18.6 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Studiu: Cercetătorii australieni au asociat un aport ridicat de magneziu cu o sănătate cerebrală mai bună

    Cercetătorii australieni au asociat un aport ridicat de magneziu cu o sănătate cerebrală mai bună pe parcursul vieţii, informează Xinhua.

    O echipă de la Neuroimaging and Brain Lab din cadrul Universităţii Naţionale din Australia (ANU) a descoperit că un consum ridicat de alimente bogate în magneziu cum ar fi spanacul şi nucile ar putea reduce riscul dezvoltării demenţei, potrivit Agerpres.

    Oamenii de ştiinţă au studiat peste 6.000 de persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv cu vârste cuprinse între 40 şi 73 de ani din Marea Britanie pe o perioadă de 16 luni.

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că în cazul persoanelor care consumă peste 550 mg de magneziu zilnic, vârsta creierului lor este, la 55 de ani, cu un an mai mică în comparaţie cu cei care au un aport normal de magneziu de 350 mg zilnic.

    Khawlah Alateeq, autoarea principală a studiului, a precizat că, potrivit cercetării, efectele preventive ale unui aport alimentar mai ridicat de magneziu ar putea începe la persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani sau mai devreme.

    ”Studiul nostru arată că o creştere de 41% în aportul de magneziu ar putea duce la o pierdere mai redusă a volumului cerebral asociată cu înaintarea în vârstă, ceea ce înseamnă o funcţie cognitivă mai bună şi un risc mai scăzut sau întârziat de debut al demenţei mai târziu în viaţă”, a spus ea într-un comunicat de presă.

    ”Cercetarea scoate în evidenţă beneficiile potenţiale ale unei diete bogate în magneziu şi rolul pe care acesta îl îndeplineşte în promovarea sănătăţii celebrale”.

    Femeile, în special cele aflate în postmenopauză, beneficiază mai mult, potrivit studiului, de efectele neuroprotectoare ale unei diete bogate în magneziu în comparaţie cu bărbaţii.

    Erin Walsh, coautoare a studiului, a precizat că raportul ar putea duce la dezvoltarea intervenţiilor de sănătate publică în scopul îmbunătăţirii sănătăţii cerebrale şi a reducerii riscurilor apariţiei demenţei cu ajutorul dietei.

    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în prezent peste 55 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel global, cea mai răspândită formă fiind boala Alzheimer.

    Experţii au avertizat că numărul cazurilor este estimat să se tripleze până la 150 de milioane înainte de 2050.

    ”Întrucât nu există un tratament pentru demenţă, iar dezvoltarea tratamentelor farmacologice nu au avut succes în ultimii 30 de ani, s-a sugerat ca prevenţia să primească o atenţie mai mare”, a spus Walsh.

    OMS: După două decenii de scădere neîntreruptă, numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut în Europa

    După două decenii de scădere neîntreruptă, numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut în Europa, a avertizat, vineri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

    În 2021, această boală pulmonară a ucis 27.300 de europeni, comparativ cu 27.000 în anul precedent, potrivit celor mai recente date disponibile. Cu 4.900, respectiv 3.600 de decese estimate, Rusia şi Ucraina sunt ţările cele mai afectate, potrivit Agerpres.

    Conform OMS, această creştere a fost cauzată de relaxarea procedurilor de diagnosticare în timpul lockdownurilor asociate pandemiei de COVID-19 şi de răspândirea unei tulpini de tuberculoză care este rezistentă la un antibiotic prescris împotriva acestei boli.

    Este pentru prima dată în 20 de ani când tendinţa de scădere a fost inversată, a precizat OMS.

    În cele 53 de ţări din regiunea OMS Europa, care acoperă şi Asia Centrală, aproximativ 230.000 de persoane au contractat tuberculoză, o boală cauzată de o bacterie ce atacă în principal plămânii – acest total rămânând totuşi în scădere în raport cu anii precedenţi.

    „Creşterea numărului de decese cauzate de tuberculoză în 2021 este, foarte probabil, o consecinţă a întârzierii sau a absenţei diagnosticării tuberculozei din cauza unei perturbări a serviciilor medicale în timpul pandemiei de COVID-19″a precizat OMS Europa.

    În plus, prevalenţa tuberculozei rezistente la medicamente a crescut de asemenea pe scară largă, întrucât o treime din cazurile diagnosticate au fost cazuri de tuberculoză rezistentă la Rifampicină în 2021.

