5 mai, Ziua mondială pentru igiena mâinilor

Mateescu Cristi
-
0
5 mai, Ziua mondială pentru igiena mâinilor

Ziua mondială pentru igiena mâinilor este marcată în fiecare an la 5 mai, începând din 2009, când a fost lansată campania mondială „Save Lives: Clean Your Hands”.

În această zi este promovată igiena mâinilor şi este subliniată importanţa acestui aspect în îngrijirea sănătăţii. Totodată, au loc activităţi de mobilizare a populaţiei pentru îmbunătăţirea igienei mâinilor în întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

OMS atrage atenţia că igiena mâinilor salvează milioane de vieţi în fiecare an şi reprezintă o investiţie inteligentă deoarece protejează sănătatea.

„Acum este un moment critic în care ţările din întreaga lume trebuie să accelereze punerea în aplicare a celor învăţate în timpul pandemiei COVID-19 şi să sporească investiţiile pentru a elimina decalajele în prevenirea şi controlul infecţiilor, inclusiv în igiena mâinilor. Împreună, putem stimula acţiunile de prevenire a infecţiilor şi a rezistenţei antimicrobiene în domeniul sănătăţii. Comunităţile persoanelor care lucrează în domeniul sănătăţii, factori de decizie şi organizaţii ale societăţii civile pot accelera şi susţine acţiunile legate de igiena mâinilor, pentru a menţine sănătatea oamenilor”, menţionează site-ul OMS, potrivit Agerpres.

În 2023, OMS pune accent pe rolul societăţii civile în schimbarea mentalităţilor şi încurajarea populaţiei pentru a acorda atenţia cuvenită igienei mâinilor, nu doar la nivel local, ci şi la nivel naţional şi internaţional. De asemenea, OMS face apel la toate organizaţiile din societatea civilă să se implice în campaniile legate de igiena mâinilor, pentru a deveni eficiente.

Tema din 2023 a Zilei mondiale pentru igiena mâinilor este „Accelerate action toghether”, atrăgând atenţia că împreună putem contribui la climatul de siguranţă şi de calitate prin igiena mâinilor, dar şi că o cultură puternică a calităţii şi siguranţei va încuraja oamenii să-şi păstreze mâinile curate.

În fiecare an, campania „Save Lives: Clean Your Hands” îşi propune să facă progrese cu privire la importanţa igienei mâinilor în îngrijirea sănătăţii. OMS solicită implicarea tuturor factorilor în vederea unei sănătăţi mai bune pentru persoanele de toate vârstele, a accesului la servicii esenţiale de sănătate de calitate, la medicamente şi vaccinuri esenţiale sigure, eficiente, de calitate şi accesibile pentru toţi. Prevenirea şi controlul infecţiilor, inclusiv igiena mâinilor, sunt esenţiale şi au un impact demonstrat asupra calităţii îngrijirii şi siguranţei pacienţilor la toate nivelurile sistemului de sănătate, scrie site-ul amintit.

Tema campaniei este conştientizarea faptului că împreună putem accelera acţiunile pentru prevenirea infecţiilor şi a rezistenţei la antimicrobiene în îngrijirea sănătăţii, putem realiza o cultură a siguranţei şi calităţii în care îmbunătăţirea igienei mâinilor are o prioritate ridicată.

Principalele obiective sunt consolidarea comunităţilor din domeniul sănătăţii pentru a accelera activităţile legate de igiena mâinilor, de prevenire şi de control al infecţiilor. De asemenea, este încurajată colaborarea dintre oameni şi organizaţii în vederea minimizării riscului de infecţii şi de dezvoltare a rezistenţei antimicrobiene în domeniul sănătăţii, mai notează site-ul https://www.who.int/.

Proiect-pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat în farmacii. Cine poate beneficia

Mateescu Cristi
-
0
Proiect-pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat în farmacii. Cine poate beneficia

Un proiect-pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat tip 2, ce are scopul de a contribui la prevenţia şi depistarea precoce a acestei afecţiuni, va fi derulat începând de luna aceasta în farmacii de Colegiul Farmaciştilor din România (CFR), Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR) și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), cu scopul de a contribui la prevenţia şi depistarea precoce a acestei afecţiuni.

Potrivit unui comunicat de presă, proiectul-pilot are ca obiectiv identificarea persoanelor aflate la risc de diabet zaharat tip 2 pe baza unui chestionar de evaluare și derularea de acțiuni de informare cu privire la măsurile de prevenție pentru reducerea acestui risc.

Proiectul pilot se va derula începând cu luna mai 2023, adresându-se tuturor persoanelor de peste 18 ani, care doresc să afle dacă sunt la risc de a dezvolta diabet zaharat în următorii 10 ani.

