Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea proiectului Life@TEKI, dedicat modernizării secției de recuperare pediatrică, care va oferi anual tratamente îmbunătățite pentru peste 1.500 de copii cu dizabilități neuropsihomotorii la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol.

„Acest proiect arată clar cât de mult contează parteneriatul dintre stat și societatea civilă. Colaborarea cu Fundația Scheherazade este un exemplu concret că implicarea reală poate accelera schimbarea în sistemul public de sănătate”, a spus Rogobete, evidențiind rolul colaborării dintre autorități și societatea civilă în dezvoltarea infrastructurii medicale.

Ministrul a subliniat importanța acestor parteneriate: „Susțin aceste parteneriate și cred că ele sunt esențiale pentru a construi mai repede soluții pentru oameni. Mesajul este simplu: munca în echipă produce rezultate concrete.”

Rogobete a mai declarat că accesul copiilor la terapii moderne și condiții adecvate înseamnă „șansa la o viață mai bună” și a mulțumit partenerilor implicați în proiect: „Mulțumesc Fundației Scheherazade pentru implicare și Excelenței Sale, domnului ambasador Giles Portman, pentru sprijinul constant. Mulțumesc tuturor partenerilor care contribuie la acest efort comun. Îi mulțumesc și doamnei Roxana Țucmeanu, managerul sanatoriului, pentru profesionalism și rezultate.”

Ministrul a încheiat mesajul subliniind scopul pe termen lung al inițiativei: „Continuăm să construim, împreună, un sistem care oferă șanse reale fiecărui copil. Încrederea ne face bine.”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că România va beneficia, în premieră, de o strategie națională dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, menită să creeze un cadru unitar pentru întregul sistem de sănătate.

Ministrul a explicat că Strategia Națională pentru Calitatea Îngrijirii Medicale și Siguranța Pacienților 2026–2032 marchează trecerea de la abordări fragmentate la un sistem coerent, în care calitatea serviciilor medicale este monitorizată și îmbunătățită constant.

Strategia a fost elaborată prin colaborarea Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, alături de asociații profesionale, sindicate și reprezentanți ai pacienților.

Referindu-se la investițiile din sănătate și impactul asupra pacientului, ministrul a spus:
„Diferența reală se vede însă în modul în care este îngrijit pacientul. Aici începe, de fapt, și încrederea. Spun constant că încrederea ne face bine, iar în sănătate ea se construiește din fiecare interacțiune, din fiecare act medical făcut corect, în siguranță și cu responsabilitate”, a subliniat Ministrul Sănătății.

Documentul strategic se concentrează pe trei direcții principale:

• creșterea calității îngrijirii și a siguranței pacienților la toate nivelurile, prin consolidarea responsabilității, a infrastructurii digitale și a deciziilor bazate pe date;
• reducerea mortalității, a internărilor evitabile și a inegalităților, prin standardizarea practicii clinice, întărirea medicinei primare și controlul infecțiilor și al rezistenței antimicrobiene;
• consolidarea încrederii în sistemul de sănătate, prin implicarea reală a pacienților, transparență și măsurarea experienței acestora.

Pentru prima dată, aceste obiective sunt susținute de indicatori clari, instituții responsabile și termene de implementare, ceea ce va permite monitorizarea concretă a progresului.

„Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului”, a explicat Ministrul Sănătății.

Strategia urmărește integrarea tuturor nivelurilor sistemului sanitar, de la politici publice și finanțare până la activitatea din spitale, fiind concepută ca un instrument aplicabil în practică.

„Mi-am dorit o strategie simplă, aplicabilă și asumată. Un document care poate fi folosit în fiecare zi în sistemul de sănătate”, a mai declarat Alexandru Rogobete, mulțumind tuturor partenerilor implicați în elaborarea strategiei.

Implantarea unui stimulator cardiac a fost necesară pentru 175 de pacienți la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, în perioada 2025 – februarie 2026, în urma unor investigații amănunțite.

Intervențiile au fost realizate de dr. Liviu Chițu, medic primar cardiolog, specializat în tehnologii moderne de monitorizare cardiacă, esențiale pentru detectarea aritmiilor dificil de identificat prin metode convenționale.

