Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu ia parte la Congresul ESMO pentru Cancere Ginecologice 2026, un eveniment internațional de referință în domeniul oncologiei ginecologice, care are loc în aceste zile la Copenhaga.

Evenimentul reunește specialiști, cercetători și profesioniști din domeniul sănătății din întreaga lume, care dezbat cele mai recente progrese în diagnosticul și tratamentul cancerelor ginecologice, inclusiv cancerul ovarian, cervical, endometrial, vaginal și vulvar. Programul științific include prezentări de referință, sesiuni interactive și schimburi de experiență menite să contribuie la dezvoltarea unor strategii terapeutice tot mai eficiente și personalizate.

Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a subliniat importanța abordării individualizate în tratamentul pacientelor, precizând că în practica medicală actuală conduita terapeutică în cancerele ginecologice se stabilește în funcție de caracteristicile fiecărei paciente și ale fiecărei tumori. Ea a arătat că chimioterapia, radioterapia și imunoterapia reprezintă instrumente esențiale în managementul acestor afecțiuni.

Potrivit acesteia, participarea la astfel de congrese oferă oportunitatea de a învăța din cele mai noi rezultate ale cercetării, de a împărtăși experiențe și de a consolida colaborarea dintre specialiști. Prof. Cîrstoiu a subliniat că dialogul interdisciplinar și schimbul de cunoștințe reprezintă elemente esențiale pentru progresul medical și pentru îmbunătățirea îngrijirii pacientelor.

Federația Sanitas din România a informat Guvernul României că intenționează să declanșeze o grevă, ca reacție la politicile economice și sociale ale Executivului, în special cele referitoare la salarizarea din sistemul de sănătate și asistență socială.

Sindicaliștii afirmă că actuala Lege a salarizării nr. 153/2017 este aplicată „într-un mod inechitabil, limitativ și incoerent”, ceea ce generează nemulțumiri în rândul angajaților din domeniu.

Totodată, Federația Sanitas susține că proiectul noii legi a salarizării nu reflectă realitățile și nevoile personalului din sănătate și asistență socială.

Notificarea privind intenția de declanșare a grevei a fost transmisă Guvernului la data de 11 iunie 2026.

Cea de-a 900-a aterizare a unui elicopter SMURD la heliportul Spitalului Universitar de Urgență București a avut loc astăzi, elicopterul transportând o pacientă de la Craiova, a anunțat unitatea medicală.

Pacienta a fost evaluată și investigată la sosire și urmează să primească îngrijiri și tratament în cadrul spitalului, printr-o echipă multidisciplinară.

Heliportul Spitalului Universitar de Urgență București este autorizat pentru zboruri pe timp de zi și de noapte, facilitând transferul rapid al pacienților și inițierea precoce a tratamentului în cadrul unității medicale și al altor spitale din Capitală.

Federația Sanitas din România a anunțat că, în dosarul nr. 3658/2/2026 de la Curtea de Apel București, care vizează cererea privind suspendarea procesului de adoptare a proiectului legii salarizării, instanța a solicitat Guvernului României, Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Muncii transmiterea unor documente necesare pentru clarificarea dosarului.

Potrivit organizației sindicale, următorul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 23 iunie 2026.

În cererea de ordonanță președințială depusă la Curtea de Apel București, Federația Sanitas formulează următoarele solicitări:

• suspendarea procesului de adoptare a proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
• suspendarea calendarului de consultare;
• interzicerea temporară a transmiterii proiectului de lege către Parlament;
• interzicerea temporară a oricăror proceduri administrative cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea, în documentul depus la instanță, federația solicită aplicarea prevederilor legale care permit emiterea unei ordonanțe președințiale în regim de urgență.

Potrivit argumentelor prezentate în cererea publicată de Sanitas, organizația consideră că există riscul pierderii posibilității de participare la consultările privind elaborarea proiectului de lege, în contextul calendarului stabilit de Ministerul Muncii și al procedurii de promovare a actului normativ.

În același document, federația sindicală susține că dreptul său de a participa la consultările pentru elaborarea proiectelor de lege ar fi fost încălcat și solicită suspendarea procedurilor aflate în desfășurare până la soluționarea cauzei.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus reținerea a patru persoane și instituirea măsurii controlului judiciar față de alte 13, într-o cauză ce vizează formarea unui grup infracțional organizat și decontarea unor servicii medicale fictive din fondurile sistemului de asigurări de sănătate.

