Campanie naţională dedicată bolnavilor de Parkinson

Trei asociaţii dedicate unei cauze comune – Asociaţia Bolnavilor de Parkinson „Sufletul Lalelelor”, Asociaţia de Luptă Împotriva Bolii Parkinson şi Asociaţia „Mai puternici decât boala Parkinson” – lansează o campanie naţională de conştientizare şi o platformă dedicată acestei afecțiuni neuro-degenerative complexe.

Proiectul este sprijinit de Societatea de Neurologie din România și este prilejuit de evenimentele din preajma Zilei Mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson, aniversată la nivel pe data de 11 Aprilie.

În prezent nu există un tratament care să poată opri evoluția bolii Parkinson dar există soluții pentru controlul simptomelor si îmbunătățirea calității vieții prin terapii pentru diferite grupuri de pacienți.

Cauzele bolii Parkinson

Celulele din creier responsabile de controlul mișcărilor corpului încetează producerea de dopamină, o substanță care facilitează comunicarea între nervi iar, pe măsură ce acestea mor, creierul nu mai primește mesajele necesare pentru a coordona mișcările.

Nu se cunosc cauzele exacte ale bolii dar există date conform cărora atât factorii genetici, cât și factorii de mediu joacă un rol important: pe lista cauzelor posibile se află expunerea la substanțe chimice poluante, ierbicide, pesticide sau substanțele care blochează receptorii de dopamină.

În plus, stilul de viață și alimentația pot avea un impact semnificativ iar specialiștii sunt de părere că bacteriile din intestin pot influența evoluția bolii Parkinson și recomandă pacienților să consume iaurt cu fermenți vii și să mănânce multă fasole și cereale integrale, legume și fructe, să evite alimentele grase și să scadă consumul de carne.

1,2 milioane de pacienți cu Parkinson doar în Europa

Afecţiunea este, la nivel mondial, a doua ca incidenţă după boala Alzheimer, înregistrând cea mai mare creştere.

În România, conform statisticilor oficiale, sunt 72.000 pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune neuro-degenerativă progresivă clinic, dintre care 8.100 doar în Capitală iar cercetările recente indică faptul că numărul se va dubla până în 2030.

Simptomele bolii Parkinson sunt variate, deseori fiind confundată cu alte afecţiuni

Boala Parkinson are peste 40 simptome ceea ce face ca diagnosticul să fie pus cu întârziere şi afectează în special mişcările corpului, iar pacienţii primesc acest rezultat clinic, în medie, la jurul vârstei de 60 de ani ar există numeroase cazuri când debutul bolii începe de la 40 ani.

Tulburările de mişcare apar în stadiul 3 al bolii, însă se dezvoltă lent iar primele leziuni pot apărea chiar şi cu 20 ani înainte de primele semne.

Proiecție tematică pe cladirea Teatrului National I.L. Caragiale din București

Campania „Înţelege Parkinson” urmărește să crească nivelul de conștientizare cu privire la impactul bolii asupra vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, precum şi să încurajeze implicarea comunităţii în sprijinul celor afectați.

În context, platforma intelegeparkinson.ro este menită să crească gradul de informare cu privire la simptomele acestei boli astfel încât cetățenii să înțeleagă unde să se adreseze, ce să menționeze medicului sau cum să poată să gestioneze situațiile de zi cu zi.

Scopul este ca pacienții să știe că pot beneficia de asistență medicală si tratamente moderne, specifice nevoilor.

Lansarea campaniei amintite va include o serie de proiecţii cu caracter informativ în reţeaua de cinema Cineplexx din întreaga ţară dar şi o proiecţie specială pe clădirea Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, pe 11 aprilie, între orele 20.00 și miezul nopții.

Lipsa de informare duce la subdiagnosticare

Specialiștii din România vorbesc despre un fenomen de subdiagnosticare în boala Parkinson, cauza principală fiind lipsa de informare: deseori, pacienţii confundă sau chiar ignoră simptomele specifice bolii Parkinson iar în momentul în care iau decizia de a se adresa unui medic neurolog, boala este deja într-un stadiu avansat.