Procedura de implantare este minim-invazivă, se realizează, de obicei, cu anestezie locală și durează aproximativ o oră. Recuperarea post-operatorie este scurtă: pacienții se pot ridica din pat după câteva ore, dar trebuie să evite mișcările bruște ale brațului cu implant timp de trei – patru săptămâni.

Stimulatorul cardiac este recomandat atunci când sistemul electric al inimii nu mai funcționează corect, iar bătăile sunt prea lente sau neregulate. Dispozitivul asigură un ritm cardiac normal, garantând că restul corpului primește suficient sânge.

Principalele afecțiuni care impun implantarea unui stimulator includ bradicardia severă, blocul atrioventricular, boala de nod sinusal și fibrilația atrială cu răspuns ventricular lent. Medicul cardiolog stabilește, în urma investigațiilor detaliate, necesitatea implantului.

„Medicul cardiolog este cel care, în urma unor investigații amănunțite, stabilește dacă pacientul necesită sau nu, stimulator cardiac”, transmit reprezentanții instituției.

Spitalul Județean de Urgență Bacău oferă testare gratuită HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin, punând la dispoziția femeilor între 30 și 65 de ani consultații și screening modern în Ambulatoriul de specialitate și la Maternitate.

„Ne străduim prin această testare să oferim soluții moderne pentru prevenirea cancerului de col uterin. Din păcate, România este fruntașă la această boală necruțătoare. În fiecare zi, o femeie moare prin cancer de col uterin. Fiecare pacientă va fi evaluată, va primi o consultație în cadrul cabinetului de ginecologie și, pentru pacientele cu vârste între 30 și 65 de ani, medicul le va recomanda testarea HPV pe care o vor face ulterior. Acest lucru este posibil și datorită faptului că Spitalul Județean de Urgență Bacău are unul dintre cele mai moderne laboratoare de microbiologie.”, a declarat Dr. Roxana Calapod, medic primar Obstetrică-Ginecologie, medic șef secție OG I.

Pacientele asigurate se pot programa pentru consultație ginecologică în Ambulatoriu, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, urmând ca testarea HPV să fie realizată gratuit în funcție de recomandarea medicului, de luni până vineri, între orele 12:00 – 15:00.

Pacientele neasigurate pot solicita programare directă la medicul ginecolog, iar testarea HPV va fi realizată gratuit cu sprijinul Asociației Pentru Viață Bacău, de luni până vineri, între orele 12:00 – 17:00.

„Această testare HPV va face parte din serviciile permanente oferite de Spitalul Județean de Urgență Bacău pacientelor. Prin urmare, vă așteptăm și în următorii ani pentru testarea HPV, ca să învingem împreună cancerul de col uterin.”, a adăugat Dr. Roxana Calapod.

Managerul SJU Bacău, Ec. Ion-Marius Savin, a subliniat importanța prevenției: „În spatele fiecărui test se află o viață, o familie, o poveste. Ne dorim ca nicio femeie să nu ajungă prea târziu la medic, când lucrurile devin greu de schimbat. De aceea, încurajăm fiecare femeie să își acorde timp pentru sănătatea ei. Știm că uneori există teamă, amânare sau lipsă de timp, dar prevenția este cel mai puternic gest de grijă față de propria persoană. Suntem aici pentru voi, cu profesionalism și empatie, pentru ca împreună să reducem impactul acestei boli. Aveți grijă de voi. Un simplu test poate însemna o viață salvată.”

România înregistrează cel mai ridicat număr de cazuri noi și recidive de tuberculoză din UE, ceea ce face absolut necesare investițiile continue în detectarea și tratamentul bolii, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

Pentru a sprijini consolidarea îngrijirii pacienților cu tuberculoză, Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România a facilitat în ultimii ani donații de echipamente medicale, dispozitive de diagnostic și medicamente esențiale, cu sprijinul Guvernului Japoniei prin Asia-Europe Foundation (ASEF).

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, E.S. dl Takashi Katae, ambasadorul Japoniei în România, împreună cu dr. Uldis Mitenbergs, reprezentant OMS în România, au vizitat unitatea de bronhoscopie și laboratorul de diagnostic molecular din cadrul Institutului de Pneumofiziologie „Marius Nasta” din București, pentru a urmări în acțiune sprijinul oferit personalului medical aflat în prima linie de luptă împotriva tuberculozei.

