26.2 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Programul de vizite în unitățile sanitare publice. Ordinul, publicat în Monitorul Oficial

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Programul de vizite în unitățile sanitare publice. Ordinul, publicat în Monitorul Oficial

    Ordinul privind stabilirea programului de vizite în unitățile sanitare publice a fost publicat, joi, în Monitorul Oficial.

    Ordinul prevede, printre altele, alocarea fiecărui pacient, la internare, a unui cod numeric unic care va fi comunicat aparţinătorilor, iar furnizarea telefonică de informaţii despre starea de sănătate a bolnavului se face numai după confirmarea acestui cod.

    Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

    Art. 1. – (1) Programul de acces al vizitatorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice este stabilit de către conducerea unităţilor sanitare publice, având o durată de minimum 4 ore, în intervalul orar 10.00-20.00 de luni până vineri, iar în zilele de sâmbătă şi duminică o durată de minimum 6 ore în intervalul orar 9.00-20.00.

    (2) Accesul vizitatorilor în salon este permis după cum urmează:

    a) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr de cel mult 3 paturi, pacienţii putând fi vizitaţi doar pe rând;

    b) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr de 4-6 paturi, putând fi vizitaţi maximum doi pacienţi în acelaşi timp;

    c) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr mai mare de 6 paturi, putând fi vizitaţi maximum trei pacienţi în acelaşi timp.

    (3) Durata vizitei este limitată la 30 de minute, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI.

    (4) În cazul unor evenimente epidemiologice deosebite, pe baza analizei efectuate de către direcţia de sănătate publică, în secţiile/compartimentele fără risc durata vizitei poate fi limitată la 15 minute, iar în secţiile/compartimentele în care se află internate persoane aflate la risc pentru dezvoltarea unor forme severe de boală programul de vizită poate fi suspendat.

    (5) Programul de vizită la nivelul unităţii sanitare poate fi suspendat de manager în situaţiile de risc epidemiologic, prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    (6) Nu este permis accesul vizitatorilor:

    a) care prezintă semne clinice de infecţii acute;

    b) aflaţi în stare de ebrietate sau aflaţi sub influenţa unor substanţe halucinogene.

    (7) Vizitatorii au următoarele obligaţii:

    a) să poarte echipament de protecţie adaptat în funcţie de gradul de risc al secţiei. Echipamentul de protecţie va fi asigurat în mod gratuit de către unitatea sanitară;

    b) să respecte instrucţiunile personalului unităţii sanitare privind măsurile interne de prevenire a transmiterii infecţiilor.

    Art. 2. – (1) La internare, unitatea sanitară alocă fiecărui pacient un cod unic, care va fi comunicat aparţinătorilor. Furnizarea telefonică către aparţinători a informaţiilor despre starea de sănătate a pacientului se face numai după confirmarea codului unic.

    (2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, unităţile sanitare au obligaţia de a elabora proceduri şi de a implementa un sistem de informare a aparţinătorilor pacienţilor care să permită ca la cel mult două ore de la internarea pacientului să fie comunicate aparţinătorilor, telefonic/prin sms, la cerere, următoarele informaţii: secţia/compartimentul unde este internat, numărul salonului, etajul, numele medicului curant şi numărul de telefon apelabil pentru informaţii despre starea de sănătate a pacientului, cu respectarea drepturilor pacientului.

    Art. 3. – (1) Vizitarea pacienţilor în secţiile/compartimentele de terapie intensivă este permisă zilnic cu respectarea următoarelor condiţii de acces:

    a) în intervalul 10.00-20.00 se asigură cel puţin două intervale orare zilnice de vizită de minimum 1 oră;

    b) la saloanele cu cel mult 4 paturi este permis accesul pentru 1 vizitator/pacient/intervalul orar de vizită, pacienţii putând fi vizitaţi doar pe rând;

    c) la saloanele cu peste 4 paturi este permis accesul pentru 1 vizitator/pacient/intervalul orar de vizită, putând fi vizitaţi maximum 2 pacienţi în acelaşi timp;

    d) durata vizitei este de maximum 10 minute, cu posibilitatea de prelungire, cu acordul medicului ATI; pe toată durata vizitei, persoana vizitatoare va fi însoţită de personal al secţiei/compartimentului;

    e) contactul fizic cu pacientul este permis numai cu acordul şi sub supravegherea asistentei medicale sau medicului ATI şi trebuie să fie scurt şi după o prealabilă dezinfecţie suplimentară a mâinilor vizitatorului.