Farmaciștii vor acorda persoanelor evaluate informații despre: factorii de risc implicați în apariția diabetului zaharat, simptomele specifice, ce înseamnă riscul de diabet zaharat, precum și intervențiile preventive recomandate pentru un stil de viață sănătos.

Lista farmaciilor participante la proiectul pilot va putea fi accesată pe paginile web: www.serviciifarmaceutice.ro, www.adrfr.ro și www.forumdiabet.ro, unde vor fi disponibile și materialele informative despre proiect. Pentru informarea persoanelor interesate, farmaciile implicate în program vor afișa un anunț în incinta unității.

“Participarea farmaciștilor la programul pilot de evaluare a riscului de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2 se înscrie pe linia unei implicări active a comunității noastre profesionale în campaniile de sănătate publică. Este încă un pas pe calea spre consolidarea rolului farmacistului în sistemul de sănătate, cu atat mai mult cu cât în ultimul timp se pune accentul pe programe de prevenție a bolilor. Diabetul zaharat de tip 2 este o boală cronică a cărei prevalență este în creștere, reprezentând una din bolile cronice cu impact major la nivel mondial. Această afecțiune poate fi prevenită și depistată precoce, ceea ce înseamnă că identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 este o prioritate”, a declarat prof. univ. emerit Dr. farm. Dumitru Lupuliasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România, citat în comunicat.

Proiectul a fost demarat în contextul în care, pe de o parte, Legea nr. 249/2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului prevede derularea de programe speciale în acest scop, iar pe de altă parte, Ordinul Ministrului Sănătății nr. 2.382/2021 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi implementare a serviciilor farmaceutice stipulează posibilitatea de acordare de către farmaciști a serviciului farmaceutic de susţinere şi desfăşurare a campaniilor de sănătate publică.

România, printre lacrimi: Copilăria fără părinți… în cifre

Codruț BURDUJAN
-
0
România, printre lacrimi: Copilăria fără părinți… în cifre

Cifrele reflectă o realitate cumplită din România: potrivit unui sondaj național realizat de Organizația Salvați Copiii, unu din patru copii cu vârste de până la 17 ani au sau au avut măcar un părinte plecat la muncă în străinătate. Conforma anchetei, o treime din copiii chestionaţi nu au fost de acord cu o astfel de lipsă a celor dragi, nevoiți să muncească peste hotare.

Rezultatele îngrijorătoare ale sondajului precum și propuneri de măsuri care să vină în sprijinul acestei categorii vulnerabile  de copii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanți ai autorităţilor centrale și locale, ai școlilor și altor instituții relevante în cadrul Conferinței privind situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, organizată de organizația amintită în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.

Cât de departe sunt nevoiți să plece părinții pentru a munci

Referitor la migrația parentală, tații au lipsit, în medie, 7,7 luni pe an, 28% dintre ei lipsind 9 luni din ultimul an luat în considerare, respectiv iunie 2021 – 2022; în aceste cazuri, decizia a fost în proporție de 79% luată de întreaga familie, procentaj care scade la 47% în cazul mamelor.

Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%) sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în cazul femeilor iar în cazul bărbaților acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și Marea Britanie (14%).

Copilăria fără părinți în cifre

Conform statisticii, în medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani și 11 luni a copilului și a lipsit, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu acesteia; dintre mamele plecate să muncească în străinătate, 58% se întorc în țară o dată pe an.

Experiența migrației este similară în urban și în rural: 61,5% dintre copiii ai căror părinți au fost vreodată plecați în străinătate au sau au avut doar tatăl plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecată (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut plecați ambii părinți (aproximativ 173.000 de copii). Prin raportare la volumul de referință utilizat în eșantionare, respectiv 3.896.943 de copii, rezultă că aproape un milion de copii, respectiv 954.000 de copii au sau au avut experiența plecării unuia dintre părinți pe parcursul copilăriei, până la data studiului.

Datele complete ale sondajului le puteți consulta AICI.

Cadrele didactice din Timișoara, invitate la cursuri de prim-ajutor pentru le putea preda ulterior la clase

Codruț BURDUJAN
-
0
Cadrele didactice din Timișoara, invitate la cursuri de prim-ajutor pentru le putea preda ulterior la clase

Sute de cadre didactice bănățene urmează cursuri de prim-ajutor; participarea este voluntară și acoperă mai multe domenii de interes precum măsuri de prim-ajutor în caz de stop cardio-respirator sau de corp străin aspirat, sănătatea cavității bucale, prevenirea consumului de droguri în rândul copiilor, a apariţiei cancerului uterin sau acordarea primului ajutor în situaţii de urgenţe medicale.

Cunoștințele acumulate vor fi promovate ulterior în rândul elevilor.