Anchetatorii precizează că persoanele vizate sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, complicitate la fals informatic, instigare la fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit DIICOT, începând cu luna ianuarie 2025, un medic specialist, administrator al unei clinici medicale private din municipiul Ploiești, ar fi inițiat și constituit împreună cu alți opt inculpați – având funcții de conducere și execuție în cadrul unității (manager, director, asistenți medicali și medici specialiști) – un grup infracțional organizat.

Scopul acestuia era obținerea de sume importante de bani prin decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate Prahova a unor servicii medicale fictive, ceea ce a dus la fraudarea bugetului asigurărilor de sănătate.

Anchetatorii arată că în sistemul informatic al clinicii au fost introduse date privind consultații și servicii medicale care nu au avut loc, acestea fiind semnate cu tokenurile medicilor și validate cu carduri de sănătate sau adeverințe eliberate de CAS Prahova, ulterior fiind transmise către sistemele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate.

Lunar, clinica ar fi generat deconturi și facturi fiscale care includeau inclusiv serviciile fictive, inducând în eroare CAS Prahova, care, după validarea informatică, a efectuat plățile.

Procurorii mai arată că, pentru implicarea în aceste activități, angajații clinicii ar fi primit sume de bani în numerar, prezentate drept „bonus de performanță”, după decontarea sumelor.

Pe parcursul anchetei, alți trei medici specialiști ar fi aderat la grupul infracțional, sprijinind activitatea fie prin introducerea de date fictive în sistem, fie prin punerea la dispoziție a tokenurilor necesare validării consultațiilor, fie prin ambele modalități.

De asemenea, mai mulți angajați ai clinicii ar fi pus la dispoziția membrilor grupării carduri de sănătate personale sau ale unor rude și cunoscuți, pentru introducerea de servicii medicale fictive în sistem.

DIICOT precizează că tokenurile medicilor erau menținute conectate în permanență în calculatoare, iar membrii grupării ar fi avut acces la parolele necesare.

Totodată, medicii erau pontați cu program de șapte ore zilnic și aveau stabilit un target de minimum 27 de pacienți pe zi, iar în baza acestui sistem personalul medical primea procente din decontările fictive, în numerar.

Anchetatorii au stabilit că, în unele cazuri, medicii figurați ca prezenți în clinică, deși se aflau la alte puncte de lucru sau nu participau la activitate, apăreau în sistem cu consultații și servicii fictive introduse pentru decontare.

Prejudiciul adus sistemului de asigurări de sănătate este estimat la aproximativ 2.415.000 lei, potrivit DIICOT.

În urma celor 33 de percheziții efectuate în județele Prahova și Ilfov și în municipiul București, au fost ridicate carduri de sănătate, înscrisuri privind modul de operare, contracte de muncă, sume de bani și dispozitive informatice utilizate în activitatea infracțională.

Astăzi, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a inculpaților reținuți.

Activitățile au fost desfășurate împreună cu polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești, cu sprijinul CNAS și al structurilor MAI și Jandarmeriei.

“Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, transmit reprezentanții DIICOT.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că afirmațiile vehiculate în mediul online, potrivit cărora testul Babeș-Papanicolau ar favoriza apariția cancerului de col uterin, nu sunt susținute de dovezi medicale și sunt eronate din punct de vedere științific.

Testul Babeș-Papanicolau este o procedură de screening simplă, sigură și nedureroasă, prin care sunt recoltate celule de la nivelul colului uterin pentru analiză microscopică, cu scopul depistării precoce a modificărilor celulare precanceroase.

Recoltarea este superficială și nu produce leziuni, nu determină apariția cancerului și nu favorizează dezvoltarea bolii, subliniază specialiștii în sănătate publică.

Cancerul de col uterin este asociat în majoritatea cazurilor cu infecția persistentă cu virusul HPV (papilomavirus uman), iar depistarea precoce prin screening permite tratarea completă a leziunilor înainte de evoluția către cancer.

Datele științifice arată că programele organizate de screening au redus semnificativ incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin în țările în care au fost implementate.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit aproape în totalitate prin vaccinarea anti-HPV și prin efectuarea regulată a testelor de screening, inclusiv Babeș-Papanicolau.