    La nivel mondial, OMS s-a declarat deja îngrijorată în octombrie 2022 din cauza unei creşteri similare, înregistrată tot pentru prima dată în ultimii 20 de ani, a noilor cazuri de tuberculoză depistate în 2021.

    Aproximativ 10,6 milioane de persoane din lumea întreagă au dezvoltat această boală în acel an, potrivit datelor OMS.

    Institutul „Marius Nasta”: Creştere majoră a cazurilor de tuberculoză în 2022 faţă de anul anterior

    0

    Datele statistice provizorii ale Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, prezentate, vineri, într-o conferinţă de presă la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, arată o creştere majoră în 2022 faţă de anul anterior, fiind înregistrate 8.824 de cazuri faţă de 7.618 cazuri în 2021.

    „Aceste date reflectă noua realitate cauzată de impactul pandemiei COVID-19 care a ținut departe de spitale bolnavii suferinzi de alte probleme de sănătate în afara infecției cu SARS-COV-2, inclusiv tuberculoză. Incidența înregistrată în 2022 a ajuns la 46,1 cazuri la suta de mii de locuitori, de la 39,7 cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, în anul precendent”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Institutul „Marius Nasta”.

    Dacă numărul judeţelor cu incidenţă mare a rămas comparabil în ultimii doi ani, numărul judeţelor cu incidenţă medie (galben) între 37,1 şi 59 de cazuri la suta de mii de locuitori a crescut de la 12 în anul 2021 la 19 în anul 2022.

    Potrivit datelor, cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în judeţele: Iaşi – 476 cazuri, Dolj – 430 cazuri, Bacău – 327 cazuri şi Botoşani – 327 cazuri.

    De asemenea, 327 de copii au fost diagnosticaţi cu tuberculoză în anul 2022, cu o incidenţă de 10,7 la 100.000 copii, sub nivelul celei din 2019, care a fost de 12,7.

    În acest context, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” a dezvoltat o colaborare cu Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial şi Centrul de Inovaţie şi E-Health al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra diagnosticării tuberculozei.

    Analiza datelor evidenţiază o scădere abruptă a cazurilor diagnosticate în 2020, cu peste 30%, în condiţiile în care media de scădere a incidenţei cazurilor de tuberculoză anterior pandemiei a fost în România de 5,7%. Cercetarea demonstrează că, în judeţele în care personalul medical a fost implicat aproape total în limitarea efectelor pandemiei, diagnosticarea tuberculozei a scăzut aproape la jumătate. Efectul prezenţei caravanelor Screening TB în zonele cu incidenţa cea mai mare din România (Botoşani, Vaslui, Iaşi, Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa) în perioada de debut a pandemiei a dus la creşterea gradului de diagnostic al tuberculozei.

    „În anul 2022 e prima oară când se observă tendinţa de creştere a cazurilor depistate după pandemia care a avut un impact masiv asupra gradului de depistare. Acest amănunt impune o concentrare atentă asupra depistării precoce, a screeningului cazurilor de tuberculoză, dar şi măsuri care să vizeze creşterea aderenţei la tratament, concomitent cu intervenţii de reducerea a stigmei specifice acestei patologii. Analizând situaţia din Bucureşti, unde incidenţa cazurilor de COVID-19 a fost cea mai mare din România, un beneficiu în lupta împotriva tuberculozei l-a constituit debutul proiectului pilot al Ministerului Sănătăţii, de tratare în ambulatoriu a pacientului cu tuberculoză. A fost uşurat astfel accesul la tratament şi diagnostic a pacienţilor din zona Bucureşti – Ilfov”, se mai arată în comunicat.

    Doar în judeţul Timiş, diagnosticarea tuberculozei a păstrat ritmul din anii pre-pandemici.

    Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” derulează, în prezent, cel mai mare program de screening activ al tuberculozei în România.

    „Proiectul se află în ultimul an de implementare, până în acest moment intrând în screening 79.418 persoane din 33 de judeţe (datele parţiale de la începutul lunii ianuarie). Proiectul vizează populaţia din zonele rurale cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale, persoane fără adăpost şi consumatori de droguri injectabile din marile aglomeraţii urbane şi persoane private de libertate. Incidenţa depistată de caravanele mobile Screening TB în aceste zone vulnerabile este de 258,7 cazuri la suta de mii de locuitori, de 5,6 ori mai mare decât incidenţa calculată la nivel naţional”, se precizează în comunicat.