    (2) În secţiile/compartimentele ATI, accesul vizitatorilor într-un salon în cursul intervalelor orare zilnice aprobate poate fi suspendat pe durata efectuării oricăror manevre, tehnici sau tratamente care necesită prezenţa unui medic ATI şi a cel puţin unei asistente ATI. În aceste cazuri, intervalele orare zilnice de vizită vor fi prelungite astfel încât să se asigure accesul tuturor vizitatorilor în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

    Art. 4. – (1) În situaţia în care programul de vizită este suspendat conform art. 1 alin. (4) sau (5) ori în situaţia în care starea de sănătate a pacientului nu permite vizitarea, secţiile/compartimentele au obligaţia de a asigura informarea telefonică zilnică a aparţinătorilor, prin medicul curant/medicul de gardă/personalul desemnat, despre starea şi evoluţia pacientului, cu respectarea drepturilor pacientului.

    (2) Pentru pacienţii internaţi pe oricare dintre secţiile/compartimentele unităţii sanitare, la solicitare, cu respectarea drepturilor pacientului, aparţinătorii pot discuta direct cu medicul curant în timpul programului zilnic de lucru al acestuia, în baza unui program stabilit de medicul şef/coordonator de secţie/compartiment, aprobat de directorul medical şi afişat la loc vizibil la intrarea în unitatea sanitară.

    Art. 5. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 1, în cazul pacienţilor în stare terminală, cu excepţia celor internaţi în secţiile/compartimentele ATI, aparţinătorii au dreptul de a vizita pacientul zilnic, indiferent de oră. În măsura în care condiţiile din secţie/compartiment permit acest lucru, se poate asigura prezenţa permanentă lângă pacient a unui aparţinător, cu acordul medicului curant. În măsura în care condiţiile din secţie/compartiment nu permit accesul permanent, se va asigura accesul într-un spaţiu de aşteptare, în apropierea secţiei/compartimentului.

    (2) În cazul pacienţilor internaţi care au un grad redus de mobilitate din cauza patologiei prezentate, pe oricare dintre secţiile/compartimentele din unitatea sanitară, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI, accesul unui însoţitor poate fi permanent, cu respectarea măsurilor interne de prevenire a transmiterii infecţiilor şi cu acordul şefului de secţie/coordonatorului de compartiment.

    Art. 6. – (1) În cazul copiilor cu vârsta de până la 14 ani, internaţi în oricare dintre secţiile/compartimentele din unitatea sanitară, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI, se permite prezenţa permanentă a unui aparţinător, dacă se solicită acest lucru.

    (2) În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani internaţi în oricare dintre secţiile/compartimentele din unitatea sanitară, cu excepţia secţiilor/compartimentelor ATI, se poate permite prezenţa permanentă a unui aparţinător, cu acordul şefului de secţie/coordonatorului de compartiment.

    (3) În cazul copiilor internaţi în secţiile/compartimentele ATI se asigură vizitarea zilnică cu respectarea prevederilor art. 3.

    (4) În cazul copiilor internaţi în secţiile/compartimentele de terapie intensivă, la solicitarea aparţinătorilor, în funcţie de condiţiile locale, cu respectarea măsurilor interne de prevenire a transmiterii infecţiilor şi cu aprobarea medicului şef de secţie/compartiment ATI, se poate permite prezenţa permanentă a unui aparţinător, în intervalul orar 20.00-7.00.

    Art. 7. – Programul de vizite se afişează la toate intrările în unitatea sanitară, în mod vizibil şi accesibil vizitatorilor, precum şi pe site-ul unităţii sanitare.

    Art. 8. – Este strict interzisă perceperea oricăror taxe pentru vizitarea pacienţilor în unităţile sanitare publice, cu excepţia taxelor legate de parcare.

    Art. 9. – Este strict interzis vizitatorilor ca pe perioada vizitei să filmeze sau să fotografieze pacientul fără acordul expres al acestuia.

    Art. 10. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin constituie cauză de încetare a contractului de management, conform prevederilor art. 184 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. 11. -Prevederile prezentului ordin se aplică tuturor unităţilor sanitare cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.

    Art. 12. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.284/2012 privind reglementarea programului de vizite al aparţinătorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 21 decembrie 2012.

    Art. 13. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Danemarca: Persoanele infectate cu noul coronavirus nu vor mai trebui să se autoizoleze

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Danemarca: Persoanele infectate cu noul coronavirus nu vor mai trebui să se autoizoleze

    Persoanele care locuiesc în Danemarca nu vor mai trebui să se autoizoleze după ce s-au infectat cu noul coronavirus, informează DPA.

    În noile sale recomandări pentru tratarea virusului SARS-CoV-2, publicate joi, Autoritatea daneză pentru sănătate a decis ca maladia COVID-19 să fie plasată în aceeaşi categorie cu gripa. Acest lucru înseamnă că Agenţia nu mai recomandă explicit autoizolarea persoanelor infectate pentru cel puţin patru zile după un rezultat pozitiv la un test de depistare a noului coronavirus.

    Agenţia daneză a explicat că această decizie a fost posibilă deoarece numărul persoanelor spitalizate din cauza COVID-19 a rămas stabil pe durata toamnei anului 2022 şi că doar creşteri foarte mici ale numărului de internări sunt aşteptate pentru lunile de iarnă.