Vizita a evidențiat modul în care capacitatea clinică și de diagnostic este consolidată prin cooperarea strânsă dintre Guvernul Japoniei, OMS și partenerii naționali.

În urma acestei colaborări, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” a beneficiat de:

• Cartușe de diagnostic GeneXpert, livrate doi ani consecutivi, care extind capacitatea de testare moleculară rapidă pentru persoanele cu suspiciune de tuberculoză la nivel național.
• Două bronhoscoape, care sporesc siguranța procedurilor, îmbunătățesc fluxul de pacienți și consolidează capacitatea de diagnostic respirator avansat.
• Medicamente pentru tuberculoza multirezistentă (MDR-TB), oferind pacienților acces la tratamente moderne, complet orale, mai scurte și mai eficiente, cu o rată de succes și aderență îmbunătățite.

Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu Guvernul Japoniei și partenerii naționali, rămâne angajată în consolidarea capacității României, creșterea siguranței pacienților și extinderea accesului la îngrijiri moderne pentru tuberculoză.

Deși venirea pe lume a unui copil este percepută adesea ca un moment de mare bucurie pentru mamă, datele clinice arată că între 10 și 15% dintre femeile proaspăt mame se confruntă cu depresie postnatală.

Psihologii Salvați Copiii România atrag atenția asupra importanței monitorizării sănătății mintale după naștere și asupra diferențierii clare între tristețea trecătoare și afecțiunea clinică. Un studiu realizat de organizație arată că nașterea prematură, care apare în aproximativ 10% dintre cazuri, reprezintă un factor suplimentar de vulnerabilizare emoțională. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, Organizația Salvați Copiii România recomandă includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.

„În cei 16 ani de când mergem în maternități și secții de neonatologie, în comunități, pentru a putea interveni cât mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalității infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am înțeles cât de important este ca mama să fie susținută psiho-emoțional, mai ales acolo unde vorbim despre nașterea prematură, care înseamnă și multă anxietate. Depresia postnatală este o problemă de sănătate emoțională și nu trebuie minimalizată. Consecințele ei sunt grave și pot afecta atât mama, cât și nou-născutul”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Primele luni de viață sunt critice pentru formarea conexiunilor neuronale, iar depresia mamei poate influența copilul în mod indirect.

• Dificultăți de atașament: Mama poate avea dificultăți în a răspunde prompt și cald la nevoile sugarului, ceea ce poate duce la un „atașament nesigur”.
• Întârzieri în dezvoltare: Studiile arată că micuții pot prezenta întârzieri în dezvoltarea limbajului sau a abilităților cognitive.
• Probleme emoționale și comportamentale: Mai târziu în viață, acești copii pot fi mai predispuși la anxietate, ADHD sau dificultăți de reglare a propriilor emoții.

„Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristețe după naștere”; dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înțelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniază Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România.

Pentru a demara un program pilot de susținere emoțională adaptat nevoilor mamelor, Organizația Salvați Copiii a realizat o cercetare calitativă în rândul mamelor internate în secțiile de specialitate din cadrul Maternității Polizu. În urma centralizării rezultatelor au fost identificate aspecte relevante:

• Nașterea copilului a avut loc prematur în cazul a 56% dintre respondente. Statusul de prematur la naștere este asociat cu un termen mai lung de internare a mamei, 74% dintre mamele de prematuri fiind internate de două săptămâni sau mai mult.
• La momentul interviului, doar 37% dintre copii se aflau în salon cu mama, 34% în alt salon, iar 29% în secția de terapie intensivă. În cazul copiilor născuți prematur, 76% dintre aceștia sunt internați de peste 20 de zile, iar în cazul a 29% dintre ei durata internării depășește 140 de zile.
• Mamele de copii născuți prematur afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că, în ultima săptămână, au fost îngrijorate, stresate, deprimate sau speriate, comparativ cu mamele copiilor născuți la termen.
• Mamele de copii prematuri au simțit nevoia să vorbească într-o măsură semnificativ mai ridicată cu psihologul spitalului, 64% comparativ cu 42% în cazul mamelor de copii născuți la termen.
• Doar 5% dintre respondente afirmă că pot beneficia de consiliere individuală în spital, iar aproximativ 1% de grupuri de suport sau terapie de cuplu/familie. 8 din 10 respondente nu știu dacă aceste servicii sunt disponibile.
• Consilierea mamei este principala sugestie pentru îmbunătățirea confortului psihologic în spital (43%), urmată de dotări (13%), aproape 2 din 10 respondente neputând identifica o soluție.