Activitățile fac parte din proiectul de educaţie pentru sănătate „PREVENTIM – copii sănătoşi pentru o societate sănătoasă”, lansat, marţi, la Timişoara ai cărui organizatori sunt Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Serviciul de Ambulanţă şi alte entităţi medicale judeţene.

Invitație adresată directorilor din învățământul timișorean

De ieri, șase medici instruiesc 214 cadre didactice pentru ca, ulterior, acestea să le predea copiilor la clasă educația pentru sănătate iar promotorii proiectului au publicat recent o invitație la colaborare tuturor directorilor instituțiilor din învățământ din județul Timiș:

„Mă adresez dumneavoastra cu intenția de a colabora în perioada rămasă din anul școlar 2022-2023 într-un proiect care are ca scop menținerea și îmbunătațirea stării de sănătate a copiilor care frecventează cursurile unităților de învățămant din Timișoara.
 Proiectul intitulat PREVENTIM – „COPII SANATOSI PENTRU O SOCIETATE SANATOASA” își propune să sensibilizeze cadrele didactice, copiii și părinții cu noțiuni utile medicale, transmise într-un limbaj potrivit și prin activități personalizate pentru o mai bună înțelegere a problematicii abordate și pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase în cadrul unor module distincte.
Beneficiarii proiectului sunt cadrele didactice, copiii și părinții.
 Calendarul de desfășurare va fi de comun acord stabilit. Pentru înscrierea la unul sau mai multe module ale proiectului vă invităm să completați formularul de pe următorul link.

Parteneri în acest proiect vor fi Inspectoratul Scolar Judetean Timis, Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” Timisoara și Consiliul Județean Timiș” transmite

Conf. Univ.Dr. Emilian Damian Popovici, medic primar Epidemiologie, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie.

Câte cazuri de infecții respiratorii acute au fost raportate în ultima săptămână. Datele INSP

Mateescu Cristi
-
0
Câte cazuri de infecții respiratorii acute au fost raportate în ultima săptămână. Datele INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 24 – 30 aprilie, au fost raportate 53.397 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii, în scădere cu 11,6% față de săptămâna precedentă.

„Variaţia în plus faţă de media calculată de 35.640 cazuri din aceleaşi săptămâni din 5 sezoane pre-pandemice (2015-2019) a fost de 49,8%. Numărul de cazuri înregistrat în aceeaşi săptămână a ultimului sezon epidemic (2019-2020) a fost de 20.265”, a precizat INSP.

În perioada 24 – 30 aprilie, au fost raportate 608 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 861 de cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.

Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (333) şi în judeţele Botoşani (38) şi Prahova (35), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 30.

Conform INSP, de la începutul sezonului au fost raportate 97 decese confirmate cu virus gripal, dintre care 59 cu virus gripal tip A H1 (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS şi o co-infecţie cu VRS), 13 cu virus gripal tip A H3 (din care două co-infecţii cu SARS-CoV-2), 23 cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care 4 co-infecţii cu SARS-CoV-2), două 2 cu virus gripal tip B (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2).

Până la data de 30 aprilie, au fost vaccinate antigripal 1.486.229 de persoane din grupele la risc, cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.

A fost finalizat noul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, județul Arad

Mateescu Cristi
-
0
A fost finalizat noul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, județul Arad

sursa foto: Iustin Cionca/Facebook

Noul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, județul Arad, a fost finalizat și va fi dat în funcţiune în perioada imediat următoare.

„În această vară urmează mutarea pacienţilor în saloanele noi. Şi mobilierul este nou, la fel şi dotările bucătăriei. Noul spital are demisol, parter şi etaj, în suprafaţă totală de 5385 metri pătraţi. Are 75 de locuri pentru pacienţi, curte destinată activităţilor recreative, va asigura asistenţă şi îngrijire medicală permanentă, programe de terapie ocupaţională. Vom inaugura oficial noul spital în viitorul apropiat”, a scris președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pe pagina sa de Facebook.

Lucrările au început în 2019, iar finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi de la bugetul judeţean.

Studiu: Primele zece provocări de sănătate publică în 2023

Codruț BURDUJAN
-
0
Studiu: Primele zece provocări de sănătate publică în 2023

Provocările globale de sănătate publică din anul anterior – care au inclus probleme precum COVID-19, finanțarea sănătății, resursele umane pentru sănătate, sănătatea mintală, schimbările climatice, sărăcia, sănătatea reproductivă, infodemia sau criza umanitară – vor afecta omenirea în continuare și, prin urmare, este necesară identificarea domeniilor prioritare în materie de sănătate pentru a le aborda – menționează un studiu recent publicat în revista Public Health Challenges.