    Totuşi, ea insistă că danezii ar trebui să rămână în locuinţele lor dacă se simt rău – indiferent de virusul pe care l-au contractat.

    Danemarca a trecut destul de bine peste fazele critice ale pandemiei de COVID-19 datorită unei campanii rapide de vaccinare şi testării în masă a rezidenţilor săi.

    Aproape 70.000 de infecții respiratorii acute, raporate în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Aproape 70.000 de infecții respiratorii acute, raporate în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie

    Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică a informat joi că, la nivel naţional, au fost raportate, în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie, 69.699 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

    În aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrau 33.067 de cazuri.

    Potrivit INSP, au fost raportate 14 cazuri confirmate de gripă (două cu virus AH3, două cu virus AH1, şapte cu virus gripal A nesubtipat şi unul cu virus gripal B).

    De la începutul sezonului, au fost raportate 34 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul: 18 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 9 cazuri cu virus gripal AH3, 6 cazuri cu virus gripal AH1, un caz cu virus gripal B.

    În perioada de referinţă au fost raportate la nivel naţional 822 cazuri de gripă clinică comparativ cu 641 înregistrate în săptămâna precedentă şi cu 204 cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    1.342.308 de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal până la data de 30 octombrie cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătăţii.

    MS: Au fost înfiinţate centre de evaluare care asigură asistenţa medicală pediatrică în cazul virozelor respiratorii

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MS: Au fost înfiinţate centre de evaluare care asigură asistenţa medicală pediatrică în cazul virozelor respiratorii

    Ministerul Sănătăţii a anunţat, joi, că au fost înfiinţate 59 de centre de evaluare care asigură asistenţa medicală pediatrică în cazul virozelor respiratorii, pentru a uşura accesul la asistenţă medicală pentru copii şi pentru a reduce aglomeraţia şi timpul de aşteptare în unităţile de primiri urgenţe.

    „Pentru aceasta, a fost modificat Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1513/2020. În acest moment, la nivel naţional, sunt pregătite 59 de unităţi ambulatorii pentru copii, cu circuite separate. Copiii care au simptome de viroză respiratorie vor fi evaluaţi clinic de către medicul de familie şi, după caz, clinic, imagistic şi biologic de medicii specialişti din centrele de evaluare. Acestea au spaţii special destinate, cu circuite funcţionale corespunzătoare”, afirmă MS.

    Potrivit sursei citate, copiii a căror simptomatologie persistă mai mult de trei – cinci zile sau cei la care se agravează sub tratamentul deja administrat vor fi îndrumaţi de medicul de familie către centrele de evaluare pediatrică.

    Copiii cu simptomatologie severă sau cei cu factori de risc vor fi direcţionaţi de medicul de familie sau din centrele de evaluare către spital (UPU/CPU), precizează MS.

    „Evaluarea clinică a pacientului pediatric se va realiza în conformitate cu Ghidul „Insuficienţa respiratorie acută la sugar – evaluare şi tratament imediat”, aprobat de Comisia de pediatrie a Ministerului Sănătăţii”, afirmă aceeaşi sursă.

    Lista centrelor este publicată pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

    Studiu: Aproape 46%, ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Studiu: Aproape 46%, ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital

    Sistemul de sănătate din România se axează în principal pe componenta de vindecare, în loc să aloce o importanţă sporită prevenţiei, relevă studiul „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).

    Studiul evidenţiază că, în 2020, ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital a fost de 45,7% şi doar 11,2% au fost cheltuieli destinate serviciilor curative şi de recuperare ambulatorii.

    Potrivit cercetării, România este printre ţările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate în PIB, sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate „fiind în pericol”, conform Agerpres.

    O altă concluzie a studiului evidenţiază că segmentul privat finanţează în proporţie de aproximativ 20% sistemul de sănătate prin intermediul plăţilor directe ale populaţiei pentru serviciile medicale, dar şi prin abonamentele medicale sau asigurările voluntare.

    În 2020, plata serviciilor private de sănătate – excluzând activităţile de asistenţă stomatologică – a înregistrat o creştere de aproximativ 95% comparativ cu anul 2015. Valoarea totală a cifrei de afaceri a companiilor cu capital privat care furnizează servicii de sănătate a fost de 2,6 miliarde de euro în 2020, ceea ce înseamnă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel naţional. În acelaşi an, 2020, piaţa de servicii stomatologice a generat o cifră de afaceri de 448 milioane de euro.

    Studiul mai relevă că România se confruntă cu o lipsă majoră de cadre medicale pe fondul emigrării în alte ţări a profesioniştilor, creşterea nivelului salarial în 2018 reducând acest fenomen.