    Reţeaua de pneumologie a beneficiat în 2022 de investiţii în aparatură şi reactivi pentru diagnosticul tuberculozei prin finanţări primite în cadrul a două proiecte.

    Astfel, proiectul ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, finanţat de Fondul Global de luptă împotriva HIV, Tuberculozei şi Malariei, a dotat cu echipamente şi medicamente reţeaua TB cu 35 de aparate GeneXpert de ultimă generaţie, 5 aparate moderne de radiologie mobilă, peste 40.000 de teste rapide de diagnostic al TB sensibile şi multidrog rezistente. De asemenea, a fost dotat şi laboratorul Institutului Naţional de Sănătate Publică cu aparate de diagnostic genetic – RT-PCR şi aparat de secvenţiere genom viral, dar şi Laboratorul Naţional de referinţă al Institutului „Marius Nasta” a fost dotat cu echipamente moderne pentru diagnosticul molecular al TB.

    Aparatura de diagnostigare mobilă a tuberculozei a ajuns în zone greu accesibile din județele Maramureș, Tulcea, Bacău, Botoșani, Iași, județe care în parte se confruntă și cu problema migrației transfrontaliere în contextul războiului din Ucraina.

    Proiectul „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea Strategiei WHO END TB 2016-2020”, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), derulat de Institutul „Marius Nasta”, coordonat de Ministerului Sănătăţii, a completat dotările cu: 17 echipamente Genexpert, 9 aparate MGIT de cultură în mediul lichid, 8 echipamente de depistare a tuberculozei latente şi 80 de echipamente de nebulizare pentru controlul infecţiei TB şi 30 echipamente pentru testarea eficienţei nebulizării.

    Ziua de 24 martie marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei.

    „La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mari provocări endemice, cu 1,6 milioane de decese înregistrate în 2021. În România, datele statistice provizorii ale Programului Naţionale de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei indică o creştere majoră în 2022 faţă de anul anterior. Astfel, au fost înregistrate 8.824 de cazuri în 2022 faţă de 7.618 cazuri în anul 2021”, se arată în comunicat.

     

    INSP: România continuă să ocupe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de tuberculoză şi recidive

    Diagnosticată şi tratată la timp, tuberculoza poate fi vindecată, transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei.

    „Tuberculoza reduce drastic calitatea vieţii bolnavului, ca urmare a afectării plămânilor şi, uneori, a altor organe, în anumite cazuri putând duce chiar la deces. Boala se transmite de om la om prin strănut, tuse sau salivă, astfel că membrii familiei, prietenii sau colegii de muncă ai unei persoane cu tuberculoză se pot îmbolnăvi la rândul lor. Din acest motiv, uneori, o persoană cu tuberculoză se poate simţi stigmatizată şi izolată de către anturaj, ceea ce poate cauza o suferinţă psihică ce se adaugă suferinţei cauzată de boală. Incapacitatea de a munci pe durata tratamentului până la vindecare poate cauza dificultăţi materiale pacientului şi familiei. (…) Diagnosticată şi tratată la timp, tuberculoza poate fi vindecată”, potrivit unui comunicat al INSP.

    Potrivit sursei citate, cu toate că, în ultimele două decenii, România a înregistrat o reducere importantă a cazurilor de tuberculoză (de la 159 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2003, la 39,8 cazuri la 100.000 locuitori în 2021), ţara noastră continuă să ocupe primul loc în UE la numărul de cazuri noi şi recidive.

    „Discutaţi cu medicul dumneavoastră de familie în cazul în care aveţi simpome precum tuse care persistă mai mult de 3 săptămâni, dureri în piept, dificultăţi de respiraţie, scădere în greutate nejustificată, transpiraţii nocturne, oboseală”, recomandă specialiştii.

    Metodele prin care se poate preveni îmbolnăvirea sunt: vaccinarea copiilor cu vaccinul anti-tuberculoză BCG, menţinerea unui sistem imun sănătos, acoperirea nasului şi gurii în momentul strănutului sau tusei, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, aerisirea frecventă a încăperilor şi evitarea spaţiilor aglomerate.

    În fiecare an, data de 24 martie este dedicată marcării Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, prilej cu care se atrage atenţia asupra faptului că tuberculoza este una dintre cele mai frecvente boli contagioase, care continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică în întreaga lume din cauza multiplelor implicaţii pe care le are la nivel de individ şi societate.