Autorii au prezentat zece priorități globale de sănătate publică pentru 2023, după cum urmează: sistemele de sănătate, crizele de sănătate mintală, sănătatea reproductivă și sexuală, malnutriția și siguranța alimentelor, diabetul, cancerul, poluarea mediului, abuzul de substanțe, boli infecțioase și schimbările climatice.

Sisteme de sănătate

Pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilități critice în sistemele de sănătate din toate țările, indiferent de nivelul veniturilor; accesul inechitabil la sistemele de sănătate este o amenințare pentru sănătate, cel puțin jumătate din populația globală neavând acces la serviciile esențiale de asistență medicală. Provocările sistemelor de sănătate variază de la o țară la alta. Consolidarea sistemelor de asistență medicală primară este esențială pentru a aborda în mod eficient și holistic problemele de sănătate. 

„Sistemele de sănătate sunt cruciale în implementarea acțiunilor de sănătate care promovează sănătatea populației și Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, atingerea acoperirii universale a sănătății (CSU) este imposibilă fără acțiunile adecvate pentru a consolida provocările sistemului de sănătate, în special în țările în curs de dezvoltare. Pandemia de COVID-19 a dezvăluit punctele slabe ale multor sisteme de sănătate din țările cu venituri mari, medii și mici. A dus la suprasolicitarea sistemelor de sănătate și a resurselor umane pentru sănătate, limitând capacitatea sistemelor de a furniza servicii esențiale comunităților. Accesul inadecvat la sistemele de sănătate reprezintă o amenințare la adresa sănătății globale: cel puțin 50% din populația lumii nu are acces la serviciile esențiale de asistență medicală de care au nevoie. În plus, din cauza costurilor medicale neasigurate, aproape 100 milioane de persoane au fost forțate în sărăcie extremă anual din cauza poverii cheltuielilor suportate individual.

Provocările sistemelor de sănătate variază pe tot globul, țările în curs de dezvoltare întâmpinând mai multe probleme în finanțarea sănătății, dezvoltarea forței de muncă din domeniul sănătății, infrastructuri, consumabile, sisteme de informare a sănătății și alte aspecte vitale. Țările dezvoltate se confruntă, de asemenea, cu lacune semnificative în sistemele de sănătate în ceea ce privește medicamentele eliberate pe bază de rețetă, costurile ridicate ale îngrijirii pe termen lung, serviciile de sănătate mintală, serviciile dentare și îngrijirea ochilor. Penuria globală cronică de lucrători din domeniul sănătății este, de asemenea, predominantă din cauza ofertei inegale de lucrători din domeniul sănătății în țări, agravată și mai mult de o migrație semnificativă a lucrătorilor din țările în curs de dezvoltare către țările dezvoltate. 

Lipsa forței de muncă din domeniul sănătății contribuie la inechitățile în materie de sănătate, care afectează populațiile vulnerabile, inclusiv femeile și copiii, comunitățile rurale și grupurile marginalizate. Această lipsă afectează capacitatea sistemelor de asistență medicală de a furniza servicii esențiale, inclusiv sănătatea mamei și a copilului, controlul bolilor infecțioase și managementul bolilor netransmisibile.” – precizează raportul amintit.

Sănătate mintală

Sănătatea mintală și tulburările asociate nu au fost din punct de vedere istoric o prioritate globală a sănătății. Cu toate acestea, preocupările de sănătate mintală au crescut din cauza pandemiei de COVID-19, cu o incidență mai mare decât cancerul. Ca atare, comunitatea internațională ar trebui să includă și să finanțeze programe de sprijin pentru sănătatea mintală chiar și după încheierea pandemiei de COVID-19. 

„Unul dintre efectele de durată ale pandemiei de COVID-19 este declinul sănătății mintale. Din punct de vedere istoric, sănătatea mintală și tulburările nu au fost o prioritate globală a sănătății, aceasta concentrându-se mai mult pe bolile transmisibile și netransmisibile. În multe țări, managementul tulburărilor de sănătate mintală a fost izolat de asistența medicală convențională, cu finanțare redusă în raport cu povara bolii. Preocupările de sănătate mintală au crescut după pandemie, cu un nivel de incidență mai mare decât cancerul. 

Au existat întreruperi în furnizarea serviciilor de sănătate mintală și de prevenire a sinuciderii în timpul pandemiei. 

Raportul OMS din 2022 privind sănătatea mintală în lume a indicat că pandemia de COVID-19 a declanșat o creștere cu 25% a prevalenței globale a anxietății și a depresiei. Combinațiile de factori cum ar fi creșterea costului vieții, conflictele globale în curs și impactul schimbărilor climatice conduc la epidemia de anxietate și depresie la nivel mondial. 