    Acelaşi studiu analizează speranţa medie de viaţă a unei persoane din România fără probleme de sănătate. Aceasta se situează în jurul vârstei de 59,9 ani, comparativ cu media Uniunii Europene – 64 de ani. Faţă de anul 2011, când Uniunea Europeană prezenta un avans de 4,3 ani, în perioada analizată 2011-2020, România a recuperat trei luni din acest decalaj

    EMA recoamndă utilizarea serurilor bivalente în schema primară de vaccinare anti-COVID-19

    Mateescu Cristi
    -
    0
    EMA recoamndă utilizarea serurilor bivalente în schema primară de vaccinare anti-COVID-19

    Vaccinurile bivalente anti-COVID-19 cu ARN mesager, care vizează atât tulpina originală a coronavirusului SARS-CoV-2, cât şi subvariantele BA.4 şi BA.5 ale variantei Omicron, pot fi utilizate în rândul copiilor şi al adulţilor anterior nevaccinaţi, a anunţat, marţi, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), informează Reuters.

    Recomandarea anunţată marţi are la bază date medicale ce arată că vaccinarea primară cu seruri bivalente adaptate ar trebui să determine o reacţie imunitară amplă la persoanele care nu au fost încă expuse sau vaccinate împotriva COVID-19, a precizat agenţia europeană, potrivit Agerpres.

    EMA a mai spus că analizează în această perioadă şi reacţia imunitară a persoanelor nevaccinate după o infecţie naturală cu subvariantele de Omicon BA.4 şi BA.5.

    Profilul de siguranţă al vaccinurilor adaptate, atunci când acestea sunt utilizate ca doze booster, este comparabil cu cel al vaccinurilor originale cu ARN mesager.

    Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) nu a recomandat deocamdată folosirea serurilor bivalente în cadrul schemei de vaccinare primară împotriva noului coronavirus.

    Aşa-numitele vaccinuri bivalente produse de alianţa Pfizer-BioNTech şi de rivalul ei, compania americană Moderna, erau recomandate până acum doar ca doze booster în Uniunea Europeană şi în Statele Unite.

    A fost aprobat Programul Operaţional de Sănătate, destinat în premieră finanţării serviciului public de sănătate al României

    Mateescu Cristi
    -
    0
    A fost aprobat Programul Operaţional de Sănătate, destinat în premieră finanţării serviciului public de sănătate al României

    Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional de Sănătate, în valoare de 3,6 miliarde de euro, destinat în premieră finanţării serviciului public de sănătate al României, care prevede finanţări atât pentru prevenţia medicală, dar şi pentru activităţi de cercetare în domeniul oncologic.

    „Pe data de 1 decembrie 2022, prin sistemul informatic al Comisiei Europene, a fost comunicată decizia de aprobare a Programului Operaţional de Sănătate. Este un program operaţional foarte important pentru serviciul public de sănătate al României. Are o valoare de 3,6 miliarde de euro care provin din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro care provin din împrumut realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. De ce spun că este un moment important pentru serviciul public de sănătate? Întrucât noi am încercat să avem o abordare integrată a surselor de finanţare pe care le folosim la nivelul programului şi, în acelaşi timp, în premieră pentru România, este primul program operaţional pe care-l avem cu această destinaţie de finanţare a ceea ce înseamnă serviciul public de sănătate al României”, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

    În categoria priorităţilor ce sunt susţinute în Programul Operaţional de Sănătate se încadrează serviciile de prevenţie medicală, a subliniat ministrul. Astfel, peste 800.000 de beneficiari, cu un buget de 370 de milioane de euro, vor putea să apeleze la serviciile de prevenţie medicală pentru detectarea timpurie a cancerului de col uterin, cancerului mamar, cancerului colorectal şi, în premieră, a altor două forme de cancer, respectiv pulmonar şi de prostată.

    „Serviciul de prevenţie medicală este unul pe care noi l-am mai avut şi în perioada precedentă de programare şi s-a încheiat cu succes prin proiectele care au fost depuse şi contractele de finanţare ce au fost încheiate la nivelul Autorităţii de Management, respectiv la nivelul Programului Operaţional Capital Uman, şi de aceea continuăm încrezători că acelaşi succes îl vom avea şi de această dată pentru serviciile de prevenţie medicală pe care le avem în cadrul Programului Operaţional de Sănătate”, a precizat Marcel Boloş.

    De asemenea, în premieră, prin acest program operaţional, peste 52.000 de cadre medicale, personal medical din activităţile şi din unităţile sanitare publice, vor putea beneficia de fonduri pentru pregătire şi pentru perfecţionarea competenţelor medicale.

    „Aşadar, dacă este nevoie de perfecţionarea unor medici în chirurgie intervenţionistă sau este nevoie ca un doctor să înveţe şi să dobândească competenţele necesare pentru a lucra cu ajutorul roboţilor medicali sau să îşi dobândească competenţe în ceea ce priveşte utilizarea unui angiograf, toate aceste lucruri vor putea fi finanțate prin Programul Operaţional de Sănătate astfel încât să avem servicii de calitate mult mai bune pentru cetăţeni”, a subliniat ministrul.

