Anul acesta, în Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad au fost efectuate peste 2.000 de mamografii, potrivit datelor comunicate de unitatea medicală. Investigațiile se realizează în baza contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate și necesită bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist.

Reprezentanții spitalului precizează că toate mamografiile se efectuează cu ajutorul unui aparat nou și performant, achiziționat anul acesta, care permite utilizarea tehnicii moderne de tomosinteză.

Ce este mamografia cu tomosinteză?
Tomosinteza este o metodă avansată prin care sunt obținute imagini multiple ale sânului din unghiuri diferite, ulterior reconstruite într-o imagine tridimensională. Această tehnologie permite radiologilor să identifice mai ușor leziuni mici, să distingă țesutul mamar normal de posibile anomalii și să reducă riscul de interpretări eronate sau rezultate fals pozitive.

Screeningul mamar prin mamografie cu tomosinteză reprezintă în prezent una dintre cele mai moderne soluții de evaluare a sânilor, având un rol esențial în detectarea precoce a cancerului de sân și a altor leziuni mamare. Prin combinarea mamografiei tradiționale cu imagistica 3D, această tehnică oferă o vizualizare mult mai detaliată și precisă a structurilor mamare.

Beneficiile mamografiei cu tomosinteză includ:
• Detectarea timpurie și precisă a leziunilor, inclusiv a tumorilor mici sau dificil de observat la mamografia clasică.
• Reducerea numărului de rechemări și a necesității unor investigații suplimentare, precum ecografia mamară.
• Imagini îmbunătățite în cazul sânilor cu densitate crescută, facilitând interpretarea corectă a rezultatelor.

Accesul pacienților cu boli rare la servicii medicale specializate se îmbunătățește în România, prin adăugarea a trei noi Centre de Expertiză pentru Bolile Rare (CEBR) dedicate unor patologii cu diagnostic complex.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat:

„Extindem rețeaua națională de centre de expertiză pentru bolile rare (CEBR) prin includerea a trei noi unități specializate în domenii unde diagnosticul este adesea dificil: bolile cardiovasculare cu risc aritmic crescut și bolile vasculare rare, patologia urologică complexă și bolile musculo-scheletare autoimune și autoinflamatorii.”

Noile centre vor funcționa astfel: la Spitalul Clinic de Urgență București pentru bolile cardiovasculare cu risc aritmic crescut și bolile vasculare rare, la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”, București pentru urologie și la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Apostol Andrei, Constanța pentru bolile musculo-scheletare autoimune și autoinflamatorii.

Ministrul a explicat că pacienții vor beneficia în aceste centre de diagnostic molecular și genomic, imagistică avansată, analize specializate, consiliere genetică și expertiză multidisciplinară, elemente esențiale pentru a reduce întârzierile care, în cazul bolilor rare, pot însemna ani de incertitudine.

„Aducem astfel rețeaua CEBR la 50 de centre funcționale, o infrastructură care începe să ofere predictibilitatea necesară pentru pacienții care, de multe ori, au trecut prin trasee medicale complicate, cu puține răspunsuri și multe bariere”, a precizat Alexandru Rogobete.

Pe lângă deschiderea de noi centre, ministrul a subliniat și importanța accesului la tratamente moderne pentru pacienții cu boli rare și patologii severe:

„Susțin această rețea nu doar prin deschiderea de centre noi, ci și prin asigurarea accesului la tratamente moderne. Luna aceasta am introdus molecule esențiale pentru pacienții cu boli rare și patologii severe, confirmând că recuperăm decalaje vechi și transformăm recomandările în soluții reale.”

Alexandru Rogobete a mai adăugat că un sistem sănătos este acela în care pacienții cu boli rare sunt văzuți, sprijiniți și tratați la timp:

„Pentru că un sistem sănătos este un sistem în care pacienții cu boli rare sunt văzuți, sprijiniți și tratați la timp. Iar asta înseamnă responsabilitate, empatie și acțiune.”

Extinderea rețelei CEBR reprezintă un pas esențial pentru creșterea calității serviciilor medicale și a predictibilității tratamentelor pentru pacienții cu boli rare din România.

„Încrederea ne face bine.”, încheie ministrul.

Într-o premieră regională, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș a organizat un maraton de intervenții robotizate pentru protezarea genunchiului și șoldului, realizat de medicii primari ortopezi Dr. Solyom Arpad și Dr. Pal Fodor, specialiști în ortopedie și traumatologie.