Se estimează că conflictul dintre Rusia și Ucraina a pus aproape 10 milioane de oameni în risc de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi stresul acut, anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic.

Comunitatea globală trebuie să acționeze pentru includerea și finanțarea programelor de sprijin pentru sănătatea mintală care se extind dincolo de pandemie. În ciuda faptului că țările au alocat doar mai puțin de 2% din bugetele naționale pentru sănătate pentru sănătatea mintală, finanțarea a fost primită atât din contribuții interne, cât și internaționale” – atenționează specialiștii.

Abuzul de droguri

Se estimează că consumul de substanțe provoacă peste opt milioane de decese pe an iar utilizarea drogurilor recreative a dus la o pierdere de aproximativ 42 milioane de ani de viață sănătoasă în 2017, reflectând 1,3% din povara globală a bolilor.

Consumul de substanțe este responsabil pentru aproximativ 500.000 decese anual iar tutunul și alcoolul duc la peste 8 milioane de decese anual. Conform acelorași date, aproximativ 11 milioane oameni, la nivel global, își injectează în mod regulat droguri; aceasta include 1,4 milioane infectați cu HIV și 5,6 milioane cu hepatită C.

Autorii cercetării notează că sunt necesare strategii mai proactive și inovatoare, ar trebui introduse programe educaționale, sprijin pentru recuperare, exerciții fizice și intervenții bazate pe nutriție în abordarea acestei problematici.

Conform Raportului Mondial asupra Drogurilor din 2021 al Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC), aproximativ 275 milioane de oameni la nivel global au consumat droguri cel puțin o dată în 2020, o creștere de 22% în ultimul deceniu.

Boli infecțioase

Extinderea bolilor infecțioase justifică îmbunătățirea calității serviciilor în furnizarea de asistență medicală iar asistența medicală primară funcțională poate stimula politicile de prevenire. În context, asistența financiară pentru infrastructura de sănătate publică și eforturile de atenuare a sărăciei sunt esențiale pentru măsuri eficiente împotriva amenințărilor bolilor infecțioase.

Bolile infecțioase emergente și reemergente prezintă obstacole semnificative în calea îmbunătățirii sănătății în comunitățile sărace și au un impact global semnificativ.

Pandemiile pot să apară în mod neașteptat și să se răspândească rapid, COVID-19 servind ca exemplu a importanței pregătirii și a răspunsului rapid la amenințările microbiene emergente.

Determinanții socioeconomici și inechitatea pot influența apariția și răspândirea acestora, afectând accesul la asistență medicală, salubritate și nutriție; wărăcia și accesul limitat la apă curată și canalizare pot contribui la răspândirea bolilor precum holera sau cele diareice iar, în plus, problemele actuale cum ar fi HIV/SIDA și malaria au pus o presiune semnificativă asupra sistemelor de sănătate.

Malnutriția și siguranța alimentară

Malnutriția afectează 2,36 miliarde de adulți(29% din populația lumii) și a fost legată de diverși factori socioeconomici, inclusiv accesul limitat la alimente sănătoase și lipsa generală de conștientizare a dietelor sănătoase, în special în rândul copiilor.

În plus, dietele sănătoase sunt din ce în ce mai inaccesibile, deoarece prețurile alimentelor au crescut brusc în ultimii câțiva ani din cauza pandemiei COVID-19, a conflictelor și a dezastrelor climatice.

Siguranța alimentară este, de asemenea, o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, aproape 1 din 10 persoane îmbolnăvindu-se după ce au consumat alimente contaminate în fiecare an, rezultând 420.000 de decese premature.

Globalizarea producției și aprovizionării cu alimente a crescut amploarea și viteza de transmitere a agenților patogeni de origine alimentară, astfel că OMS a dezvăluit Strategia globală pentru siguranța alimentară 2022-30 în octombrie 2022, subliniind abordarea One Health. Această strategie se bazează pe comunicare și colaborare pentru a identifica și aborda riscurile de siguranță și pentru a implementa supravegherea și evaluarea riscurilor pentru a detecta, a preveni și a răspunde la bolile transmise prin alimente. 

Sănătatea sexuală și reproductivă

Provocările semnificative în ceea ce privește drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă includ violența bazată pe gen, educația sexuală inadecvată, căsătoria timpurie, sarcina la adolescență, sănătatea mamei, infecțiile cu transmitere sexuală, infertilitatea, avortul nesigur, cancerele de reproducere și accesul redus la serviciile medicale de specialitate. 

Din datele raportului, peste 12 milioane fete se căsătoresc în fiecare an înainte de a împlini vârsta de 18 ani, aproximativ 800 femei mor zilnic din cauze legate de sarcină și naștere, 45% din toate avorturile la nivel mondial sunt nesigure și mai mult de 270 de milioane femei nu au acces la servicii planificare familială. În plus, zilnic, mai mult de 1 milion oameni se infectează cu sifilis, gonoree, chlamydia și trichomoniasis.

