care a fost de 12,7.

În acest context, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” a dezvoltat o colaborare cu Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial şi Centrul de Inovaţie şi E-Health al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra diagnosticării tuberculozei.

Analiza datelor evidenţiază o scădere abruptă a cazurilor diagnosticate în 2020, cu peste 30%, în condiţiile în care media de scădere a incidenţei cazurilor de tuberculoză anterior pandemiei a fost în România de 5,7%. Cercetarea demonstrează că, în judeţele în care personalul medical a fost implicat aproape total în limitarea efectelor pandemiei, diagnosticarea tuberculozei a scăzut aproape la jumătate. Efectul prezenţei caravanelor Screening TB în zonele cu incidenţa cea mai mare din România (Botoşani, Vaslui, Iaşi, Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa) în perioada de debut a pandemiei a dus la creşterea gradului de diagnostic al tuberculozei.

„În anul 2022 e prima oară când se observă tendinţa de creştere a cazurilor depistate după pandemia care a avut un impact masiv asupra gradului de depistare. Acest amănunt impune o concentrare atentă asupra depistării precoce, a screeningului cazurilor de tuberculoză, dar şi măsuri care să vizeze creşterea aderenţei la tratament, concomitent cu intervenţii de reducerea a stigmei specifice acestei patologii. Analizând situaţia din Bucureşti, unde incidenţa cazurilor de COVID-19 a fost cea mai mare din România, un beneficiu în lupta împotriva tuberculozei l-a constituit debutul proiectului pilot al Ministerului Sănătăţii, de tratare în ambulatoriu a pacientului cu tuberculoză. A fost uşurat astfel accesul la tratament şi diagnostic a pacienţilor din zona Bucureşti – Ilfov”, se mai arată în comunicat.

Doar în judeţul Timiş, diagnosticarea tuberculozei a păstrat ritmul din anii pre-pandemici.

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” derulează, în prezent, cel mai mare program de screening activ al tuberculozei în România.

„Proiectul se află în ultimul an de implementare, până în acest moment intrând în screening 79.418 persoane din 33 de judeţe (datele parţiale de la începutul lunii ianuarie). Proiectul vizează populaţia din zonele rurale cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale, persoane fără adăpost şi consumatori de droguri injectabile din marile aglomeraţii urbane şi persoane private de libertate. Incidenţa depistată de caravanele mobile Screening TB în aceste zone vulnerabile este de 258,7 cazuri la suta de mii de locuitori, de 5,6 ori mai mare decât incidenţa calculată la nivel naţional”, se precizează în comunicat.

Reţeaua de pneumologie a beneficiat în 2022 de investiţii în aparatură şi reactivi pentru diagnosticul tuberculozei prin finanţări primite în cadrul a două proiecte.

Astfel, proiectul ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, finanţat de Fondul Global de luptă împotriva HIV, Tuberculozei şi Malariei, a dotat cu echipamente şi medicamente reţeaua TB cu 35 de aparate GeneXpert de ultimă generaţie, 5 aparate moderne de radiologie mobilă, peste 40.000 de teste rapide de diagnostic al TB sensibile şi multidrog rezistente. De asemenea, a fost dotat şi laboratorul Institutului Naţional de Sănătate Publică cu aparate de diagnostic genetic – RT-PCR şi aparat de secvenţiere genom viral, dar şi Laboratorul Naţional de referinţă al Institutului „Marius Nasta” a fost dotat cu echipamente moderne pentru diagnosticul molecular al TB.

Aparatura de diagnostigare mobilă a tuberculozei a ajuns în zone greu accesibile din județele Maramureș, Tulcea, Bacău, Botoșani, Iași, județe care în parte se confruntă și cu problema migrației transfrontaliere în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea Strategiei WHO END TB 2016-2020”, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), derulat de Institutul „Marius Nasta”, coordonat de Ministerului Sănătăţii, a completat dotările cu: 17 echipamente Genexpert, 9 aparate MGIT de cultură în mediul lichid, 8 echipamente de depistare a tuberculozei latente şi 80 de echipamente de nebulizare pentru controlul infecţiei TB şi 30 echipamente pentru testarea eficienţei nebulizării.

Ziua de 24 martie marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei.

„La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mari provocări endemice, cu 1,6 milioane de decese înregistrate în 2021. În România, datele statistice provizorii ale Programului Naţionale de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei indică o creştere majoră în 2022 faţă de anul anterior. Astfel, au fost înregistrate 8.824 de cazuri în 2022 faţă de 7.618 cazuri în anul 2021”, se arată în comunicat.

 

INSP: România continuă să ocupe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de tuberculoză şi recidive

Diagnosticată şi tratată la timp, tuberculoza poate fi vindecată, transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei.

„Tuberculoza reduce drastic calitatea vieţii bolnavului, ca urmare a afectării plămânilor şi, uneori, a altor organe, în anumite cazuri putând duce chiar la deces. Boala se transmite de om la om prin strănut, tuse sau salivă, astfel că membrii familiei, prietenii sau colegii de muncă ai unei persoane cu tuberculoză se pot îmbolnăvi la rândul lor. Din acest motiv, uneori, o persoană cu tuberculoză se poate simţi stigmatizată şi izolată de către anturaj, ceea ce poate cauza o suferinţă psihică ce se adaugă suferinţei cauzată de boală. Incapacitatea de a munci pe durata tratamentului până la vindecare poate cauza dificultăţi materiale pacientului şi familiei. (…) Diagnosticată şi tratată la timp, tuberculoza poate fi vindecată”, potrivit unui comunicat al INSP.