    Data de 24 martie a fost aleasă de Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei, în 1982, ca zi internaţională dedicată eradicării bolii, deoarece la 24 martie 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC, un proces ce a deschis calea spre diagnosticare şi vindecare.

    24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei

    Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei este marcată, în fiecare an, la 24 martie, cu scopul de a atrage atenţia asupra cauzelor acestei boli, dar şi de a transmite informaţii referitoare la prevenţia şi tratamentul acesteia.

    Data de 24 martie a fost aleasă de Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei, în 1982, ca zi internaţională dedicată eradicării tuberculozei, deoarece la 24 martie 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC, ceea ce a deschis calea spre diagnosticarea şi vindecarea acestei boli.

    În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva TBC, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează OMS.

    Tema din 2023 a Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei este „Yes! We can end TB!”/”Da! Putem pune capăt TB!”, aceasta având drept scop adoptarea mai rapidă a noilor recomandări ale OMS, adoptarea de inovaţii, acţiuni accelerate şi colaborarea multisectorială pentru combaterea epidemiei de tuberculoză, conform OMS.

    „Anul acesta este important, prin oportunităţile de a creşte vizibilitatea şi a spori angajamentul politic la Reuniunea la nivel înalt a ONU din 2023 privind tuberculoza. OMS va lansa, de asemenea, un apel la acţiune cu partenerii, cerând statelor membre să accelereze lansarea noilor scheme de tratament mai scurte, recomandate de OMS, pentru tuberculoza rezistentă la medicamente”, precizează site-ul OMS.

    Potrivit sursei citate, majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de TBC trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, dar TBC este prezentă în întreaga lume.

    În 2023 trebuie adusă în atenţie activitatea de a pune capăt tuberculozei şi suferinţei pe care aceasta o provoacă milioanelor de oameni, dar şi pentru a solicita îngrijire cuprinzătoare şi echitabilă pentru cei afectaţi. Reuniunea la nivel înalt a ONU din 2023 privind tuberculoza, de la Adunarea Generală din septembrie, va reuni şefi de stat şi va oferi ocazia de a mobiliza actorii politici şi sociali în respectarea angajamentului de a accelera lupta împotriva acestor boli străvechi.

    „Este responsabilitatea noastră colectivă să eliminăm inegalităţile în ceea ce priveşte tratamentul pentru a pune capăt acestei boli care poate fi prevenită şi vindecată”, transmite OMS.

    Activităţile de luptă împotriva tuberculozei vizează oferirea de servicii potrivite, asigurarea unui mediu sigur, metode de tratament egale şi prevenţia prin screening. „Sărăcia, subnutriţia, condiţiile precare de viaţă şi de muncă, printre altele, afectează modul în care oamenii se îmbolnăvesc, dezvoltă TBC şi fac faţă cerinţelor tratamentului (inclusiv medical, financiar şi social) şi influenţează rezultatele în materie de sănătate cu care se confruntă. Astfel, progresul în combaterea tuberculozei şi a factorilor ei nu poate fi realizat doar de sistemul de sănătate, ci necesită un angajament politic ferm la cel mai înalt nivel, o colaborare multisectorială puternică (dincolo de sectorul medical) şi un sistem eficient de responsabilitate.”, precizează site-ul OMS.

    În România, în urmă cu cinci ani a fost demarat un program de screening împotriva tuberculozei, derulat prin Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Prin aceste acţiuni se promovează incluziunea socială, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare, prin creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general, servicii orientate către prevenirea, depistarea precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente.

    Totodată, se pune accent pe derularea unor activităţi de susţinere şi asistenţă, inclusiv subvenţii, pentru persoane din grupurile vulnerabile, completate de activităţi de informare, educare şi conştientizare a grupului ţintă, precum şi pe organizarea de programe de formare în vederea asigurării unui nivel de competenţe îmbunătăţit al profesioniştilor implicaţi în prevenirea, depistarea precoce (screening), diagnosticul şi tratamentul precoce al tuberculozei, scrie site-ul https://screeningtb.ro/.

    Institutul „Marius Nasta”, gazda evenimentului „Update on nontuberculous mycobacteria pulmonary disease”

    Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” este gazda evenimentului „Update on nontuberculous mycobacteria pulmonary disease” organizat în colaborare cu ADVANCE TB, sub egida European Cooperation in Science and Technology (COST).