Poluarea mediului și schimbările climatice

Poluarea mediului amenință oamenii, fauna sălbatică și habitatele acestora de pe uscat, în căile navigabile și oceane; activitățile umane provoacă poluarea solului, aerului și apei, în special în țările în curs de dezvoltare:

„La nivel global, există o creștere a expunerii la risc pentru mortalitatea atribuibilă și anii de viață pierduți din cauza dizabilității legate de poluarea mediului, în special pentru poluarea cu particule în suspensie. OMS estimează că 7 milioane de decese sunt atribuite efectelor comune ale poluării atmosferice a mediului și gospodăriilor. Se estimează că aproape întreaga populație globală respiră aer care depășește liniile directoare recomandate de OMS privind particulele din aer(…) 

Ingestia de microplastice și plastifianți la oameni poate fi asociată cu infertilitate, obezitate, disfuncții endocrine și malignitate. Efectele asupra sănătății ale utilizării metalelor grele toxice, cum ar fi mercurul și plumbul în combustibili și produse de vopsea, continuă să fie o problemă semnificativă în țările care încă nu au adoptat alternative adecvate. Acesta este doar un aspect al problemei mai mari a poluării antropice sau a poluării care decurge din activitatea umană.

 Activitățile umane continuă să polueze solul, apa și aerul, adesea fără monitorizare și reglementare adecvată, în special în țările în curs de dezvoltare. Poluarea ecosferei dăunează sănătății oamenilor și a altor organisme vii și poate declanșa, de asemenea, amenințări politice și de securitate. Este esențial să luăm măsuri imediate pentru a aborda aceste probleme” – constată documentul elaborat de cercetători.

Cancer și diabet

La nivel global, cancerul este principala cauză de deces; dintre factorii care favorizează boala amintim vârsta, tutunul, alcoolul, riscurile alimentare, poluarea mediului, obezitatea și riscurile profesionale. Lipsa accesului în timp util la screening, diagnostic și tratament contribuie la creșterea ratei mortalității în multe țări iar prevenirea mortalității asociate este unul dintre obiectivele dezvoltării durabile(ODD):

„Cancerul este o cauză principală de deces la nivel mondial, reprezentând 19,3 milioane de cazuri noi de cancer și aproape 10,0 milioane de decese prin cancer în 2020. Povara incidenței și mortalității cancerului este influențată de diverși factori de risc, inclusiv obiceiurile de stil de viață, factorii de mediu și genetica. Lipsa accesului în timp util la screening-ul, depistarea și tratamentul cancerului în multe țări contribuie la rata ridicată a mortalității asociate cu cancerul. Infecțiile joacă, de asemenea, un rol semnificativ în incidența cancerului, iar cancerele legate de infecții pot fi prevenite. Helicobacter pylori, papilomavirusul uman și virusurile hepatitei B și C sunt agenți infecțioși comuni legați de cancer. Cu toate acestea, accesul la identificarea timpurie și tratamentul acestor infecții este o provocare în multe țări în curs de dezvoltare.

(…)Screening-ul și depistarea precoce necesită o conștientizare sporită a primelor semne de cancer în rândul publicului larg și o mai bună accesibilitate și acces la serviciile de diagnostic. Diagnosticul corect și în timp util al cancerelor, urmat de un tratament eficient poate păstra calitatea vieții multora. Cu toate acestea, costurile terapiilor pentru cancer rămân prohibitiv de ridicate în multe țări. Pentru cei cu stadii terminale de cancer, există o nevoie puternică de tratamente de îngrijire paliativă pentru a ameliora simptomele și suferința pacienților și a familiilor acestora” – menționează studiul.

Detectarea adecvată și la timp a cancerului, urmată de o terapie eficientă, poate păstra calitatea vieții persoanelor afectate. 

De asemenea, prevalența diabetului – o afecțiune debilitantă care afectează grav oamenii, sistemele de sănătate și economia – a crescut la persoanele cu greutate normală, prezentând o provocare unică. Investițiile mai mari în educația și sprijinul pentru autogestionare sunt esențiale pentru prevenirea și atenuarea complicațiilor și a impactului bolii.

Concluzii finale

Se preconizează că aceste 10 provocări principale vor domina la nivel global în 2023 și, prin urmare, trebuie să aibă o anumită prioritate în eforturile globale de sănătate:

„Pe măsură ce problema provocărilor globale în materie de sănătate se extinde, este nevoie de un grad ridicat de prioritizare, investiții financiare, cooperare internațională și colaborare în abordarea acestor provocări pentru a atinge obiectivele de asistență medicală universală pentru 2030.