„A devenit tot mai evident că sănătatea emoțională a mamei influențează profund nu doar starea ei de bine, ci și evoluția copilului și dinamica întregii familii. Cu toate acestea, în practică, sprijinul acordat mamelor rămâne adesea insuficient, mai ales în momentele de vulnerabilitate intensă care urmează unei nașteri premature. În acest context, sprijinul emoțional nu este un lux, ci o necesitate. Iar una dintre cele mai valoroase forme de sprijin o reprezintă grupurile dedicate mamelor de prematuri. Acestea oferă nu doar un spațiu sigur de exprimare, ci și sentimentul că nu sunt singure în această experiență. Schimbul de trăiri, validarea emoțiilor și sprijinul reciproc pot reduce semnificativ anxietatea și pot contribui la recăpătarea încrederii și a echilibrului interior. În paralel cu eforturile medicale esențiale pentru îngrijirea nou-născuților, este important să dezvoltăm și să integrăm astfel de intervenții psihosociale în mod constant și accesibil. Experiențele și inițiativele deja existente ne arată că acest lucru este posibil atunci când există colaborare între instituții, specialiști și organizații implicate. Un rol important în acest domeniu îl are și activitatea constantă a Organizației Salvați Copiii România, care, de-a lungul anilor, a susținut îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților și a dezvoltat inițiative menite să ofere sprijin real mamelor, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse și servicii dedicate”, spune Conf. Dr. Toader Daniela Oana, Manager Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).

În acest context, Organizația Salvați Copiii România, împreună cu INSMC, a organizat o masă rotundă dedicată sănătății emoționale a mamelor, ca spațiu de dialog între specialiști din domeniul medical, psihologic și social. Evenimentul a scos în prim-plan provocările emoționale majore cu care se confruntă mamele de prematuri, de la anxietate și incertitudine până la simptome de stres post-traumatic.

Ca rezultat al discuțiilor, participanții au identificat două nevoi prioritare. Este necesară includerea obligatorie a serviciilor de suport psihologic în maternități ca parte integrantă a îngrijirii perinatale. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități. În prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea psihologului în schema minimă de personal a maternităților, deși dreptul pacienților de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. În practică, accesul depinde de organizarea internă și de resursele disponibile la nivelul fiecărei unități sanitare. Se recomandă alocarea de resurse pentru asigurarea unui număr adecvat de specialiști, minimum doi psihologi/unitate, pentru implementarea screeningului sistematic și a intervențiilor timpurii.

De asemenea, se impune dezvoltarea unui cadru integrat de consiliere pentru părinții de nou-născuți prematuri, începând din etapa prenatală și continuând postnatal. Serviciile structurate de suport psihologic trebuie să includă intervenții timpurii, sprijin în perioada spitalizării și continuitate după externare, în concordanță cu principiile îngrijirii centrate pe familie și cu recomandările internaționale în domeniu.

Este important de reținut că Baby Blues afectează până la 80% dintre mame, dar dispare de la sine în maximum două săptămâni. Depresia postnatală, însă, este mai intensă și persistentă. Semnele de alertă includ:

• Anhedonia: Lipsa capacității de a simți bucurie sau plăcere, chiar și în prezența bebelușului.
• Dificultăți de atașament: Sentimentul de deconectare față de nou-născut sau frica de a nu fi o mamă bună.
• Tulburări severe de somn: Incapacitatea de a dormi chiar și atunci când bebelușul doarme.
• Modificări cognitive: Dificultăți de concentrare, „ceață mentală” și gânduri intruzive legate de siguranța copilului.