„În general, pacienţii în România se adresează târziu sistemului medical, indiferent care este neplăcerea, afecţiunea. Lumea nu concepe să meargă la control dacă nu are o problemă importantă sau dacă nu are nicio problemă, cum ar fi o oarecare dificultate pe care o constată în a iniţia mişcarea. E mai greu să se ridice din fotoliu, e mai greu să înceapă să meargă sau să facă orice activitate motorie. Apoi, dacă văd că mişcările sunt clar mai lente, se mişcă mai încet, indiferent ce fac, le ia mai mult timp. Dacă atunci când stau absolut relaxaţi pe canapea la un film începe să tremure o mână sau un picior. Dacă scriu mai dificil şi literele s-au micşorat. Dacă nu se mai pot încheia cu uşurinţă la nasturi” – relatează prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, coordonatorul grupului de lucru pentru boala Parkinson şi afecţiuni înrudite al Societăţii de Neurologie din România (SNR), fost preşedinte al SNR, prorector în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie  „Carol Davila” din Bucureşti şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

În boala Parkinson, pacientul poate avea mai multe simptome, dintre care cel mai mult îl supără durerea de umăr, şi atunci merge la consult la ortoped sau reumatolog: „Toate astea trebuie să atragă atenţia, cu atât mai mult cu cât constată că mirosul nu mai este bun sau că au avut o perioadă cu depresie – lipsă de plăcere şi motivaţie, gânduri de tristeţe susţinute, stimă de sine scăzută, etc”, adaugă prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.

Necesitatea unor centre de expertiză

În prezent, funcţionează centre de excelenţă în Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Iaşi, Suceava, Oradea, Craiova, Constanţa, Galaţi, Sibiu şi Braşov, în care pacienţii sunt trataţi de echipe multidisciplinare formate din medic neurolog, gastroenterolog, psiholog, nutriţionist/dietetician, logoped sau specialist în medicina fizică şi de recuperare.

Boala Parkinson necesită un management complex, de aceea SNR susţine şi dezvoltarea unor Centre de Expertiză în Domeniul Tulburărilor de Mişcare şi al Managementului Bolii Parkinson, în cadrul centrelor universitare din România.

Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, marcată în fiecare an la 11 aprilie

În fiecare an, la 11 aprilie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a creşte gradul de informare cu privire la această boală şi de a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale şi a societăţii.

A fost stabilită la această dată pentru a marca ziua de naştere a medicului englez James Parkinson (1755-1824), cel care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” („An Essay on the Shaking Palsy”, 1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg dedicată acestei boli, potrivit Agerpres.

La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA). Înfiinţată în 1992, la Bruxelles, asociaţia are, în prezent, 45 de organizaţii membre, de pe tot cuprinsul Europei şi promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoţional, dar şi social şi economic.

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbaţii au o probabilitatea de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com. Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în „stadiu incipient” poate afecta şi persoane mai tinere.

Peste 6 milioane de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson pe plan mondial, maladie care cauzează aproape 120 de mii de decese anual, conform ncbi.nlm.nih.gov. În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de această boală. La nivelul anului 2013, în România erau trataţi peste 70.000 de pacienţi cu Parkinson, însă numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.

Deşi dificultăţile de mişcare şi instabilitatea posturală sunt cele mai evidente şi uşor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoţesc maladia Parkinson. În aprilie 2022, un grup de experţi spanioli a atras atenţia asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE. Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum şi anxietatea sau apatia. Micrografia, adică tendinţa pacientului de a scrie din ce în ce mai mic, precum şi pierderea mirosului (anosmie) sau tulburările de degluţie (înghiţit) pot fi, de asemenea, simptome non-motorii ale bolii Parkinson.

Potrivit Societăţii Spaniole de Neurologie (SEN), diversitatea simptomelor pe care le prezintă această boală neurodegenerativă, necesită o focalizare multidisciplinară pentru a evita o întârziere în stabilirea diagnosticului. Federaţia Spaniolă împotriva Parkinson a lansat campania #CealaltăFaţăaParkinson, cu scopul de a sensibiliza asupra imaginii greşite a acestei boli, combaterii stigmatelor şi prejudecăţilor sociale precum şi a stereotipurilor care o înconjoară.