Institutul Național de Sănătate Publică recomandă informarea exclusiv din surse medicale oficiale și evitarea distribuirii mesajelor alarmiste care descurajează testarea.

De asemenea, instituția îndeamnă populația să participe la programele de screening și să consulte medicul de familie sau medicul ginecolog pentru stabilirea intervalului optim de testare.

Specialiștii atrag atenția că dezinformarea poate avea consecințe grave, întrucât renunțarea la screening reduce șansele de depistare precoce a unei boli tratabile.

Institutul Național de Sănătate Publică reafirmă că testul Babeș-Papanicolau este un instrument sigur, validat științific și esențial în prevenirea cancerului de col uterin.

Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București a efectuat, pentru prima dată, o procedură de implantare percutană a dispozitivului PASCAL – TriClip, prin care două paciente diagnosticate cu regurgitare tricuspidiană severă au fost tratate cu succes, potrivit echipei medicale.

Intervențiile au fost efectuate de prof. dr. Horațiu Moldovan, împreună cu dr. Cosmin Mihai (medic primar cardiologie intervențională) și dr. Iulian Țiboacă (medic rezident chirurgie cardiovasculară), cu suportul echipei de anestezie formată din dr. Monica Țigliș și dr. Cătălina Negoiță.

Ghidajul imagistic ecocardiografic a fost asigurat de dr. Andrada Camelia Guță, dr. Monica Buta și dr. Diana Mușină.

Potrivit echipei medicale, ambele paciente au avut o evoluție postprocedurală favorabilă, fiind în stare foarte bună și pregătite pentru externare.

„Aceste intervenții sunt rezultatul colaborării strânse dintre chirurgi cardiovasculari, cardiologi intervenționiști, cardiologi imagiști și anesteziști și reprezintă o alternativă terapeutică modernă pentru pacienții cu risc chirurgical crescut, marcând un pas important în dezvoltarea tehnicilor structurale valvulare în SCUB.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a prezentat rezultatele unei consultări naționale realizate pe tema proiectului noii legi a salarizării din sistemul public de sănătate. Potrivit concluziilor, personalul din sistem își exprimă sprijinul pentru reformă doar în condițiile în care sunt asigurate garanții privind menținerea veniturilor reale, recunoașterea muncii în condiții dificile și o diferențiere adecvată între specialități.

Consultarea s-a desfășurat în perioada 9–15 iunie 2026 și a reunit răspunsurile a 3.290 de angajați din toate cele 41 de județe și din București. Potrivit datelor centralizate, în lipsa unor modificări ale proiectului de lege, șase din zece respondenți iau în calcul plecarea din sistemul public de sănătate.

Răspunsul angajaților, în cifre

• Protejarea venitului total aflat în plată. 93,9% susțin că niciun angajat în activitate nu ar trebui să piardă din venit (non-regres), iar opțiunea dominantă este protejarea întregului venit lunar, nu doar a salariului de bază.
• Indexarea salariilor cu inflația. 90,6% cer ca valoarea de referință să fie actualizată periodic cu inflația; 74,8% consideră acceptabilă o creștere reală de cel puțin 10%.
• Recunoașterea muncii atipice. 88,6% cer plata distinctă a muncii de noapte, 87,5% majorarea cu 100% pentru weekend și sărbători, iar 82,4% menținerea sau creșterea sporului de tură. 79,1% spun că disponibilitatea de a lucra în ture, nopți și zile libere ar scădea dacă aceste drepturi sunt reduse.
• Diferențierea justificată, nu uniformizarea. 82,1% cer menținerea diferențelor între specialități și locuri de muncă, 72,7% coeficienți diferiți pe specialități, iar 76,9% un mecanism pentru specialitățile cu deficit sever de personal.

Plafonul de 20% pe sporuri este respins sau acceptat doar condiționat de 85,1% dintre respondenți. În ceea ce privește retenția, 61,3% dintre angajați declară că iau în calcul plecarea din sistem dacă proiectul nu este modificat, procentul fiind de 63,3% în eșantionul ponderat.