    La eveniment participă speakeri din România, Germania, Olanda, Suedia, Croaţia, Spania, Marea Britanie.

    „Evenimentul are ca invitaţi speakeri din România, Germania, Olanda, Suedia, Croaţia, Spania, Marea Britanie, a căror activitate ştiinţifică şi interes vizează elemente de epidemiologie, diagnosticul şi tratamentul micobacterilor nontuberculoase (NTM), dar şi aspecte cu privire la mecanismele imune ce favorizează dezvoltarea bolii la pacienţii cu afectare pulmonara în cadrul infecţiei cu NTM”, informează Institutul „Marius Nasta”.

    COST are ca scop oferirea unei platforme de colaborare între clinicieni, cercetători, mediile academice, industrie medicală şi organizaţii non-guvernamentale pentru a stimula şi promova cercetarea în diferite domenii.

    Activitatea se desfăşoară în mai multe direcţii: dezvoltarea de noi protocoale clinice şi de cercetare, stimularea producerii unor noi metode de diagnostic, dar şi prin diseminarea informaţiei ştiinţifice prin diferite cursuri, workshopuri şi schimburi de experienţă.

    Monitorul Oficial: Normele metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

    Ordinul pentru aprobarea normelor metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență a fost publicat în Monitorul Oficial.

    „Direcțiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, autacoritățile administrației publice locale, precum și personalul medical implicat în asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin”, se arată în document.

    Conform Ordinului, asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, se realizează prin intermediul centrelor de permanenţă.

    „Centrele de permanenţă fixe sunt unităţi sanitare cu sediul stabil, fără personalitate juridică, cu activitate desfăşurată în regim de gardă, la sediul acestora, precum şi în zonele arondate centrului, în cazul în care centrul dispune de autospeciale pentru efectuarea consultaţiilor la domiciliul pacientului. Centrele de permanenţă se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localităţi din mediul urban sau rural în care sunt îndeplinite criteriile de înfiinţare prevăzute de prezentele norme. Centrele de permanenţă asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă pentru persoanele care se adresează acestora. În zilele lucrătoare, garda se instituie în centrul de permanenţă între orele 15,00 – 8,00, după terminarea programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor de familie în cadrul cabinetelor de medicină de familie”, se arată în Ordinul citat.

    Serviciul de gardă nu se va suprapune cu programul medicilor desemnaţi în gardă aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale.

    În cadrul centrelor de permanenţă, continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă este asigurată de medici de familie, medici de medicină generală şi asistenţi medicali, care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

    Asistenţii medicali care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în centrele de permanenţă şi fac parte din echipele de gardă, sunt:

    • a) asistenţii medicali angajaţi ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate
    • b) asistenţii medicali angajaţi pe bază de contract numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă
    • c) asistenți medicali organizați ca persoane fizice independente, în baza contractului de prestări servicii pentru asigurarea continuității asistenței medicale prin centrele de permanență

    Serviciile medicale acordate în cadrul centrelor de permanenţă sunt următoarele:

    • a) asistență medicală în afecțiunile acute, subacute, acutizări ale unor boli cronice și în urgențele medico-chirurgicale, în limitele competenţei medicului de familie / medicului de medicină generală, conform pregătirii curiculare și a atestatelor obținute în baza programelor de studii complementare;
    • b) administrarea de către asistentul medical, a medicației injectabile/perfuzabile necesare tratamentului recomandat de medicul de familie / medicul specialist, după caz, precum și administrarea medicației necesare tratamentului de urgenţă, conform indicației medicului din cadrul centrului de permanență, care se asigură din trusa de urgenţă a centrului de permanenţă, a cărei componență este prevăzută în Anexa nr. 2 la prezentele norme;
    • c) eliberarea unei scrisori medicale, conform normelor de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pe care pacientul o va prezenta în zilele următoare medicului său de familie pentru informare asupra diagnosticului şi tratamentului administrat în centrul de permanenţă;
    • d) prescripție medicală;
    • e) îngrijiri post intervenții chirurgicale de tipul suprimării firelor de sutură conform recomandarilor medicului specialist, efectuarea de pansamente și schimbarea pansamentelor chirurgicale;
    • f) consultații la distanță, prin servicii de telemedicină incluse în competențele medicului de familie;
    • g) activităţi de vaccinare împotriva COVID-19 efectuate de medicii de familie, în conformitate cu prevederile OUG nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările și completările ulterioare;
    • h) testarea de către medicii de familie, cu teste rapide antigen din proba nazo-faringiană, în vederea depistării infecției cu SARS-CoV-2, în conformitate cu prevederile nr. OUG 3/2021, cu modificările și completările ulterioare

    Serviciile medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat al acestora, prevede Ordinul citat.