Acest lucru necesită un acord clar între factorii de decizie în domeniul sănătății publice, sectorul privat al sănătății și liderii de opinie pentru a conduce implementarea măsurilor specifice țării pentru asistența medicală” – conchid autorii studiului.

4 Mai, Ziua Națională a Inimii

Mateescu Cristi
-
0
4 Mai, Ziua Națională a Inimii

România marchează în fiecare an, în data de 4 mai, Ziua Națională a Inimii.

Ziua Națională a Inimii a fost instituită în 4 august 1996, la inițiativa Academiei de Științe Medicale.

Prima dată a fost celebrată în 1997, cu scopul creșterii gradului de conștientizare a riscurilor pe care le au afecțiunile cardiovasculare în rândul populației.

Conform Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în Europa, fiind responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor şi de 43% dintre cauzele de mortalitate în rândul bărbaţilor, conform Societăţii Europene de Cardiologie.

Pe fondul eforturilor medicale şi sociale de prevenţie la nivelul societăţii privind impactul bolilor de inimă asupra sănătăţii oamenilor, potrivit datelor centralizate la nivelul anului 2022, bolile cardiovasculare sunt responsabile de producerea a 1,8 milioane de decese, un procent de circa 36% din totalul cauzelor de mortalitate, în fiecare an, arată site-ul Parlamentului European. Cu aproape 13 milioane de cazuri noi anual, impactul bolilor cardiovasculare se răsfrânge asupra vieţii a 60 de milioane de oameni, generând anumite efecte la nivel economic şi social, existând, deopotrivă, şi o anume rată de intensificare în acest sens generată de pandemia cu noul coronavirus, mai indică sursa citată.

Potrivit Societăţii europene de cardiologie, la nivelul anului 2019 datele statistice centralizate indicau faptul că 49 de milioane de persoane trăiesc pe teritoriul Uniunii Europene cu probleme de sănătate încadrate în segmentul bolilor de inimă.

La nivel global, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Se estimează că 17,9 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019, reprezentând 32% din toate decesele la nivel mondial. Dintre aceste decese, 85% au fost cauzate de atac de cord și accident vascular cerebral.

De altfel, peste trei sferturi dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare au loc în țările cu venituri mici și medii.

Din cele 17 milioane de decese premature (sub 70 de ani) din cauza bolilor netransmisibile în 2019, 38% au fost cauzate de bolile cardiovasculare, mai spune OMS.

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali, cum ar fi consumul de tutun, dieta nesănătoasă și obezitatea, inactivitatea fizică și consumul dăunător de alcool.

Diagnosticul precoce este esențial în cazul acestor afecțiuni, astfel încât și tratamentul să poată fi instituit la timp.

Studiu surprinzător: Boxul, benefic pentru bolnavii cu afecțiuni neurologice

Codruț BURDUJAN
-
0
Studiu surprinzător: Boxul, benefic pentru bolnavii cu afecțiuni neurologice

Probabil că, atunci când ne gândim la box, ar fi ultima activitate pe care cei mai mulți ar putea să o asocieze ca fiind benefică pentru creier, cu atât mai mult în cazul pacienților cu afecțiuni neurologice.

Paradoxal, o cercetare recentă a Universității Edith Cowan (ECU) întreprinsă în parteneriat cu Institutul Perron și boxerul Rai Fazio demonstrează că exercițile sportului amintit – fără adversar în acest caz desigur – ar putea fi o modalitate valoroasă pentru persoanele care suferă de boala Parkinson de a-și îmbunătăți calitatea vieții – relatează NewsMedical.

Colaborând cu Spitalul Sir Charles Gairdner și Universitatea din Australia de Vest, autorii studiului au monitorizat 10 persoane cu Parkinson în stadiu incipient, cărora li s-a solicitat să efectueze trei sesiuni de box, timp de o oră la șapte zile, timp de 15 săptămâni; pacienții nu s-au luptat cu un adversar real ci au exersat pe un dispozitiv sportiv gen Fightmaster, care are 11 ținte de pumni căptușite, montate pe un suport.

„Ceea ce am făcut a fost să observăm cât de fezabil este un program de box pentru persoanele cu Parkinson, ceea ce nu se făcuse anterior. Am folosit monitoare de ritm cardiac pe tot parcursul activităților, astfel încât să putem monitoriza solicitarea cardiovasculară a participanților noștri, dar și scale care le-au măsurat nivelurile percepute de efort atât din punct de vedere fizic, cât și cognitiv. Avem o mulțime de rezultate pentru a afirma că (n.r. boxul) este sigur, bine tolerat și că oamenilor le-a plăcut” – declară dr. Travis Cruickshank, de la Centrul ECU pentru Sănătate de Precizie, citat de sursa amintită, precizând că acest sport a crescut în popularitate în rândul pacienților respectivi, în ciuda puținelor dovezi care ar recomanda utilizarea acestuia.