    Totodată, Programul Operaţional de Sănătate prevede, printre altele, atât investiţii pentru dotarea spitalelor cu echipamente medicale, dar şi fondurile necesare finalizării celor trei spitale regionale din Cluj Napoca, Craiova şi Iaşi.

    „De asemenea, în Programul Operaţional de Sănătate sunt şi investiţii în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească şi dotarea cu echipamente medicale. Cele trei spitale regionale care au proiectele tehnice de execuţie în curs de elaborare, aşa cum a anunţat Ministerul Sănătăţii, sunt în continuare cuprinse la finanţare pentru implementare, respectiv pentru asigurarea bugetului necesar în vederea finalizării acestor investiţii strategice pentru România. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri, pentru ca să putem avea în cât mai multe unităţi spitaliceşti servicii medicale de calitate. De aceea am alocat un buget de 1,5 miliarde de euro, care este bugetul necesar pentru ca aceste unităţi spitaliceşti să poată fi dotate cu echipamente, aşa cum am precizat, şi să poată oferi servicii cât mai bune pentru oameni”, a explicat Marcel Boloș.

    De asemenea, cu un buget de 425 de milioane de euro, 20 de spitale din municipii sau oraşe vor beneficia de finanţare, pentru a asigura accesibilitatea pacienţilor şi a oferi servicii medicale de calitate.

    „În premieră avem buget special alocat pentru componenta de oncologie şi pentru ceea ce înseamnă dotarea şi modernizarea celor trei centre oncologice pe care le avem în România – Institutul Oncologic din Bucureşti, cel din Iaşi şi cel din Cluj Napoca – care vor avea un buget de 120 de milioane de euro pentru ca serviciile medicale să poată să fie asigurate pentru această zonă de intervenţie medicală extrem de sensibilă şi necesară la nivelul unităţilor spitaliceşti din România şi, pe lângă ceea ce am văzut ca investiţii specifice în domeniul medical, mai avem pe componenta de cercetare două proiecte de mare anvergură. Este vorba despre hadronoterapie, adică utilizarea ionilor de carbon pentru tratamentul oncologic al tumorilor, şi în acest fel să găsim o utilitate şi pentru laserul de la Măgurele. Pentru că de aici vom porni cu această activitate de cercetare şi cu această nouă invenţie medicală pe care să putem spera că o ducem la bun sfârşit cu ajutorul laserului de la Măgurele, pentru care au fost alocaţi 80 de milioane de euro”, a explicat Marcel Boloş.

    O altă premieră pe care o aduce actualul Program Operaţional de Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor. Pentru aceste direcţii sunt alocaţi 70 de milioane de euro.

    „Sunt bugete care sunt mai mult decât generoase şi care ar trebui să se finalizeze printr-un impact pozitiv asupra accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale, dar şi a calităţii actului medical”, a adăugat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.

    CNAS, precizări privind noul Contract-cadru: Nu limitează accesul asiguraţilor la servicii medicale în ambulatoriu

    Mateescu Cristi
    -
    0
    CNAS, precizări privind noul Contract-cadru: Nu limitează accesul asiguraţilor la servicii medicale în ambulatoriu

    Proiectul noului Contract-cadru nu limitează accesul asiguraţilor la servicii medicale în ambulatoriu, a transmis, marți, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). ”Reglementarea se referă la faptul că medicul de specialitate nu poate raporta în aceeaşi zi, acelaşi tip de serviciu medical de două ori, pentru acelaşi pacient”, subliniază CNAS.

    ”Având în vedere afirmațiile apărute în spațiul public, conform cărora în proiectul noului Contract-cadru elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-ar intenționa reducerea numărului de servicii medicale decontate de CNAS, precizăm că propunerea de reglementare a decontării unui singur serviciu medical/procedură diagnostică/terapeutică/ tratamente/terapii pentru un CNP/zi se referă la faptul că pentru un pacient se poate raporta în vederea decontării un singur serviciu de același tip, pe zi, pe persoană, dintre serviciile prevăzute în prezent la pct. 1.7 Anexa 7 la Ordinul MS/CNAS nr. 1068/627/2021”, precizează un comunicat al CNAS.

    Potrivit sursei citate, în proiectul noului act normativ, precizarea este introdusă la paragraful unde se regăsesc reglementările specifice acestor tipuri de servicii: ”În anexa nr. 8, articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Casele de asigurări de sănătate decontează medicilor de specialitate din specialităţile clinice, planificare familială şi îngrijiri paliative în ambulatoriu contravaloarea serviciilor medicale decontate prin tarif pe serviciu medical exprimat în puncte prevăzute în anexa nr. 7 la ordin, dacă aceste servicii sunt efectuate în cabinetele medicale în care aceştia îşi desfăşoară activitatea şi interpretate de medicii respectivi, luând în calcul numărul de puncte aferent fiecărui serviciu medical şi valoarea stabilită pentru un punct. Casa de asigurări de sănătate decontează un singur serviciu medical/procedură diagnostică/terapeutică/tratamente/terapii pentru un CNP/zi.”