Depresia postnatală nu este o fază care trece de la sine. Netratată, ea poate avea repercusiuni pe termen lung asupra mamei și a dezvoltării emoționale a copilului. Monitorizarea nu se termină la controlul de șase săptămâni și nu trebuie să se limiteze la perioada de lăuzie, deoarece depresia postnatală poate debuta oricând în primul an după naștere. Urmărirea eficientă presupune o rețea de sprijin formată din partener, medic de familie și psiholog.

Studiile clinice arată că vârful de debut poate apărea între lunile trei și șase post-partum, iar depresia netratată crește riscul de tulburări de anxietate și somatoforme pe termen lung. Strategiile de intervenție includ evaluarea periodică folosind instrumente validate la intervale de 3, 6 și 12 luni, implicarea partenerului pentru a observa schimbările de comportament pe care mama le-ar putea minimaliza și stabilirea unor rutine care să permită mamei perioade de odihnă neîntreruptă și interacțiune socială cu adulți.

Există, de asemenea, o corelație directă între severitatea simptomelor depresive și întreruperea precoce a alăptării. Spre deosebire de manifestările depresive clasice, depresia postnatală poate prezenta simptome mascate prin somatizare, pe care medicii le pot observa în timpul controalelor post-partum sau al vizitelor la neonatologie. Printre semnalele de alarmă se numără hipervigilența disproporționată și dificultățile de complianță, precum și labilitatea emoțională severă, care depășește fluctuațiile hormonale fiziologice din primele 10 zile.

Pacienții cu boala Parkinson în stadiu avansat pot beneficia de o nouă opțiune terapeutică la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, unde medicii din cadrul Secției Clinice Neurologie au introdus tratamentul asistat cu dispozitivul Duodopa.

Un pacient de 68 de ani, cu un istoric de peste zece ani de boală Parkinson, a început acest tratament în urmă cu câteva zile, după ce simptomele îi afectaseră semnificativ independența. Deși urma tratament oral, evoluția bolii îi îngreuna activități de bază precum mersul sau hrănirea.

„În urma examinării am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție pentru pacient constă în implementarea unei terapii de înaltă precizie, terapie pentru care, până acum arădenii erau trimiși la Timișoara. Spre deosebire de tablete, care sunt absorbite neuniform din stomac, dispozitivul Duodopa utilizează o pompă portabilă programabilă care administrează medicamentul sub formă de gel, direct în intestinul subțire. La doar câteva zile de la montarea pompei, pacientul a prezentat o îmbunătățire spectaculoasă. Imobilitatea a fost ameliorată cu peste 80%, permițându-i acestuia să își recapete controlul asupra propriului corp. Iată că această procedură marchează o etapă esențială în gestionarea cazurilor complexe unde tratamentul medicamentos clasic nu mai oferă rezultate”, a explicat șeful Secției Clinice Neurologie, dr. Constantin Covăsală, medicul curant al pacientului.

Procedura de montare a dispozitivului, care permite administrarea medicației direct în intestinul subțire pentru o eficiență crescută, a fost realizată prin gastrostomie endoscopică percutană, o intervenție minim invazivă.

Intervenția a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din dr. Oana Koppandi, medic specialist gastroenterolog, dr. Dan Goldiș, medic primar chirurgie generală, și dr. Cristian Nicolescu, medic primar anestezie și terapie intensivă.

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată pe 24 martie, conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, a subliniat că tratamentul tuberculozei sensibile în România trebuie să fie adaptat la recomandările internaționale.

„Ca medic pneumolog consider că managementul tuberculozei cunoaște astăzi o schimbare de viziune, o schimbare de paradigmă. Tratamentul nou în tuberculoză se referă, în esență, la regimuri terapeutice moderne, mai eficiente, cu o durată mai scurtă și mai bine tolerate și deci și o aderență mai bună a pacientului și știm că în TB, aderența pacientului este esențială”, explică conf. univ. dr. Mahler.

Medicul subliniază că tratamentul tuberculozei sensibile trebuie adaptat pentru a reduce durata terapiei și a crește confortul pacientului: „Tratamentul de 4 luni ca prima recomandare, sau 6 luni la cazuri selecționate, administrat zilnic, sub forme care permit administrarea mai multor tipuri de antibiotice într-o singură capsulă. Astăzi, tratamentul tuberculozei sensibile presupune cel puțin 6 luni de tratament cu un maxim de 12 tablete, minim posibil la noi 10 tablete, administrate zilnic în primele 2 luni.”