Deoarece boala Parkinson este asociată cu dispariţia progresivă a neuronilor care generează dopamină, tratamentele existente, precum L-dopa (Levodopa), stimulează producerea acestei substanţe în creier. Însă aceasta prezintă efecte secundare semnificative, precum mişcări necontrolate şi, în timp, îşi pierde eficienţa.

Maladia este dificil de tratat nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci şi pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici. Unii cercetători bănuiesc că declanşatorul bolii nu se găseşte în creier, ci în alte părţi ale corpului, cum ar fi intestinul sau nasul. Ceea ce se cunoaşte, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienţi având antecedente familiale. Printre factorii de risc, a fost stabilită clar o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenţi sau metale grele. De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot creşte riscul de Parkinson.

Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor.

Cluj: 110 echipamente medicale şi aparaturi, în valoare de peste 2,73 milioane de lei, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii

sursa foto: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca/Facebook

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca va fi dotat cu 110 echipamente medicale şi aparaturi, în valoare de peste 2,73 milioane de lei.

„Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, unitate sanitară aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, va achiziţiona nu mai puţin de 110 noi echipamente şi aparaturi medicale, în valoare de peste 2.730.000 de lei. (…) Printre echipamentele care urmează să fie achiziţionate de instituţia spitalicească se numără un aparat de anestezie, un videolaringoscop, un ecocardiograf, două defibrilatoare, o masă de operaţii cu accesorii ORL, un cistoscop pediatric, o staţie centrală de monitorizare, două paturi pentru sugari şi o lampă scialitică”, se arată într-un comunicat trimis, marţi, de Consiliul Județean Cluj.

De asemenea, vor fi achiziţionate şi un timpanometru, o targă, cinci monitoare pentru urmărirea funcţiilor vitale, un sterilizator, două sisteme de încălzire a pacientului, trei aparate EKG portabile, cinci Holtere EKG, cinci Holtere TA, 15 infuzomate şi 20 de injectomate.

„Este o sumă importantă de bani, peste 550.000 de euro, care va fi investită în beneficiul direct al micilor pacienţi. Echipamentele medicale de înaltă tehnologie vor facilita examinarea, diagnosticarea şi tratarea copiilor”, a declarat, conform comunicatului, preşedintele CJ Cluj.

 

Decret prezidențial: SUA ies din starea de urgență impusă de pandemia COVID-19

Preşedintele american Joe Biden a ratificat o lege adoptată de Congres „care pune capăt stării de urgenţă naţionale legată de pandemia de COVID-19” care, timp de peste trei ani, a stat la baza eforturilor de a proteja populația de efectele infectărilor.

Decizia Casei Albe închide fluxurile de finanţare pentru teste Covid, vaccinuri gratuite şi alte măsuri de urgenţă puse împreună – începând cu ianuarie 2020 – pentru a încerca să elibereze cea mai mare economie a lumii din ghearele pandemiei globale.

Administrația prezidențială continuă lucrul la un vaccin eficient în cazul unor alte variante ale virusului

În ciuda acestui demers, administraţia Biden continuă eforturile de lansare a unui vaccin de ultimă generaţie precum şi la alte măsuri pentru a combate orice variantă viitoare a virusului, a precizat instituția prezidențială.

„Proiectul NextGen va accelera şi raţionaliza dezvoltarea rapidă a viitoarei generaţii de vaccinuri şi tratamente prin colaborări public-private”, a transmis, pentru AFP, un înalt oficial al administraţiei referindu-se la un fond de cel puţin cinci miliarde dolari disponibil pentru a „ajuta la catalizarea progresului ştiinţific” şi pentru „a rămâne în faţa virusului în evoluţie rapidă care provoacă Covid-19”.

UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj, câștigătoarea unor finanțări pentru proiectele depuse în cadrul competiţiei FDI 2023

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a obținut, și în acest an, fonduri pentru finanțarea proiectelor depuse în cadrul competiției FDI 2023, pe toate cele șapte domenii strategice, după cum urmează:

  • Domeniul 1: creşterea echităţii sociale, în vederea incluziunii sociale și sporirea accesului la învățământul superior
  • Domeniul 2: internaționalizarea învățământului superior din România
  • Domeniul 3: asigurarea funcționării în bune condiții a grădinilor botanice universitare1, a stațiunilor didactice, a bazelor de practică și a altor infrastructuri de susținere a activităților didactice, similare bazelor de practică, din cadrul universităţilor, folosite pentru instruirea studenților
  • Domeniul 4: susținerea activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS) din cadrul universităţilor
  • Domeniul 5: îmbunătățirea calității activității didactice, inclusiv a respectării deontologiei și eticii academice
  • Domeniul 6: dezvoltarea capacității instituționale pentru cercetare în universități
  • Domeniul 7: corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii, consilierea și orientarea în carieră

Scopul competiției

Proiectele citate continuă și dezvoltă domenii de importanță strategică pentru universitate, care se reagsesc si domeniile finanțate de Ministerul educației prin Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior.

Competiția are ca scop susținerea financiară a proiectelor de dezvoltare instituțională a universităților de stat din România prin Fondul de Dezvoltare Instituțională și se adresează celor mai performante instituții de învățământ din țară.

Finanţarea suplimentară de 1.590.00 lei câştigată în cadrul competiţiei este completată şi de fondurile proprii necesare implementării proiectelor, se arată pe site-ul universităţii clujene.

Proiectele câștigătoare din 2023

Toate proiectele au ca obiective creșterea capacității instituționale, a echității și incluziunii sociale, susținerea societăților antreprenoriale ale studenților, corelarea oferteei educaționale cu cererea pieței muncii precum și îmbunătățirea calității actului didactic.

Conform instituției, proiectele care au reușit finanțare în acest an sunt:

  • D1: INTEGRITY- Diversitate, incluziune şi egalitate de şanse la UMF Cluj – director proiect prof. dr. Anca Dana Buzoianu;
  • D2: MEETUMF – Dezvoltarea componentei internaţionalizare în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” – prof. dr. Claudiu Sorin Man;
  • D3: MEDINSERT – Dezvoltarea competenţelor practice ale studenţilor UMFIH în vederea unei inserţii optime pe piaţa muncii – prof. dr. Şoimiţa-Mihaela Suciu;
  • D4: OPORTUNMED Creşterea gradului de conştientizare a oportunităţilor antreprenoriatului la nivelul UMFIH – conf. dr. Marius Ciprian Manole;
  • D5: QED-UMFIH – Îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei prin asigurarea unui mediu de învăţare favorabil şi eficientizarea deciziilor manageriale – prof. dr. Radu Nicolaie Oprean;
  • D6: PrecisMED – Dezvoltarea capacităţii instituţionale a UMFIH pentru susţinerea activităţii CDI în medicina de precizie – prof. dr. Cristina Adela Iuga
  • D7: NEXTMED-Educaţie medicală performantă, garanţie pentru viitorul profesional – prof. dr. Carmen Mihaela Mihu.

Medicii tineri din Marea Britanie încep o grevă de patru zile

Mii de tineri medici britanici încep, marţi, o grevă de patru zile pentru a reclama salarii mai bune în plină criză a costului vieţii, o acţiune care pune presiune asupra unui serviciu de sănătate deja la limită, notează AFP.

„Aceasta este cea mai perturbatoare mobilizare din istoria NHS (serviciul public de sănătate), iar grevele vor provoca o presiune imensă”, a declarat Stephen Powis, director medical al NHS Anglia, potrivit Agerpres.

„Se va acorda prioritate îngrijirilor urgente şi critice, dar, din păcate, unor pacienţi li se vor reprograma consultaţia”, a adăugat el.

Potrivit NHS Confederation, până la 350.000 de consultaţii ar putea fi amânate. Medicii tineri au mai intrat în grevă trei zile luna trecută, afectând 175.000 de programări.

