După ce anumite voci au susținut că temutul Covid ar fi sărit la oameni chiar de la liliecii din China – potențial printr-o specie intermediară, cum ar fi câinele, ratonul sau pangolinul – o descoperire recentă anunță că liliecii din Marea Britanie găzduiesc un virus asemănător, care are potențialul de a se răspândi în oameni.

Coronavirusul, nemaiîntâlnit până acum, ar necesita doar câteva „adaptări” pentru a reprezenta o amenințare pentru omenire, potrivit Daily Mail.

Agentul patogen, numit RhGB07, a fost unul dintre cei doi viruși noi descoperiți de oamenii de știință care vânează lilieci; celălalt, tot din aceeași familie Covid, nu a dat semne că ar putea infecta oamenii.

Academicienii au insistat însă să liniștească spiritele, afirmând că riscul reprezentat pentru societate de RhGB07 este mic.

Preocuparea crește cu privire la bolile zoonotice care se pot răspândi de la animale la oameni și potențialul lor de a declanșa pandemii iar unii experți au subliniat schimbările climatice și creșterea urbanizării care duc la pierderea habitatului și, prin urmare, mișcarea crescută a animalelor din distrugerea mediului, ca unii factori care ar putea contribui la zoonoze.

Oamenii de știință britanici și elvețieni care au lucrat la noul studiu au spus că descoperirea lor a arătat importanța monitorizării și testării populațiilor de animale sălbatice pentru viruși.

Astfel de programe sunt prezentate ca una dintre puținele linii de apărare împotriva focarelor zoonotice, oferind oamenilor de știință un avans în identificarea agenților patogeni cu potențial pandemic, menționează publicația britanică.

Într-o postare pe Biorxiv , echipa a numit trei puncte fierbinți în care speciile de lilieci tind să se amestece: zonele de lângă Bristol, Birmingham și Brighton.

În partea principală a studiului, probe de fecale din 16 specii de lilieci care trăiesc în Marea Britanie au fost testate pentru viruși.

Ce au arătat analizele de laborator

Analizele de laborator au descoperit nouă viruși, dintre care doi erau complet noi pentru știință; acestea au fost găsite în probe colectate de la Liliacul-Potcoavă, cu virușii desemnați RhGB07 și RfGB02, din aceeași familie largă de agenți patogeni ca virusul Covid, SARS-CoV-2.

Oamenii de știință de la University College London, The Francis Crick Institute și Imperial College London au testat apoi cei doi viruși pentru a analiza capacitatea lor de a infecta celulele umane și au descoperit că doar RhGB07 avea potențialul de a se lega de o proteină care se găsește în mod obișnuit pe suprafața celulelor umane.

Dar ar putea face acest lucru doar „suboptim”, a decis echipa.

Cmparativ, oamenii de știință au spus că capacitatea de legare a proteinei spike a lui RhGB07, partea virusului care infectează celulele, la receptorul ACE-2 a fost „de 17 ori mai mică” decât cea a lui Covid despre care se crede că a evoluat pentru a fi chiar mai contagios decât rujeola.

Studiile pe viruși similari de lilieci arată însă că și o singură mutație poate crește foarte mult această capacitate iar a analiză ulterioară a proteinei spike a lui RhGB07 a constatat, de asemenea, că este doar o mutație distanță de dezvoltarea site-ului de clivaj a furinei găsit pe virusul Covid.

Oamenii de știință chiar au făcut unele mutații asupra virusului pentru a analiza această schimbare în mod artificial, dar insistă că acest experiment nu a existat niciun pericol pentru public

Acest domeniu al științei poate vedea experții oferind virușilor noi abilități care i-ar putea face mai periculoși pentru oameni.

Profesorul Francois Balloux, expert în boli infecțioase cu sediul la University College din Londra și autor al studiului, scriind pe Twitter, a încercat să preîntâmpine acuzațiile pe care echipa le-a angajat într-o cercetare controversată a „câștigului de funcție”.

„Niciunul dintre experimente nu a fost periculos în vreun fel. Nu am folosit niciun virus viu. Toate experimentele de laborator au fost făcute cu „pseudovirusuri” absolut sigure”, a spus el.

Pseudovirusurile sunt create artificial pentru experimente de laborator, permițând oamenilor de știință să adauge părți din viruși reali, cum ar fi proteinele cu vârf.

Cu toate acestea, ei pot infecta celulele o singură dată, ceea ce înseamnă că sunt incapabili să infecteze oamenii în același mod ca virușii reali.

În analiza lor finală, oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că noii viruși demonstrează capacitatea de a se recombina cu alți viruși

Ei au spus că această abilitate ar putea, teoretic, să accelereze adaptarea lor pentru a infecta noi gazde, de exemplu într-o co-infecție ipotetică cu o persoană deja infectată cu Covid.

„Ca atare, posibilitatea unui viitor salt-gazdă în oameni nu poate fi exclusă, chiar dacă riscul este mic”, au menționat specialiștii.

Ei au adăugat: „Având în vedere sarcina actuală pentru sănătate exercitată de coronavirusuri și riscul pe care îl prezintă ca posibili agenți ai viitoarelor epidemii și pandemii, supravegherea coronavirusurilor transmise de animale ar trebui să fie o prioritate de sănătate publică”.

Oamenii de știință au mai spus că, deși riscul ca un membru al publicului general să prindă un virus lilieci este scăzut, descoperirile lor au subliniat că cercetătorii și lucrătorii care lucrează cu mamiferele ar trebui să urmeze practici stricte de biosecuritate.

„Băturile îndeplinesc roluri importante în ecosisteme la nivel global, inclusiv servicii precum suprimarea artropodelor, polenizarea și dispersarea semințelor”, au spus ei.

„Studii recente au arătat că factorii de stres asociați omului, cum ar fi pierderea habitatului și schimbările în utilizarea terenurilor, pot fi factori importanți ai deversării zoonotice de la fauna sălbatică și că sacrificarea liliecilor este ineficientă în reducerea la minimum a transmiterii între specii.

Ca atare, este de o importanță vitală să se adopte o abordare integrată de conservare ecologică care să includă menținerea protecției legale, mai degrabă decât distrugerea faunei sălbatice și a habitatului acesteia, în abordările viitoare pentru atenuarea riscului zoonotic” – au conchis autorii.