Conf. univ. dr. Mahler evidențiază și beneficiile sociale și economice ale noilor regimuri terapeutice: „Scăderea numărului de zile de concediu de boală plătit 100%, cu aproximativ 30%, pentru că boala se vindecă mai repede. Înseamnă 30% mai multe zile de activitate la locul de muncă pentru persoanele vindecate de tuberculoză. Înseamnă o economie semnificativă provenită din reducerea numărului de zile pentru care este prevăzută alocația de hrană.”

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler atrage atenția asupra impactului direct asupra pacienților: „Dar dincolo de toate acestea, pentru românii care trec prin tuberculoză sunt zeci de zile care nu mai sunt trăite în boală, în stigmat și în suferință, pentru că tuberculoza se vindecă, iar noile scheme de tratament permit să se vindece mai repede.”

Institutul Național de Sănătate Publică a demarat programul național de depistare precoce a cancerului pulmonar, intitulat „Screeningul Cancerului Pulmonar – Program Național de Detectare Precoce”.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în calitate de Beneficiar al finanțării, precum și cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, fundația Centrul Pentru Politici și Servicii de Sănătate și Asociația Română Anti-Sida, în calitate de parteneri.

Proiectul se va derula pe o durată de 50 de luni, conform Contractului de Finanțare nr. 98945/26.08.2025, încheiat între Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Sănătate. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sănătate (POS), Prioritatea 1: „Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive.”

Obiectivul general al proiectului este lărgirea accesului egal, echitabil și nediscriminatoriu la servicii de sănătate de calitate și cost-eficace, centrate pe pacient, pentru 27.118 persoane din grupul țintă vulnerabil. Acest obiectiv se va realiza prin mai multe componente: dezvoltarea capacității programului de screening prin crearea metodologiei de screening, a unui ghid de consiliere pentru renunțarea la fumat, cinci curricula de formare pentru personalul medical și non-medical, o strategie de comunicare și un registru digital de screening; formarea a 774 de specialiști implicați în identificarea, mobilizarea și sprijinirea grupului țintă; organizarea campaniilor de informare și conștientizare pentru 27.118 persoane; derularea efectivă a programului de screening pentru minim 21.695 de persoane; monitorizarea și evaluarea calității programului.

Rezultatele așteptate în urma derulării proiectului includ:

• R1(A1.1) Metodologia de screening
• R2 (A1.1) Ghid de consiliere renunțare la fumat
• R3 (A1.2) 1 Curriculum de formare în prevenția cancerului pulmonar
• R4 (A1.2) 1 Curriculum de formare în consilierea privind renunțarea la fumat
• R5 (A1.2) 451 persoane formate – personal din managementul / coordonarea / implementarea programelor de screening
• R6 (A1.3) 1 curriculum de formare în diagnosticul pacientului cu cancer pulmonar (metode invazive)
• R7 (A1.3) 1 curriculum de formare în diagnosticul invaziv al cancerului pulmonar
• R8 (A1.3) 1 curriculum de formare în abordarea multidisciplinară a cancerului pulmonar
• R9 (A1.3) 323 persoane formate – personal din managementul / coordonarea / implementarea programelor de screening
• R10 (A2.1, A2.3, A2.4, A3.2) 21.695 de persoane din grupuri vulnerabile / defavorizate socio-economic / care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut care au beneficiat de screening cancer pulmonar
• R11 (2.2) Strategia de comunicare
• R12 (2.2) 1 campanie de informare, consiliere, mobilizare, educare și conștientizare a grupului vulnerabil privind activitățile de prevenție, depistare precoce a cancerului pulmonar dedicată persoanelor din grupurile vulnerabile / defavorizate
• R13 (2.2) 27.118 de persoane care au beneficiat de informare, consiliere, mobilizare, educare și conștientizare privind activitățile de prevenție, depistare precoce a cancerului pulmonar
• R14 (A3.1) Registru de screening cancer pulmonar

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 82.032.595,75 lei, cofinanțată din Fondul Social European Plus (FSE+) prin Programul Sănătate, PS/627/PS_P1/OP4/ESO4.11/PS_P1_ESO4.11_A1 – „Organizarea și implementarea la nivel național a unui program de prevenție și depistare precoce (screening) și direcționare către diagnostic a cancerului pulmonar”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea programului PROTEGO, care va stabili un cadru unitar pentru îngrijirea pacienților critici și a celor cu arsuri severe.