În Regatul Unit, stagiarii (‘junior doctors’) reprezintă aproximativ jumătate dintre medicii din spital, de la medici tineri abia ieşiţi de pe băncile facultăţii până la practicieni cu peste de opt ani de experienţă.

Greva de patru zile, care începe marţi dimineaţă şi durează până sâmbătă dimineaţă, vine după weekendul lung de Paşte, cu mulţi angajaţi deja în vacanţă.

„Aceste greve vor avea un impact catastrofal asupra capacităţii NHS” de a fi pe deplin operaţional, a declarat luni pentru Sky News directorul NHS Confederation, Matthew Taylor.

„Nu are rost să ascundem că vor exista riscuri pentru pacienţi”, a adăugat el, cerându-le britanicilor să fie vigilenţi. „Încercaţi să evitaţi comportamentul riscant, deoarece NHS nu va putea oferi nivelul de îngrijire dorit”, a mai spus Taylor.

Sindicatul BMA care reprezintă stagiarii afirmă că aceşti medici au pierdut 26% din salariu, în termeni reali, din 2008, când a fost impusă o cură de austeritate serviciilor de sănătate.

Sindicatul cere o creştere a salariului cu 35%, ceea ce ministrul sănătăţii, Steve Barclay a apreciat ca fiind „nerealist”.

NHS trece printr-o criză profundă, slăbit de politicile de austeritate şi de consecinţele pandemiei. De la începutul anului s-au înmulţit acţiunile revendicative, atât în rândul asistentelor, cât şi al medicilor şi al personalului de pe ambulanţe.

Ce trebuie să faci pentru a evita miopia și oboseala ochilor după un timp prelungit în fața ecranelor

Conform unor studii recente, micuții care petrec mai mult timp în fața cărților sau a ecranelor au șanse mai multe să dezvolte miopie decât cei care nu au acest obicei.

Și nu doar atât, relatează The Conversation, referindu-se la prejudecata multora de a considera miopia și utilizarea ochelarilor ca fiind direct legate de îndeplinirea sarcinilor care necesită un efort vizual deosebit sau ca pe o caracteristică specifică oamenilor foarte studioși de-a lungul vieții; înlocuirea acestor activități care implicau cititul hârtiei cu cel al ecranului dispozitivelor moderne, a schimbat rolurile și personajele, fiind astăzi un obicei larg răspândit pretutindeni ceea ce a infirmat științific concepțiile amintite: „corelația nu implică totdeauna cauzalitate”…, reamintesc autorii studiului.

Tyler Vigen, un avocat de la Harvard, explică acest lucru pe site-ul său Spurious Correlations; a efectuat ani la rând un experiment statistic cu date arbitrare, obținute din diferite surse, care, atunci când sunt suprapuse pe grafice, generează unele dintre cele mai nebănuite corelații; de exemplu, din date se poate deduce că între 2000 și 2009 a existat o corelație între creșterea consumului de brânză pe cap de locuitor și decesele cauzate de decesul în așternuturi. Absurd, nu?

Cert este că explozia cazurilor de miopie este reală și nu poate fi explicată în întregime prin factori genetici, prin urmare, este necesar să se analizeze factorii de mediu – relatează sursa citată.

Device-urile, complici, dar nu principalul vinovat

Sunt ecranele device-urilor– sau mai degrabă utilizarea lor excesivă – cauza miopiei? Ultimele studii sugerează că acestea nu sunt direct responsabile.

Miopia, sau dificultatea de a focaliza pe obiecte îndepărtate, apare atunci când globul ocular este prea lung în raport cu puterea de focalizare a corneei și cristalinului ochiului iar acest lucru face ca razele de lumină să fie direcționate către un punct dinaintea retinei sau când corneea, cristalinul ori ambele sunt prea curbate pentru lungimea globului nostru ocular. În unele cazuri, toți acești factori apar simultan iar anomaliile sunt corectate cu lentile care transmit informații luminoase în partea din spate a ochiului nostru.