Specialistul a subliniat că antrenamentul de box în echipă are avantajul de a combina multe aspecte ale terapiei precum exercițiile fizice, stimularea cognitivă și socializarea într-un singur exercițiu.

Cum s-au organizat exercițiile sportive

Programul a fost împărțit în trei etape distincte: o introducere în box, o componentă de mare intensitate și un segment provocator cognitiv; participanții au efectuat „runde” de două până la trei minute, timp în care au boxat diferitele tampoane în secvențe diferite, întrerupte de cel mult două minute de odihnă.

Astfel, după programul celor 15 săptămâni, nouă dintre cei 10 participanți și-au îmbunătățit scorul la scala unificată de evaluare a bolii Parkinson, instrument folosit pentru a măsura progresia și severitatea afecțiunii dar grupul a raportat, de asemenea, și o reducere a oboselii și îmbunătățirea somnului.

Specialistul citat a adăugat că un aspect cheie al studiului a fost stabilirea boxului ca opțiune fezabilă care să fie prescrisă persoanelor care trăiesc cu Parkinson în stadiu incipient.

Concluziile obținute după antrenamente

În ciuda intensității ridicate a multor exerciții fizice, participanții nu au raportat nicio creștere a durerilor musculare din program și nici leziuni majore care ar fi fost de așteptat pentru pacienți ceea ce înseamnă că fiecare persoană a finalizat programul de 15 săptămâni cu aproape 97% din sesiunile de antrenament finalizate.

„De fapt, după ce am terminat studiul, toată lumea a ales să cumpere un Fightmaster și să-l instaleze acasă”, a precizat dr. Cruickshank, referindu-se la faptul că, ulterior, astfel de programe ar putea fi ori derulate în casele pacienților, autoadministrate, supravegheate în clinici sau făcute de la distanță prin telesănătate, pentru a fi cât mai accesibile.

„Camaraderia și relațiile pozitive formate între membrii studiului au servit și ca element motivant. Aceste beneficii sociale nu pot fi subestimate, mai ales având în vedere legătura dintre socializare și bunăstarea emoțională” – a declarat cercetătorul, precizând totodată că următorul pas va fi testarea eficacității terapeutice a boxului într-un grup mai mare de oameni care trăiesc cu diferite stadii ale bolii.

Antrenamentele din jurul ringului, benefice și în cazul altor afecțiuni neurologice

În plus, potrivit acestuia, antrenamentele de acest tip ar putea fi eficiente și pentru alte afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Huntington, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sau leziunile cerebrale traumatice: „Dincolo de aceste afecțiuni neurologice, persoanele cu cancer pot vedea și beneficii, în special asupra conținutului de minerale osoase și a masei musculare, care este afectată de tratamente”, a completat el.

„Abilitatea de a adapta antrenamentul la starea individuală a cuiva este cu adevărat importantă. Știm că acum este sigur, bine tolerat și oamenilor le place. Odată ce am stabilit eficacitatea terapeutică cu studii mai mari – atunci va fi gata de implementat în comunitate” – a conchis dr. Travis Cruickshank, potrivit site-ului de specialitate.

Cum va fi asigurat tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și de chirurgie cardiovasculară în București

Mateescu Cristi
-
0
Cum va fi asigurat tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și de chirurgie cardiovasculară în București

Monitorul Oficial a publicat, miercuri, modificări ale Ordinului privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București.

Astfel, potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial, tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară va fi asigurat în regim de gardă, respectând următorul grafic:

  • a) Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Ioan» București, în ziua de luni
  • b) Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Pantelimon» București, în ziua de marți
  • c) Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare «Prof. dr. C.C. Iliescu» București, în zilele de miercuri și vineri
  • d) Spitalul Clinic de Urgență București, în zilele de joi și duminică
  • e) Spitalul Universitar de Urgență București, în ziua de sâmbătă

De asemenea, tratamentul urgențelor de chirurgie cardiovasculară va fi asigurat în regim de gardă de următoarele spitale:

  • a) Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare «Prof. dr. C.C. Iliescu» București, în zilele de luni, miercuri, vineri și duminică
  • b) Spitalul Clinic de Urgență București, în zilele de marți și sâmbătă
  • c) Spitalul Universitar de Urgență București, în ziua de joi

Repartiția gărzilor pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București este următoarea:

Noile prevederi sunt cuprinse în Ordinul  pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.244/2020 privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București.

1...483484485...3.333Pagina 484 din 3.333