În cursul zilei de ieri, echipa medicală a efectuat intervenții la 3 pacienți eligibili, cu vârste între 60 și 70 de ani, diagnosticați cu gonatroză și coxatroză avansată. Robotul chirurgical, pus la dispoziție de producătorul protezelor, a permis personalizarea fiecărei intervenții, adaptând implanturile la construcția anatomică a pacienților și realizând ghidajul intraoperator și rezecțiile osoase cu precizie crescută.

Pregătirea preoperatorie a inclus efectuarea unui CT și realizarea planning-ului operator cu ajutorul softului robotului, pentru a stabili tipul optim de implant. Avantajele utilizării robotului chirurgical pentru pacient includ:

• Adaptarea implantului la anatomia articulației;

• Poziționarea precisă a implantului;

• Rezecții osoase mai exacte;

• Reducerea riscului de complicații;

• Recuperare mai rapidă și refacerea optimă a articulației.

Dr. Solyom Arpad și Dr. Pal Fodor s-au pregătit intens în perioada 2023–2024, participând la multiple cursuri de chirurgiei robotice în ortopedie, și au obținut în 2025 certificarea pentru utilizarea robotului în artroplastiile de genunchi, șold și genunchi parțial.

Medicii certificați vor putea solicita robotul și pentru alți pacienți eligibili care vor accesa serviciile Secției Clinice Ortopedie și Traumatologie, marcând astfel un pas important în implementarea tehnologiilor moderne în chirurgia ortopedică din România.

Ministerul Sănătății prioritizează modernizarea spitalelor și eficiența energetică, pentru ca resursele să fie folosite direct în beneficiul pacienților și pentru reducerea costurilor. Ministrul Alexandru Rogobete a explicat că acest proces implică „investiții private reale pentru tranziția verde a spitalelor, instalarea de sisteme digitale inteligente pentru optimizarea consumului, pompe de căldură, capacități noi de stocare a energiei și soluții de energie regenerabilă. Toate acestea înseamnă costuri mai mici, spitale moderne și resurse care merg direct acolo unde contează: la pacienți.”

Astăzi, ministrul a participat la o ședință la Palatul Victoria, prezidată de vicepremierul Marian Neacșu, alături de Excelența Sa Giles Matthew Portman, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România. Discuțiile s-au concentrat pe investițiile în zona de energie și pe soluțiile care pot crește eficiența energetică a spitalelor, cu accent pe utilizarea tehnologiilor moderne și surselor de energie regenerabilă.

Rogobete a subliniat importanța colaborării internaționale: „Colaborarea internațională și investițiile străine în sănătate nu sunt doar oportunități — sunt condiții esențiale pentru un sistem medical modern, eficient și predictibil.”

Despre strategia Ministerului Sănătății, ministrul a declarat: „eu și echipa Ministerului Sănătății avem o poziție fermă. Construim un sistem de sănătate sustenabil, bine organizat și transparent, în care fiecare investiție este validată prin rezultate, iar fiecare pas este făcut cu responsabilitate și seriozitate. România are potențial, are parteneri puternici și are direcția corectă. Încrederea ne face bine.”

Întregul mesaj al ministrului transmite că România construiește un sistem medical modern, eficient și predictibil, în care investițiile sunt realizate responsabil și cu rezultate concrete. Planul include instalarea de sisteme digitale inteligente pentru optimizarea consumului, pompe de căldură, capacități noi de stocare a energiei și soluții de energie regenerabilă, toate menite să reducă costurile și să facă spitalele mai moderne și mai eficiente.

Ministrul a subliniat că toate resursele vor fi alocate acolo unde contează cel mai mult: la pacienți, iar colaborarea internațională și investițiile străine sunt esențiale pentru atingerea unui sistem medical sustenabil și predictibil. România are potențial și parteneri puternici, iar direcția aleasă este corectă, a mai spus Rogobete.

Secția de Neonatologie de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare a primit echipamente moderne pentru Terapia Intensivă Neonatală, sporind șansele de supraviețuire ale prematurilor și nou-născuților cu probleme medicale grave. Proiectul, finanțat prin PNRR, include ventilatoare, ecografe, monitoare și sisteme de suport vital, esențiale în intervențiile rapide și complexe care pot salva vieți.