    Astfel, arată CNAS, pentru un pacient care se prezintă la o consultație în ambulatoriul de specialitate la medicul cardiolog, acesta efectuează consultația și, dacă apreciază necesar, îi poate efectua unul sau mai multe servicii.

    ”De exemplu, efectuează un EKG și/sau măsoară indicele de presiune gleznă/braț. Consultația și serviciile efectuate se raportează de medic în vederea decontării. Pacientul respectiv se poate prezenta în aceeași zi și la o altă specialitate medicală din ambulatoriu, de exemplu la dermatologie. Medicul dermatolog îi acordă consultația și, dacă apreciază necesar îi efectuează și servicii, cum ar fi, de pildă, testul cutanat cu agenți fizici și/sau examinarea cu lampă Wood. Medicul dermatolog raportează în vederea decontării consultația și serviciile efectuate”, se arată în comunicatul citat.

    CNAS afirmă că ”este evident că nu există o îngrădire, o limitare a decontării serviciilor medicale efectuate de medicul din ambulatoriul de specialitate, cu privire la tipul serviciilor medicale necesare pacientului”.

    ”Reglementarea se referă la faptul că medicul de specialitate nu poate raporta în aceeaşi zi, acelaşi tip de serviciu medical de două ori, pentru acelaşi pacient. În exemplele date anterior de noi, medicul cardiolog nu poate raporta două EKG-uri pentru același pacient în aceeași zi, respectiv medicul dermatolog nu poate raporta două examinări cu lampa Wood pentru același pacient în aceeași zi”, mai precizează CNAS.

    Ce noutăți aduce Contractul-cadru pregătit de CNAS

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ce noutăți aduce Contractul-cadru pregătit de CNAS

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a pus în dezbatere publică proiectul de Ordin privind pachetele de servicii și Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și care ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie 2023.

    CNAS a publicat pe site-ul instituției proiectul de Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022, precum şi prelungirea aplicării prevederilor acestuia.

    ”În proiectul de act normativ sunt cuprinse reglementări aplicabile începând cu data de 1 aprilie 2023”, precizează CNAS.

    Conform CNAS, prevederile proiectului de act normativ au avut în vedere îmbunătăţirea accesului asiguraţilor la servicii medicale, medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu şi dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu.

    De asemenea, proiectul prevede îmbunătăţirea managementului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    Ce noutăți aduce Contractul-cadru elaborat de CNAS

    Potrivit proiectului de act normativ, în ceea ce privește asistența medicală primară, sunt introduse servicii noi care vizează dezvoltarea pachetului de bază prin ”introducerea de servicii diagnostice și terapeutice, respectiv recoltare pentru test Babeș-Papanicolau pentru femeile simptomatice și Testul Frax – calcularea riscului de fractură la pacienții cu osteoporoză; în cadrul tratamentelor chirurgicale a fost introdusă posibilitatea efectuării infiltrațiilor, precum și a procedurilor de evacuare a colecților purulente”.

    De asemenea, au fost introduse consultații preventive de depistare precoce a unor afecțiuni pentru persoane cu vârsta între 40 şi 60 ani (cuprinzând evaluarea riscului cardio-vascular, oncologic, depistarea precoce a melanomului malign, evaluarea sănătății mintale, a sănătății reproductive), respectiv pentru persoane cu vârsta de peste 60 de ani (evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii, evaluarea riscului fatal cardiovascular, evaluarea riscului oncologic, evaluarea sănătății mintale, inclusiv a depresiei, evaluarea riscului de osteoporoză, evaluarea riscului de incontinență urinară, evaluarea riscului de melanom malign, evaluarea riscului de demență).

    Pentru adulții cu vârstă între 18 și 39 de ani inclusiv, consultațiile de prevenție se acordă anual (față de acordarea la 3 ani, reglementată în prezent).

    În cazul episoadelor de boală acută sau acutizare a unor afecţiuni cronice, a doua consultație se propune a se acorda la un interval de maxim 5 zile calendaristice față de prima consultație, în cazul
    episoadelor de boală subacută a doua consultație acordându-se la un interval de maxim 8 zile calendaristice față de prima consultație – pentru accesul rapid la servicii medicale.

    ”Se propune consemnarea în biletele de trimitere a adresei de e-mail a cabinetului de medicina de familie la care îi poate fi transmisă scrisoarea medicala de către medicul de specialitate din
    ambulatoriul de specialitate pentru specialități clinice sau medicul curant din spital – pentru comunicarea rapidă a informațiilor necesare aplicării tratamentului”, se arată în proiect.