„Am participat astăzi la lansarea unui proiect extrem de important pentru România. Programul de Reziliență și Organizare pentru Tratamentul Eficient al Leziunilor Generate de Arsuri și al altor Situații Critice – PROTEGO – intervine exact acolo unde sistemul de sănătate are nevoie de mai multă coerență, mai multă rigoare și mai multă capacitate de răspuns: în tratamentul pacientului critic, în special al pacienților cu arsuri severe”.

Ministrul a subliniat că, în prezent, există diferențe între spitale în gestionarea acestor cazuri, ceea ce poate influența direct evoluția pacienților.

„Astăzi, modul în care este gestionat tratamentul marilor arși diferă încă între spitale. Iar atunci când vorbim despre pacienți critici, diferențele de organizare, de protocoale sau de pregătire pot face o diferență majoră. PROTEGO a fost construit tocmai pentru a reduce aceste decalaje și pentru a crea un mod comun de lucru între centrele care tratează aceste patologii”.

Proiectul este coordonat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara și reunește instituții medicale și universitare din principalele centre din țară.

„Este o colaborare directă între echipe care tratează aceleași tipuri de cazuri, cu aceeași responsabilitate și cu aceeași miză: viața pacientului”.

Programul are o durată de implementare de 35 de luni și o investiție de peste 22,8 milioane de lei, finanțată aproape integral din fonduri europene.

„PROTEGO aduce în același cadru lucrurile esențiale: formare pentru echipele medicale, protocoale aplicate unitar și o organizare mai clară a intervențiilor”.

În același timp, autoritățile vor consolida capacitatea de răspuns a sistemului sanitar, inclusiv prin creșterea finanțării.

„În paralel cu dezvoltarea centrelor pentru mari arși, inclusiv cele de la Timișoara și Târgu Mureș, consolidăm și capacitatea de răspuns a sistemului. Bugetul programului AP pentru arsuri crește cu 75% în anul 2026 față de anul trecut, iar finanțarea pentru transferul pacienților în străinătate va fi extinsă”.

Ministrul Sănătății a subliniat că obiectivul este asigurarea unor servicii medicale eficiente și unitare pentru pacienți.

„Pacientul trebuie să primească o îngrijire coerentă, rapidă și bazată pe dovezi. Acesta este standardul pe care îl construim acum”.

Totodată, acesta a mulțumit specialiștilor implicați în proiect și partenerilor instituționali.

„Mulțumesc tuturor specialiștilor implicați în acest proiect – medici, cadre universitare, echipe medicale și parteneri instituționali – pentru contribuția directă la construirea acestui mecanism de lucru. Le mulțumesc, în mod special, colegilor de la Banca Mondială, care au fost alături de România în dezvoltarea infrastructurii dedicate pacienților cu arsuri severe”.

În final, ministrul a subliniat necesitatea unor schimbări concrete în sistemul de sănătate.

„Tratamentul pacienților cu arsuri severe nu mai poate rămâne doar un obiectiv. Trebuie să devină un standard real, aplicat unitar, în fiecare centru care tratează astfel de cazuri. Într-o perioadă în care mulți „experți în sănătate” aleg să își dea cu părerea despre cum ar trebui să fie lucrurile, repetând aceleași lozinci de ani de zile, noi am ales un alt drum. Am ales să facem. Să trecem de la discurs la decizie. De la teorie la implementare. De la promisiuni la rezultate concrete pentru oameni. Nu toate lucrurile se pot schimba peste noapte. Dar fiecare pas făcut în direcția corectă contează. Iar responsabilitatea noastră nu este să comentăm sistemul, ci să îl schimbăm. Încrederea ne face bine doar atunci când este însoțită de fapte”.