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Valer Zetea, a participat împreună cu dr. Marga Pîrvanoiu, medic șef al Secției de Neonatologie, la prezentarea rezultatelor proiectului:
„La Consiliul Județean Maramureș am marcat încheierea unui proiect care înseamnă nu doar aparatură, proceduri sau finanțare, ci șanse reale la viață pentru prematurii și nou-născuții care ajung în grija medicilor de la Spitalul Județean de Urgență ‘Dr. Constantin Opriș’ Baia Mare”, a declarat Zetea.

Dr. Marga Pîrvanoiu a avut un rol decisiv în implementarea proiectului, implicându-se în aducerea echipamentelor, scrierea proiectelor și coordonarea cu echipele Consiliului Județean.

Președintele CJ Maramureș a subliniat:
„O felicit din tot sufletul pe dr. Marga Pîrvanoiu, medic șef al Secției de Neonatologie, pentru anii de muncă și dedicare în această meserie care înseamnă nu doar profesionalism, ci și foarte mult suflet și empatie, aici unde totul începe cu fragilitate, dar și cu o luptă uriașă.”

Gabriel Valer Zetea a mai precizat că modernizarea secției neonatologie nu înseamnă doar finalizarea unui proiect, ci deschiderea unei noi șanse pentru cei mai mici pacienți din județ, mulțumind echipei spitalului pentru implicare și profesionalism și evidențiind importanța unei secții neonatale moderne, pregătite să gestioneze cazuri complexe.

România a înregistrat în perioada 17 – 23 noiembrie 80.036 de cazuri de infecții respiratorii, inclusiv gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Numărul îmbolnăvirilor a înregistrat o creștere de 9,8% față de săptămâna anterioară (72.897 cazuri), însă rămâne cu 18% sub nivelul consemnat în aceeași perioadă a sezonului trecut (97.570). Comparativ cu media ultimelor sezoane 2018–2025 (excluzând anii pandemici), scăderea este de 12,3%, media de referință fiind de 91.256 de cazuri.

La nivel național, au fost consemnate 749 de cazuri de gripă clinică, număr semnificativ mai mare decât cele 243 de cazuri raportate în aceeași săptămână a sezonului precedent.

De la debutul sezonului, laboratoarele au confirmat 26 de cazuri de gripă: 18 cu virus gripal A nesubtipat, trei cu virus AH3, două cu virus AH1 și trei cu virus gripal B.

Până la 23 noiembrie, în Registrul Electronic Național de Vaccinări au fost înregistrate 1.113.715 doze de vaccin antigripal administrate, dintre care 1.092.402 pentru persoanele eligibile pentru compensare. În plus, în farmaciile comunitare autorizate s-au efectuat 5.199 de vaccinări antigripale.

Direcția de Sănătate Publică a Județului Brașov, împreună cu Casa de Cultură a Studenților, a desfășurat evenimentul „Învață să previi, învață să salvezi”, o întâlnire interactivă menită să crească conștientizarea asupra impactului cancerului de col uterin și a importanței prevenirii acestuia.

Participanții au avut ocazia să afle informații esențiale despre:

• factorii de risc și modalitățile de depistare precoce;

• importanța vaccinării împotriva HPV;

• rolul educației pentru sănătate în prevenirea bolilor oncologice.

Discuțiile au fost ghidate de specialiști care au răspuns întrebărilor și au oferit explicații clare și accesibile tuturor, printre care:

• Dr. Alina Frigura, medic specialist obstetrică-ginecologie;

• Dr. Claudia Ulieru, medic de familie.

Pentru a completa această zi dedicată sănătății, voluntarii de la Caravana cu Medici au susținut un curs practic de prim ajutor, unde studenții au învățat CE să facă și CUM să reacționeze în situații reale de pericol.

Ministrul Sănătății Emil Ceban împreună cu directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Ion Dodon, au inspectat astăzi serviciile de asistență medicală primară din nordul Republicii Moldova, vizitând centrele de sănătate și cabinetele medicilor de familie din Edineț și discutând cu personalul medical și managerii din raioanele Ocnița, Briceni, Dondușeni și Rîșcani. Vizita a avut scopul de a identifica problemele instituțiilor medicale locale și de a prezenta direcțiile strategice ale Ministerului Sănătății pentru perioada următoare.

Oficialii au vizitat Centrul de Sănătate Edineț, unde au fost efectuate lucrări de dotare și reparație a clădirii, și Oficiul medicilor de familie Gordinesti, care deservește aproximativ 3.000 de cetățeni și a fost construit din resursele consiliului raional, putând servi drept model pentru alte localități similare.