    Totodată, conform proiectului de act normativ, pentru a crește accesul persoanelor de pe lista medicilor de familie la servicii medicale acordate de medicul de familie, inclusiv la consultații de prevenție, consultațiile acordate la distanță pentru afecțiuni cronice vor intra în plata per capita – această reglementare crește accesul asiguraților și neasiguraților la servicii medicale. Luarea în evidenţă în primul trimestru va include și depistarea sarcinii, după caz – pentru accesul gravidei la servicii medicale;

    Pentru anumite tipuri de consultații – consultațiile preventive acordate copiilor cu vârsta de până la 3 ani (inclusiv), consultația de prevenție acordată adultului asimptomatic 40+ în cadrul căreia se intervine asupra riscurilor modificabile, precum și consultațiile de management de caz, acordate în primul trimestru de la inițierea managementului de caz – a fost reglementată o estimare a timpului aferent consultației de 30 de minute (față de 15 minute, în prezent), concomitent cu o majorarea semnificativă a punctajului, pentru încurajarea acordării acestor servicii.

    De asemenea, au fost propuși doi indicatori de performanță ce vizează acordarea serviciilor de prevenție persoanelor cu vârsta de 40 de peste 40 de ani, respectiv acordarea serviciilor de prevenție copiilor, cu accent pe depistarea tulburărilor de spectru autist.

    Valoarea garantată a punctului per capita se propune a fi menținută la 10,00 lei, pentru stimularea acordării de servicii în vederea creșterii gradului de acoperire a nevoii de servicii medicale la nivelul asistenței medicale primare.

    Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate

    În ceea ce privește asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, conform proiectului de act normativ, în pachetul de bază, în lista serviciilor diagnostice și terapeutice au fost introduse o serie de servicii specifice pentru anumite specialități, respectiv:

    • teste clinice: Teste Clinice MMSE, EDMONTON SIMPTOM ASSESMENT SCALE (ESAS, PAIN ANALOG SCALE (VAS), BPI (brief pain inventory) KIPCC (Key Palliative care, Indicators for Cancer Care), IPOS (Scala de Evaluare integrate a rezultatului Interventiilor de ingrijire Paliativa); BSFC 10 (Burden of care Scale for caregivers), ADL (scala de evaluare a independentei zilnice), ECOG (performance status scale) , PPS(palliative care performance scale) – efectuate de medici cu atestat de îngrijiri paliative;
    • Test FRAX -se acordă femeilor cu vârsta peste 40 de ani, de către medicii cu specialitățile endocrinologie, reumatologie, medicină fizică şi de reabilitare, geriatrie şi gerontologie, medicină internă
    • Scoruri clinice : DAS28 (Disease Activity Score-28 for Rheumatoid Arthritis), ASDAS (Ankylosing Spondylitis Disease Activity Score), DAPSA (Disease Activity in PSoriatic Arthritis), SLEDAI 2000 (Systemic Lupus Erythematosus Disease Activity Index 2000), BVAS (Birmingham Vasculitis Activity Score), scorul Rodnan – efectuate de medici cu specialitatea reumatologie;
    • Capilaroscopie – efectuate de medici cu specialitatea reumatologie;
    • Tratament tumori exulcerate, suprainfectate, îngrijire complicații stome, fistule tumorale, tratamentul limfedemului – efectuate de medici cu atestat de îngrijiri paliative;

    De asemenea, a fost extinsă lista specialităților care pot efectua anumite servicii diagnostice și terapeutice:

    EKG standard – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea genetică medicală, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, reumatologie;

    Spirometrie – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea genetică medicală;

    teste cutanate (prick sau idr) cu seturi standard de alergeni (maximum 8 teste inclusiv materialul pozitiv şi negativ) – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea dermatovenerologie;

    teste cutanate cu agenţi fizici – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea dermatovenerologie;

    • determinarea indicelui de presiune gleznă/braţ, respectiv deget/braţ – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea cardiologie, cardiologie pediatrică, medici cu atestat de îngrijiri paliative;
    • măsurarea forţei musculare cu dinamometrul – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea reumatologie;
    • teste de sensibilitate (testul filamentului, testul diapazonului, testul sensibilităţii calorice şi testul sensibilităţii discriminatorii) – poate fi efectuat și de medicii cu atestat de îngrijiri paliative;
    • recoltare material bioptic – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea genetică medicală;
    • electrocardiografie continuă (24 de ore, holter – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea cardiologie pediatrică;
    • tensiune arterială continuă – holter TA – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea cardiologie pediatrică, nefrologie;
    • EKG de efort la persoanele fără risc cardiovascular înalt – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea cardiologie pediatrică;
    • electromiograma / electroneurograma – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea reumatologie;
    • endoscopie digestivă superioară (esofag, stomac, duoden) cu sau fără biopsie, după caz – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea gastroenterologie pediatrică;
    • aerosoli/şedinţă – poate fi efectuat și de medicii cu atestat îngrijiri paliative;
    • administrare tratament prin injectarea părţilor moi (intramuscular, intradermic şi subcutanat) – poate fi efectuat și de medicii cu atestat îngrijiri paliative;
    • mezoterapia – injectare terapeutică paravertebrală şi periarticulară – poate fi efectuat și de medicii cu atestat îngrijiri paliative;
    • administrare tratament prin puncţie intravenoasă – poate fi efectuat și de medicii cu atestat îngrijiri paliative;
    • instalare dispozitiv de administrare a analgeziei controlată de pacient – poate fi efectuat și de medicii cu atestat îngrijiri paliative;
    • puncţii şi infiltraţii intraarticulare – poate fi efectuat și de medicii cu specialitatea reumatologie