    Înfiinţarea centrelor de permanenţă

    În mediul rural, în situația în care în zonă nu există alte unități de asistență medicală/de primire a urgențelor medicale, se înființează câte un centru de permanență la o populație de minimum 5000 locuitori, conform datelor statistice existente la nivelul unităților administrative locale implicate.

    Prin excepție, în localitățile rurale izolate, greu accesibile, în care nu există acces la servicii de asistență medicală pentru populația din zonă se pot înființa centre de permanență.

    În mediul urban, în localitățile cu o populație sub 25.000 de locuitori, se înființează un centru de permanență, iar în localitățile cu o populație mai mare de 25.000 de locuitori, câte un centru de
    permanență la 25.000 de locuitori, conform datelor statistice existente la nivelul unităților administrative locale implicate.

    Centrele de permanenţă funcţionează cu un număr de minimum 7 posturi de medic şi cu minimum 5 posturi de asistent medical.

    „Asocierea medicilor în vederea participării la asigurarea continuității asistenței medicale prin centrele de permanență se realizează pe baza unei convenții de asociere prin voința liber exprimată a minim 2 medici de familie titulari sau un medic de famile titular și un medic de famile angajat al furnizorului de servicii de medicină de familie indiferent de forma de organizare, care pot coopta alţi medici de familie și/sau de medicină generală pentru a se constitui un grup de minim 7 medici”, se arată în document.

    Prin excepție , în zonele din mediul rural izolate, greu accesibile și fără alte structuri de asistență medicală, în care este înregistrat un deficit de medici de familie, precum și în unele localități din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu minim 5 posturi de medic, în condițiile asigurării funcționării centrului de permanență.

    Cabinetele medicale de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, potrivit legii, pot angaja medici de familie, medici de medicină generală şi asistenţi medicali care îşi exercită profesia în condiţiile legii sau pot încheia cu aceștia contracte de prestări servicii, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă.

    În cadrul centrului de permanenţă, garda este asigurată în mod obligatoriu de o echipă medicală formată din medic de familie/medic de medicină generală şi asistent medical care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

    Medicii de familie și/sau medicii de medicină generală își pot desfășura activitatea în maxim trei centre de permanență, mai prevede Ordinul citat.

     

     

    CNAS: Termenul de aplicare a prevederilor actualului Contract-cadru, prelungit până la 30 iunie

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate(CNAS) a anunțat că actualul contract-cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, a fost prelungit până la data de 30 iunie 2023.

    Potrivit unui comunicat al CNAS, prelungirea, aprobată în ședința de Guvern de miercuri, este necesară pentru asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în trimestrul al II-lea, în condițiile în care s-a stabilit, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, că un nou model de Contract-cadru va fi finalizat până la sfârșitul trimestrului respectiv.

    Actul normativ mai prevede că furnizorii de servicii conexe actului medical care desfăşoară activitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au obligația ca până la data de 30 iunie 2023 să facă demersurile necesare pentru utilizarea cardului național în procesul de acordare a serviciilor decontate de CNAS.

    „La ora actuală am finalizat etapele de dezbateri publice, negocieri şi consultări pentru viitorul Contract-cadru, care va cuprinde noutăți importante pe toate domeniile de asistenţă medicală, dar mai ales pe asistenţa medicală primară, unde vor fi introduse noi instrumente de stimulare a serviciilor medicale de prevenţie şi de orientare a pacienţilor pentru depistarea precoce a bolilor şi pentru tratarea afecţiunilor ce pot fi abordate în ambulatoriu”, a declarat conf. univ. dr. Adela Cojan, președintele CNAS.

    Proiectul noului Contract-cadru este publicat în transparență decizională, urmând ca prevederile să fie aplicabile începând cu data de 1 iulie 2023.

    Este a doua variantă a Contractului-cadru elaborată de CNAS, după ce un prim proiect a fost prezentat în decembrie 2022.

    Noua variantă prevede “întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia”, menționează CNAS.

    De asemenea, proiectul își propune să stimuleze intrarea în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora.