În fața angajaților prezenți la întrevedere, ministrul Emil Ceban a adresat un mesaj de apreciere, evidențiind dedicarea și profesionalismul lucrătorilor medicali din nordul republicii: „Prezența dumneavoastră atât de numeroasă demonstrează că avem în nordul țării un nucleu puternic de profesioniști dedicați, care pun binele pacientului în centrul activității lor. Vreau să vă mulțumesc pentru profesionalismul, dedicarea și empatia cu care vă onorați misiunea în fiecare zi.”

Ministrul a subliniat importanța comunicării directe și a dialogului orientat spre soluții: „Nicio reformă reală nu poate avea loc fără implicarea dumneavoastră. De aceea, astfel de întâlniri sunt absolut necesare.”

El a prezentat principalele direcții strategice ale Ministerului pentru perioada următoare, axate pe consolidarea medicinei primare prin creșterea calității serviciilor, extinderea screeningurilor oncologice, îmbunătățirea programului de imunizări și dezvoltarea serviciilor locale de reabilitare și îngrijiri paliative. Alte direcții includ dezvoltarea spitalelor regionale pentru acces la servicii moderne, digitalizarea sistemului medical prin dosarul electronic al pacientului și alinierea la standardele europene prin protocoale clinice actualizate, management profesionist și investiții în competențele personalului medical.

Directorul general al CNAM, Ion Dodon, a discutat despre îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale compensate, funcționarea sistemului informațional „eRețeta” și colaborarea dintre prestatori și CNAM, evidențiind necesitatea unei comunicări transparente și respectarea procedurilor contractuale pentru calitatea actului medical și gestionarea eficientă a resurselor.

În încheiere, oficialii au încurajat personalul medical să contribuie cu sugestii și observații, menționând că modernizarea sistemului de sănătate „poate deveni realitate doar printr-un parteneriat autentic între Ministerul Sănătății și profesioniștii din teritoriu.”

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat un document de politici actualizat, menit să sprijine țările în definirea priorităților și direcționarea eficientă a resurselor în programele dedicate combaterii tuberculozei, astfel încât progresele către eliminarea acestei boli să se accelereze. Documentul propune o abordare structurată și unitară, construită pe principii precum transparența, incluziunea, deciziile bazate pe dovezi și responsabilitatea – elemente considerate esențiale pentru o planificare eficientă și echitabilă în domeniul controlului tuberculozei.

Noul ghid OMS include și recomandări pentru gestionarea situațiilor de deficit neașteptat de finanțare, prin strategii precum creșterea eficienței programelor, integrarea îngrijirii antituberculoase în sistemele de sănătate axate pe asistență medicală primară și protejarea intervențiilor cu impact major, care contribuie direct la salvarea de vieți.

„Stabilirea eficientă a priorităților nu este un exercițiu singular – este busola care ghidează țările prin epidemii în schimbare, resurse în schimbare și sisteme de sănătate în continuă evoluție. Prin intermediul acestui document de politici, dotăm programele naționale de combatere a tuberculozei cu instrumentele necesare pentru a le ghida eforturile, cu dovezi, echitate și impact”, a declarat Dr. Tereza Kasaeva, directoarea Departamentului pentru HIV, Tuberculoză, Hepatită și ITS al OMS.

OMS subliniază că prioritizarea rămâne o componentă critică a ciclului de planificare, având rolul de a orienta mobilizarea și distribuirea resurselor, de a crește eficiența programelor și de a permite extinderea serviciilor, mai ales în contextul unor resurse limitate și al altor priorități concurente de sănătate publică.

În pofida progreselor realizate în prevenirea și îngrijirea tuberculozei, povara globală rămâne semnificativă. În 2024, investițiile mondiale în combaterea bolii au ajuns la 5,9 miliarde USD – doar 27% din necesarul anual estimat la 22 de miliarde USD pentru atingerea țintelor stabilite la Reuniunea la nivel înalt a ONU privind tuberculoza din 2023. Reducerea finanțării internaționale, prevăzută începând din 2025, reprezintă o provocare semnificativă. Modelele epidemiologice avertizează că diminuarea investițiilor ar putea genera până la 2 milioane de decese suplimentare și 10 milioane de îmbolnăviri între 2025 și 2035.

OMS anunță că va sprijini în continuare țările prin facilitarea schimburilor de bune practici și a învățării între programe, pentru a consolida capacitatea globală de planificare și implementare a intervențiilor eficiente împotriva tuberculozei.