    Conform CNAS, procedura de dermatoscopie a fost cuantificată ca procedură diagnostică complexă, ce se acordă de către medicii cu specialitatea dermatovenerologie pentru un pacient o dată
    la 6 luni în cazul în care nu sunt identificate leziuni; pentru un pacient o dată pe lună, în cazul în care au fost identificate leziuni suspecte.

    De asemenea, potrivit proiectului de act normativ:

    • Terapiile de genetică medicală pot fi acordate și la distanță, prin orice mijloace de comunicare – pentru creșterea accesului asiguraților la sfatul genetic, având în vedere numărul foarte redus al medicilor cu această specialitate;
    • S-a reglementat faptul că o ședință acordată de un psiholog în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, respectiv de un psiholog în specialitatea psihopedagogie specială – logoped, are durata de 50 de minute – pentru unitatea de acordare a serviciilor psihologice.
    • A fost dezvoltată lista serviciilor în scop diagnostic-caz, care sunt servicii de spitalizare de zi, ce se acordă în ambulatoriu de specialitate clinic şi se decontează numai dacă s-au efectuat toate serviciile obligatorii, cu servicii necesare gravidelor – pentru creșterea accesului gravidelor la aceste tipuri de servicii.
    • Casa de asigurări de sănătate decontează un singur serviciu medical/procedură diagnostică/terapeutică/tratamente/terapii pentru un CNP/zi.
    • A fost reglementată durata de 20 de minute pentru consultațiile acordate de medicii cu specialitatea reumatologie, precum și cele acordate de medicii cu specialitatea geriatrie și gerontologie;
    • A fost reglementat punctajul acordat consultației acordate de medicii cu atestat de îngrijiri paliative, având în vedere durata de 30 de minute, respectiv majorarea de la 18 la 21,6 puncte – pentru aplicare unitară în raport cu durata consultațiilor.

    Propunere CNAS în noul Contract-cadru: Decontarea unui singur serviciu sau tratament medical pe zi pentru aceeași persoană.

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Propunere CNAS în noul Contract-cadru: Decontarea unui singur serviciu sau tratament medical pe zi pentru aceeași persoană.

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune limitarea decontării la un singur serviciu sau tratament medical pe zi pentru aceeași persoană.

    Prevederea este cuprinsă în noul contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și care ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie 2023.

    ”Casa de asigurări de sănătate decontează un singur serviciu medical/procedură diagnostică/terapeutică/tratamente/terapii pentru un CNP/zi”, se arată în proiectul de act normativ privind noul contract-cadru.

    Documentul este pus în dezbatere publică pe site-ul CNAS.

    Precizările Ministerului Sănătății

    Serviciile medicale ambulatorii trebuie să rămână cât mai accesibile pacienţilor, iar finanţarea cât mai bună a activităţii de medicină de familie şi a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate trebuie să fie prioritară pentru a realiza reforma necesară sistemului de sănătate din România, precizează Ministerul Sănătăţii.

    Precizările Ministerului Sănătăţii vin în contextul unor informaţii apărute în presă potrivit cărora noul contract cadru elaborat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar viza reducerea numărului de servicii medicale decontate de CNAS.

    „Referitor la informaţiile apărute în presă privind noul contract cadru elaborat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce ar viza reducerea numărului de servicii medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, facem următoarea precizare: Ministerul Sănătăţii rămâne consecvent, în sensul că serviciile medicale ambulatorii trebuie să rămână cât mai accesibile pacienţilor”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

    Potrivit sursei citate, această poziţie a Ministerului Sănătăţii va fi susţinută „ferm în discuţiile cu reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după publicarea pe site-ul acestei instituţii a proiectului noului contract cadru elaborat de specialiştii CNAS”.

    „Finanţarea cât mai bună a activităţii de medicină de familie şi a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate trebuie să fie prioritară pentru a realiza reforma necesară sistemului de sănătate din România, inclusiv pentru a putea dezvolta programele de prevenţie şi de screening care fac parte din cadrul strategic al sistemului medical”, se arată în comunicatul citat.

     

    1...506507508...3.307Pagina 507 din 3.307

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.