    Potrivit CNAS, alte prevederi vizează:

    • Creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu;
    • Lărgirea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor;
    • Posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice;
    • Completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienții care au suferit un atac vascular cerebral;
    • Introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS;
    • Reglementarea schemei de adopție a produselor biosimilare la 50% din pacienții aflaţi în terapie cu medicamente biologice, pentru creșterea accesului la tratamente decontate din bugetul CNAS (De exemplu, această reglementare ar permite tratarea a încă 5 pacienți faţă de cei aflați în prezent în terapia celulara oncologică CAR-T);
    • Renunţarea la limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locația declarată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență, având în vedere faptul că de multe ori pacienții imobilizați la pat sunt nevoiți să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.

    Ministrul Rafila: Investiţiile trebuie întotdeauna corelate cu o politică pe termen mediu de dezvoltare a resurselor umane

    În ultimii cinci ani în România s-a înregistrat o creştere a numărului de medici, în momentul de faţă fiind 346 de medici la 100.000 de locuitori, ceea ce ne-a apropiat de media europeană, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    „Această problematică a resurselor umane are nevoie de un răspuns coordonat, chiar dacă soluţiile trebuie adaptate şi individualizate în funcţie de necesităţile fiecărei ţări. Ne confruntăm și discutăm frecvent despre lipsa peronalului medical fie în mediul rural, fie pentru anumite specialități, mai ales în orașele mici, iar acest lucru creează o foarte mare presiune asupra sistemului medical. Accesul la servicii de sănătate este în mod evident condiţionat de existenţa furnizorilor de servicii medicale, adică a profesioniştilor din sănătate, fie că ne referim la medici, fie că ne referim la asistenţi medicali. În ultimii cinci ani am avut o creştere a numărului de medici, ceea ce ne-a apropiat de media europeană. Avem în momentul de faţă 346 de medici la 100.000 de locuitori, dar acest lucru nu este suficient, pentru că ne aflăm şi în faţa a două alte provocări. Una este legată de repartiţia teritorială a acestor medici şi, implicit, asistenţi medicali, iar cea de-a doua provocare este legată de faptul că în România am avut o perioadă lungă, care sperăm să se fi încheiat, când peste 10.000, probabil 15.000 de medici din România au emigrat în general în ţări din Uniunea Europeană, dar şi în Statele Unite şi Canada”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la reuniunea la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate.

    Investiţiile trebuie întotdeauna corelate cu o politică pe termen mediu de dezvoltare a resurselor umane, a subliniat ministrul.

    „Trebuie să evaluăm, să ştim cum este situaţia, să facem un plan, o strategie şi, mai ales, să implementăm aceste planuri şi strategii, iar lucrul acesta trebuie să depăşească ciclurile politice. Ele trebuie asumate de fiecare ţară iar rezultatul este un mai bun acces la servicii de sănătate şi la o eficientizare a investiţiilor. Investiţiile care sunt făcute fără să ţină cont de acest aspect al resurselor umane sunt investiţii de multe ori ineficiente sau chiar irosite. Populaţia în Europa îmbătrâneşte, accesul la servicii de sănătate trebuie să fie mai mare, oamenii au boli cronice, chiar dacă începem să lucrăm şi la prevenţie, să le depistăm puţin mai repede şi, nu în ultimul rând, au şi dorinţa de a accesa serviciile de sănătate mai mult decât se întâmpla acum 50 sau 60 de ani. Dacă  nu facem planuri care să fie și implementate, atunci o să avem o problemă care va ține de sustenabilitatea atât economică, cât și funcțională a sistemelor de sănătate”, a afirmat prof. univ. Alexandru Rafila.

    Ministrul a precizat că în cadrul reuniunii va fi lansată o declaraţie.

    „Astăzi vom lansa o declaraţie, ‘Declaraţia de la Bucureşti’, pentru că lucrurile importante în sănătate au fost totdeauna marcate de astfel de declaraţii, care ulterior au fost introduse în rezoluţiile pe care comitetele regionale sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii le-au aprobat, statele membre le-au aprobat iar politicile de sănătate din fiecare stat membru au ţinut cont de aceste rezoluţii”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    În perioada următoare va fi dezvoltat un proiect pilot de realizare de centre comunitare în mediul rural care să ofere servicii medicale.