Potrivit sursei citate, cu toate că, în ultimele două decenii, România a înregistrat o reducere importantă a cazurilor de tuberculoză (de la 159 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2003, la 39,8 cazuri la 100.000 locuitori în 2021), ţara noastră continuă să ocupe primul loc în UE la numărul de cazuri noi şi recidive.

„Discutaţi cu medicul dumneavoastră de familie în cazul în care aveţi simpome precum tuse care persistă mai mult de 3 săptămâni, dureri în piept, dificultăţi de respiraţie, scădere în greutate nejustificată, transpiraţii nocturne, oboseală”, recomandă specialiştii.

Metodele prin care se poate preveni îmbolnăvirea sunt: vaccinarea copiilor cu vaccinul anti-tuberculoză BCG, menţinerea unui sistem imun sănătos, acoperirea nasului şi gurii în momentul strănutului sau tusei, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, aerisirea frecventă a încăperilor şi evitarea spaţiilor aglomerate.

În fiecare an, data de 24 martie este dedicată marcării Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, prilej cu care se atrage atenţia asupra faptului că tuberculoza este una dintre cele mai frecvente boli contagioase, care continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică în întreaga lume din cauza multiplelor implicaţii pe care le are la nivel de individ şi societate.

Data de 24 martie a fost aleasă de Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei, în 1982, ca zi internaţională dedicată eradicării bolii, deoarece la 24 martie 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC, un proces ce a deschis calea spre diagnosticare şi vindecare.

24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei este marcată, în fiecare an, la 24 martie, cu scopul de a atrage atenţia asupra cauzelor acestei boli, dar şi de a transmite informaţii referitoare la prevenţia şi tratamentul acesteia.

Data de 24 martie a fost aleasă de Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei, în 1982, ca zi internaţională dedicată eradicării tuberculozei, deoarece la 24 martie 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC, ceea ce a deschis calea spre diagnosticarea şi vindecarea acestei boli.

În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva TBC, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează OMS.

Tema din 2023 a Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei este „Yes! We can end TB!”/”Da! Putem pune capăt TB!”, aceasta având drept scop adoptarea mai rapidă a noilor recomandări ale OMS, adoptarea de inovaţii, acţiuni accelerate şi colaborarea multisectorială pentru combaterea epidemiei de tuberculoză, conform OMS.

„Anul acesta este important, prin oportunităţile de a creşte vizibilitatea şi a spori angajamentul politic la Reuniunea la nivel înalt a ONU din 2023 privind tuberculoza. OMS va lansa, de asemenea, un apel la acţiune cu partenerii, cerând statelor membre să accelereze lansarea noilor scheme de tratament mai scurte, recomandate de OMS, pentru tuberculoza rezistentă la medicamente”, precizează site-ul OMS.

Potrivit sursei citate, majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de TBC trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, dar TBC este prezentă în întreaga lume.

În 2023 trebuie adusă în atenţie activitatea de a pune capăt tuberculozei şi suferinţei pe care aceasta o provoacă milioanelor de oameni, dar şi pentru a solicita îngrijire cuprinzătoare şi echitabilă pentru cei afectaţi. Reuniunea la nivel înalt a ONU din 2023 privind tuberculoza, de la Adunarea Generală din septembrie, va reuni şefi de stat şi va oferi ocazia de a mobiliza actorii politici şi sociali în respectarea angajamentului de a accelera lupta împotriva acestor boli străvechi.

„Este responsabilitatea noastră colectivă să eliminăm inegalităţile în ceea ce priveşte tratamentul pentru a pune capăt acestei boli care poate fi prevenită şi vindecată”, transmite OMS.

Activităţile de luptă împotriva tuberculozei vizează oferirea de servicii potrivite, asigurarea unui mediu sigur, metode de tratament egale şi prevenţia prin screening. „Sărăcia, subnutriţia, condiţiile precare de viaţă şi de muncă, printre altele, afectează modul în care oamenii se îmbolnăvesc, dezvoltă TBC şi fac faţă cerinţelor tratamentului (inclusiv medical, financiar şi social) şi influenţează rezultatele în materie de sănătate cu care se confruntă. Astfel, progresul în combaterea tuberculozei şi a factorilor ei nu poate fi realizat doar de sistemul de sănătate, ci necesită un angajament politic ferm la cel mai înalt nivel, o colaborare multisectorială puternică (dincolo de sectorul medical) şi un sistem eficient de responsabilitate.”, precizează site-ul OMS.

În România, în urmă cu cinci ani a fost demarat un program de screening împotriva tuberculozei, derulat prin Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Prin aceste acţiuni se promovează incluziunea socială, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare, prin creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general, servicii orientate către prevenirea, depistarea precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente.

Totodată, se pune accent pe derularea unor activităţi de susţinere şi asistenţă, inclusiv subvenţii, pentru persoane din grupurile vulnerabile, completate de activităţi de informare, educare şi conştientizare a grupului ţintă, precum şi pe organizarea de programe de formare în vederea asigurării unui nivel de competenţe îmbunătăţit al profesioniştilor implicaţi în prevenirea, depistarea precoce (screening), diagnosticul şi tratamentul precoce al tuberculozei, scrie site-ul https://screeningtb.ro/.