Procesul prin care un ochi dezvoltă miopie nu este pe deplin cunoscut

Tot ce știm pentru ca ochii noștri să se dezvolte corect, este că trebuie să promovăm și să practicăm atât vederea de aproape, cât și pe cea de la distanță .

În acest sens, pare logic să bănuim că expunerea continuă la ecrane, de la o vârstă fragedă, într-un moment în care ochiul încă se maturizează, poate favoriza dezvoltarea vederii obiectelor din apropiere, în detrimentul vederii la distanță. Dar așa cum s-a demonstrat, nu există suficiente date pentru a concluziona că acest lucru cauzează apariția miopiei.

Nimeni nu contestă faptul că utilizarea excesivă a ecranelor provoacă „oboseală oculară”, cunoscută și sub denumirea de „sindrom de computer”; ea provoacă înroșirea, usturime și mâncărimea ochilor, uscarea acestora sau dimpotrivă, lăcrimare constantă, dureri de cap etc. Dar acest lucru se întâmplă pentru că atunci când ne uităm la un ecran, clipim mai puțin (inconștient), ne uităm îndelung într-un anumit punct sau dintr-un unghi nepotrivit și ne expunem la luminozitatea excesivă a acestor dispozitive.

Ce putem face ca să evităm oboseala oculară și miopia

Nu vă deranjați cu filtrele de lumină albastră – care sunt blamate pe nedrept, menționează The Conversation.

Cea mai bună recomandare pentru a reduce semnele de oboseală a ochilor este să clipești des și să iei pauze urmând regula 20/20/20 , cu alte cuvinte, la fiecare 20 de minute faceți o pauză de 20 de secunde: priviți și încercați să vă concentrați asupra unui obiect aflat la 6 metri distanță. Dacă te uiți printr-o fereastră la lumina naturală, cu atât mai bine.

De ce cu lumina? Pentru că se bănuiește că unul dintre posibilii vinovați pentru dezvoltarea miopiei este lipsa luminii – subliniază publicația.

Există o relație între miopie și lipsa luminii naturale

Într-adevăr, s-a dovedit că acei copii care citesc mult, fie pe hârtie, fie pe un ecran digital, sunt în general mai puțin expuși la lumina soarelui în timpul zilei . Și, recent a fost demonstrat că există o relație între miopie și lipsa luminii solare, mai precizează analiza, referindu-se la faptul că radiațiile solare (în special radiațiile de înaltă energie, cum ar fi lumina albastră și violetă ) ar stimula eliberarea de dopamină de către celulele amacrine retiniene (un alt tip de celulă, altul decât fotoreceptorii) iar acest lucru ar inhiba creșterea ochiului, evitând alungirea tipică care duce la miopie.

De asemenea, sunt dovezi experimentale care arată că la diferite specii de animale, inclusiv maimuțe, expunerea la lumină violetă de înaltă energie le-ar putea proteja împotriva miopiei.

În concluzie,  nici cărțile și nici dispozitivele electronice nu sunt direct vinovate pentru creșterea miopiei ci, potrivit surselor amintite, au devenit complici la acest fenomen doar ținând copiii departe de lumina soarelui.

DSU: Misiuni de salvare a unor nou-născuți, efectuate de echipaje de terapie intensivă

Nouă misiuni de salvare a unor nou-născuţi au fost asigurate de echipe mixte de intervenţie, formate din medici, asistenţi medicali, piloţi şi conducători auto-paramedici, în ultimele 24 de ore.

„Aceste misiuni au constat în transportul nou-născuţilor la diferite unităţi medicale pentru efectuarea unor consultaţii sau tratamente de specialitate. Acest tip de acţiuni sunt vitale pentru a ne asigura că micuţii primesc îngrijirea medicală necesară în timp util”, a informat, luni, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

Echipajele de Terapie Intensivă Mobilă (TIM) ale ISU BIF au fost solicitate, în acest weekend, pentru efectuarea a cinci transferuri medicale de urgenţă. La trei dintre aceste cazuri neonatologice, micuţii au fost transportaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Sklodowska Curie” Bucureşti, în vederea efectuării unor consultaţii medicale de specialitate.