Ce ar trebui modificat în proiectul de lege

Pe baza rezultatelor, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului modificarea proiectului în următoarele direcții:

• Garantarea venitului total, nu doar a salariului de bază. O protecție limitată la salariul de bază este percepută ca insuficientă dacă sporurile, gărzile și drepturile pentru program atipic scad. Impactul reformei trebuie prezentat transparent, pe venitul total, pe categorii și pe tipuri de program.
• Plata corectă a muncii atipice și a gărzilor. Turele, munca de noapte, weekendul, sărbătorile și gărzile asigură continuitatea asistenței medicale și nu pot fi reduse fără efecte operaționale. Plata gărzilor la tarif orar majorat cu doar 10% nu reflectă efortul real.
• Menținerea și actualizarea drepturilor pentru condiții de muncă, prin raportare la salariul de bază în plată.
• Diferențierea pe specialități. Absența diferențierii pe specialități este principala lacună a proiectului. Diferențierea coeficienților în funcție de specialitate, risc, responsabilitate și tipul unității este cerută de angajați (plasată pe primul loc între ajustări de 54% dintre cei care au ierarhizat) și este, totodată, recomandată în analizele tehnice de fundamentare a reformei.
• Corectarea plafonului de 20%. Plafonul generează inechități între categorii expuse acelorași condiții. El trebuie însoțit de exceptarea drepturilor specifice sănătății sau de includerea transparentă a unor sporuri în salariul de bază, cu menținerea unor minime garantate.
• Includerea personalului nemedical și TESA în logica salarizării specifică sănătății.
• Tratarea retenției ca risc de politică publică. Intenția ridicată de plecare, mai ales la tineri, impune o evaluare a efectului proiectului asupra deficitului de personal, pe specialități și pe unitățile cu program de continuitate.

Datele arată că munca atipică este una dintre liniile de tensiune ale proiectului. 82,4% susțin menținerea sau majorarea sporului de tură, 88,6% susțin recompensarea distinctă a muncii de noapte, iar 87,5% aleg majorarea cu 100% pentru munca din zile de repaus săptămânal și sărbători legale. În cazul gărzilor efectuate în zile libere sau sărbători legale, 85,4% susțin suplimentarea cu 100%.

Sporurile pentru condiții de muncă sunt percepute de majoritatea respondenților ca instrumente de corelare a veniturilor cu riscurile reale din sistem, nu ca beneficii suplimentare. 88,3% susțin introducerea unor niveluri minime garantate ale sporurilor, iar 85,1% resping plafonul de 20% sau îl acceptă doar condiționat.

Comparatorul salarial utilizat în consultare a fost analizat de respondenți astfel: 49,7% l-au utilizat; dintre aceștia 37,3% au raportat scăderi de venit, 29,3% creșteri, 27,6% nivel similar, iar 5,7% nu au putut interpreta rezultatul. FSSR solicită publicarea unor simulări complete înainte de adoptarea legii.

Răspunsurile deschise evidențiază preocupări legate de veniturile raportate la inflație, plata corectă a gărzilor și sporurilor, echitatea între profesii și riscul de scădere a atractivității sistemului.

Formulări recurente, redate anonim, sunt:
„Salarizarea trebuie tratată ca investiție în siguranța actului medical, nu ca simplă cheltuială”,
„Să se plătească sporurile și gărzile la salariul aflat în plată”,
„Sistemul nu poate funcționa fără oameni motivați și respectați”,
„Cum vor fi îngrijiți pacienții când personalul medical este preocupat de grija zilei de mâine?”.

Consultarea indică un risc sistemic: 61,3% dintre respondenți consideră probabilă sau foarte probabilă plecarea din sistem dacă proiectul nu este corectat, procentul ajungând la 63,3% în eșantionul ponderat. FSSR concluzionează că salarizarea în sănătate trebuie tratată ca politică de retenție, nu ca exercițiu contabil.

„Angajații confirmă, în date, ceea ce susținem de ani de zile: o reformă corectă protejează venitul real, recunoaște munca grea și diferențiază riscul. Cerem Guvernului să corecteze proiectul înainte de adoptare, în acord cu pozițiile exprimate de personalul din sănătate”, transmit reprezentanții FSSR.

Ce vor angajații din sănătate?

Angajații își doresc o lege care să nu le reducă veniturile, să recunoască riscurile profesionale și să reflecte realitatea muncii din sistem. Potrivit consultării, cererea pentru o salarizare corectă, transparentă și predictibilă este majoritară și constantă în toate categoriile profesionale.