    „Ideea pe care noi o promovăm este cea a dezvoltării capabilităţilor medicilor care lucrează în mediul rural. O să dezvoltăm un proiect pilot de centre comunitare, care să ofere servicii medicale, să poată să ofere diagnostic şi tratament şi care să abordeze şi alte probleme legate de prevenţie. Iar motivaţia pentru medici să lucreze acolo (în zonele rurale – n.r.) este dată nu numai de faptul că au un cabinet dotat, ci trebuie să găsim soluţii care să se adreseze şi familiilor, care înseamnă accesul la educaţie pentru copiii acestor familii de medici sau asistenţi medicali şi nu în ultimul rând un standard economic care să le permită să profeseze fără griji. Dacă reuşim să facem lucrul acesta – şi debutăm în curând cu acest proiect pilot, împreună cu Ambasada Elveţiei şi cu UNICEF în parteneriat -, atunci o să putem să discutăm despre dezvoltarea unor servicii ambulatorii în mediul rural şi în oraşele mici. (…) Avansul tehnologic care există în momentul de faţă permite abordare ambulatorie sau de spitalizare de zi pentru multe afecţiuni iar aceste spitalizări prelungite, clasice, tradiţionale încep să nu mai fie necesare în multe situaţii şi lucru aceste condiţionează şi sustenabilitatea din punct de vedere al sistemului de sănătate”, a susţinut ministrul.

     

    Hans Kluge (OMS), despre resursa umană în sănătate: Această criză se regăseşte în întreaga regiune

    Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan de înlocuire a acestora, a declarat, miercuri, directorul Biroului Regional OMS Europa, dr. Hans Henri P. Kluge.

    „Practic, vrem să schimbăm modul de a gândi, ceea ce înseamnă resursele umane. Această criză se regăseşte în întreaga regiune. (…) Toate aceste probleme au nevoie de politici şi de acţiuni cât mai rapide. (…) Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical. (…) Trebuie să pregătim noua generaţie de profesionişti”, a subliniat Hans Kluge, la ceremonia de deschidere a reuniunii la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa despre problematica resurselor umane din sănătate.

    „Înainte de a atrage alţi oameni, trebuie să îi menţinem pe cei pe care îi avem, să le oferim o pregătire mai bună, să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, să înţelegem ce nevoi au – şi la nivel profesional, dar şi la nivel personal – şi să creştem atractivitatea acestei meserii. (…) Trebuie să ne asigurăm că cererea şi oferta se află la acelaşi nivel”, a explicat directorul Biroului Regional OMS Europa.

    În opinia sa, este nevoie de un personal medical cu pregătire şi în acest sens trebuie oferite cursuri medicilor şi asistenţilor medicali, dar şi instrumentele necesare.

    „Avem nevoie de un personal care să aibă suficientă pregătire şi competenţe corespunzătoare. Prin urmare, trebuie să le oferim atât cursuri de pregătire, cât şi instrumente digitale. (…) În al treilea rând, trebuie să abordăm şi problema migraţiei. Există o migraţie a lucrătorilor din domeniul sănătăţii iar România este cel mai mare producător de medici şi asistenţi medicali din regiune. (…) Vă confruntaţi cu un deficit foarte mare de încredere în regiune şi asta se referă la încrederea pe care nu o mai avem în sistemul de sănătate… Ne confruntăm cu o lipsă a încrederii politicienilor în sistemul de sănătate. Dacă nu există încredere, nu vom avea nici investiţii”, a subliniat oficialul.

    Miercuri şi joi, are loc, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate. Vor fi discutate modalităţile de pregătire, motivare şi gestionare a resurselor umane.

    La întâlnire participă miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experţi în domeniu din regiunea europeană a OMS. Reuniunea la nivel înalt este o oportunitate pentru statele membre să dezvolte strategii coordonate în domeniul resurselor umane care să asigure sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

    Pe parcursul celor două zile, în cadrul sesiunilor se vor discuta acțiuni pentru:

    • reținerea și recrutarea lucrătorilor din domeniul sănătății și al asistenței medicale, în special în zonele rurale și îndepărtate
    • îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată
    • protejarea sănătății mintale și bunăstarea lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale
    • promovarea competențelor digitale ale lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale
    • îmbunătățirea guvernanței și a planificării forței de muncă din domeniul sănătății
    • promovarea practicilor etice în materie de migrație
    • abordarea diferențelor de gen în cadrul forței de muncă din domeniul sănătății și al asistenței medicale.
    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.