Echipajul TIM NEONAT al ISU BIF a fost alocat pentru efectuarea unui transfer, a unui nou-născut, în vârstă de numai o zi, sex masculin, intubat şi ventilat mecanic. Micuţul a fost preluat de la Maternitatea CF2 şi transportat la Maternitatea Giuleşti.

La nivelul judeţului Cluj a fost efectuată o misiune de transport nou-născuţi de la Clinica de Obstetrică-Ginecologie „Dominic Stâncă” la Chirurgie Pediatrică Cluj-Napoca, nou-născutul fiind un băiat de 10 zile cu mai multe afecţiuni medicale.

De asemenea, echipajul elicopterului SMURD Craiova, format din piloţi IGAv şi o echipă medicală asigurată de UPU-SMURD Craiova, a preluat un nou-născut, în vârstă de numai o zi, pe care l-au transportat de la Spitalul Clinic Filantropia Craiova la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Sklodowska Curie” Bucureşti.

Un test recent descoperit ar putea preveni diabetul cu zece ani înainte

Probabilitatea de a face diabet în următorii 10 ani va putea fi prevenită din timp, grație unui grup de cercetători britanici care au au conceput un test de sânge ce va putea indica acest risc.

Astfel, testul urmărește „metilarea” ADN-ului – acele modificări chimice din sânge care arată dacă activitatea genelor asociate diabetului amplificată sau scăzută: „Analizarea modificărilor ADN-ului din sânge poate îmbunătăți capacitatea de a prezice riscul unei persoane de a dezvolta diabet de tip 2 într-un deceniu. Descoperirile ar putea duce la aplicarea mai devreme a unor măsuri preventive, reducând povara economică și de sănătate cauzată de diabetul de tip 2” se arată în rezumatul studiului publicat în Science Daily.

Potrivit lui Riccardo Marioni de la Centrul de Medicină Genomică și Experimentală al Universității din Edinburgh, principalul autor al ceercetării care s-a derulat pe o perioadă de 15 ani, a menționat că un astfel de test ar putea crește procentul persoanelor depistate cu risc de diabet tip 2 cu până la 18% decât în prezent.

Aproape jumătate dintre pacienții diabetici ar putea fi salvați

Datorită acestui test, procentul de persoane depistate prin metoda standard folosită de către medici în prezent ar crește de la 30%, cât este acum, până la 48%.

Până acum au fost supuse testului circa 15.000 de persoane, în decursul anilor, testul dovedindu-se unul eficient.

Potrivit autorului studiului, aceeași abordare poate fi folosită pentru depistarea mai multor boli comune, folosindu-se doar simple mostre de sânge sau chiar de salivă.

Metilarea este un proces chimic din organism în care o moleculă mică numită grup metil este adăugată la ADN în timp ce instrumentele actuale de predicție a riscului pentru diabetul de tip 2 folosesc informații precum vârsta, sexul, IMC și istoricul familial al bolii; cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au descoperit că includerea datelor de metilare a ADN-ului alături de acești factori de risc a oferit o predicție mai precisă.

Adăugarea sau îndepărtarea acestor grupări metil poate afecta modul în care unele molecule acționează în organism. Aceste modele de metilare pot ajuta la urmărirea proceselor de îmbătrânire și a dezvoltării bolii.

Metilarea ADN-ului a clasificat corect sute de pacienți

Oamenii de știință și-au folosit rezultatele pentru a estima performanța predictivă folosind un scenariu de screening ipotetic pe 10.000 de persoane, în care unul din trei indivizi dezvoltă diabet de tip 2 pe o perioadă de 10 ani.

Potrivit studiului, modelul care a folosit metilarea ADN-ului a clasificat corect un număr suplimentar de 449 de indivizi în comparativ cu cel bazat doar pe factorii de risc tradiționali.

Datele au venit de la 14.613 voluntari din studiul Generation Scotland, un amplu documentar conceput pentru a ajuta oamenii de știință să investigheze cauzele bolii, să înțeleagă prioritățile țării în domeniul sănătății și să documenteze viitoarele tratamente medicale sau politicile de sănătate însă echipa a repetat analizele la 1.451 de indivizi dintr-un studiu realizat în Germania, pentru a se asigura că descoperirile lor ar putea fi replicate la oameni din medii diferite.

Descoperirea ar putea duce și la identificarea unor tratamente noi pentru alte boli

Diabetul de tip 2 este o afecțiune gravă în care insulina pe care o produce pancreasul nu poate funcționa corect sau pancreasul nu poate produce suficientă insulină ceea ce poate duce la niveluri ridicate de zahăr din sânge și, la rândul său, la o serie de probleme de sănătate, cum ar fi boli cardio-vasculare, leziuni ale nervilor și probleme ale membrelor inferioare.

Dr. Riccardo Marioni a mai subliniat că reușita acestor studii ar putea încuraja descoperiri revoluționare și în tratarea altor afecțiuni: „Ar putea fi luate abordări similare pentru alte boli comune pentru a genera predicții ample de sănătate dintr-o singură probă de sânge sau de salivă” – a relatat specialistul.

Conf. univ. dr. Mihai Craiu: Infecția cu Streptococ beta-hemolitic grup A (GAS) este contagioasă si uneori poate evolua foarte grav

În ultimele săptămâni au fost diagnosticați, în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC, foarte mulți copii cu infecție produsă de Streptococ beta-hemolitic grup A (GAS), atrage atenția conf. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru. „Infecțiile cu GAS (deci și scarlatina) sunt acum, primăvara, foarte frecvente. Există recomandări clare de diagnostic și se vindecă după un diagnostic precis și un tratament corect”, a subliniat medicul.

„Pandemia a părut să ducă la dispariția din circulație a tuturor agenților patogeni a căror transmitere este facilitată de mâini murdare și nerespectarea etichetei tusei/strănutului. Spălatul mâinilor, dezinfectarea suprafețelor  si purtatul măștilor au fost „responsabile” pentru scăderea majoră a cazurilor de boli infecțioase la copil in 2020-2022. Odată cu renunțarea la măsurile oficiale de minimalizare a riscului de transmisie a virusului SARS-CoV-2, în martie 2022, au revenit „bunele” obiceiuri și aproape nimeni nu a mai respectat setul de indicații de prevenție”, a scris conf., univ. dr. Mihai Craiu, pe pagina de Facebook – Spitalul Virtual pentru Copii.

Infecția cu GAS este contagioasă si uneori poate evolua foarte grav, aveetizează medicul.

„Dar acum scarlatina este tratabilă! Nu există nici un motiv de panică deoarece nu a fost identificată nici o tulpină de GAS rezistentă la peniciline. Putem folosi cu succes, la sfatul medicului, penicilină V sau amoxicilină. Iar la cei cu alergie la penicilină, dar fără istoric de anafilaxie, ar putea fi folosite cefalosporinele de generatie I. Practic nu exista tulpini rezistente. Despre macrolide, numai de bine… Le putem utiliza cu succes dacă antibiograma dovedește că GAS nu este rezistent la acestea (eritromicină, azitromicină sau claritromicină). Și trebuie să fim calmi. Panica nu ajută la nimic. Nici autodiagnosticul…”, a precizat medicul.

Potrivit medicului, scarlatina este este ușor de recunoscut.

„Faimoasa scarlatină este ușor de recunoscut – ea are erupție aspră la palpare, pe piele (mai ales pe corp și foarte rar pe față), ce se descuamează ulterior, febră mare și limbă zmeurie. Întâi apar depozite albicioase. La dispariția progresivă a acestora limba rămâne zmeurie”, a precizat conf. univ. dr. Mihai Craiu.

Medicul subliniază că înfecțiile produse de Streptococ beta-hemolitic grup A (GAS) sunt foarte frecvente primăvara.

„Infecțiile cu GAS (deci și scarlatina) sunt acum, primăvara, foarte frecvente. Există recomandări clare de diagnostic. Si se vindecă după un diagnostic precis și un tratament corect!”, a mai transmis medicul.