INSP: Peste 55.800 de cazuri de infecţii respiratorii acute înregistrate săptămâna trecută

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 1 – 7 mai, au fost raportate 55.852 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

Potrivit sursei citate, s-au înregistrat cu 4,6% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna precedentă.

„Variaţia în plus faţă de media calculată de 34.444 cazuri din aceleaşi săptămâni din cinci sezoane pre-pandemice (2015 – 2019) a fost de 62,2%. Numărul de cazuri înregistrat în aceeaşi săptămână a ultimului sezon epidemic (2019 – 2020) a fost de 18.767”, a precizat INSP.

În perioada 1 – 7 mai, au fost raportate 590 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 608 de cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.

Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (301) şi în judeţele Iaşi (44), Maramureş (37) Botoşani (34) şi Cluj (30), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 30.

Conform INSP, de la începutul sezonului, au fost raportate 97 decese confirmate cu virus gripal, dintre care 59 cu virus gripal tip A H1 (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS şi o co-infecţie cu VRS), 13 cu virus gripal tip A H3 (din care două co-infecţii cu SARS-CoV-2), 23 cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care patru co-infecţii cu SARS-CoV-2), două cu virus gripal tip B (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2).

Până la data de 7 mai, au fost vaccinate antigripal 1.486.265 de persoane din grupele la risc cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.

ARPIM: România se situează din nou printre ultimele ţări din Europa cu privire la accesul la medicamente de ultimă generaţie

România se situează din nou printre ultimele ţări din Europa cu privire la accesul la medicamente de ultimă generaţie, atrage atenția Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

„Un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienţii din Germania în 128 de zile, în comparaţie cu 918 zile în România, în timp ce media europeană este de 517 zile de la obţinerea autorizaţiei de punere pe piaţă”, potrivit unui comunicat de presă, transmis de ARPIM.

Potrivit susrsei citate, principalele cauze care duc la întârzieri sunt legate, în primul rând, de lipsa de predictibilitate a circuitului legislativ de actualizare a Listei medicamentelor compensate şi de publicare a protocoalelor terapeutice aferente.

Alţi factori care afectează timpul de acces sunt criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, precum şi întârzierile datorate negocierilor pentru contractele cost-volum, în cazul medicamentelor cu decizie de includere condiţionată.

În acest context, ARPIM propune actualizarea listei cu medicamente rambursate de 3 – 4 ori pe an, prin includerea tuturor medicamentelor care au primit raport de includere din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA), organizaţie din care face parte şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a publicat la finalul lunii aprilie o serie de rapoarte care prezintă cea mai clară imagine de până acum cu privire la disponibilitatea noilor medicamente în toată Europa.

„România se situează pe ultimele locuri în clasamentul european atât în ceea ce privește rata de disponibilitate a medicamentelor, cât și în ceea ce privește timpul de acces al pacienților la tratamente de ultimă generație. Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa. Cifrele arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 918 zile în România și 1351 zile în Malta, iar media europeană este de 517 zile”, se arată în comunicatul citat.

În Europa, rata medie de disponibilitate a medicamentelor în toate ariile terapeutice a scăzut la 47% – cu două puncte procentuale mai puţin faţă de cifrele de anul trecut.

Datele cu privire la România:

  • din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%.
  • timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.
  • în cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din 46 care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă au fost puse la dispoziția pacienților români și doar jumătate din acestea în regim de disponibilitate completă. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români.
  • pentru medicamentele orfane rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.

„Din nefericire, România a atins un îngrijorător record negativ: am depăşit pragul de 900 de zile pentru accesul pacienţilor la medicamente de ultimă generaţie. Apreciem eforturile din ultimii ani ale autorităţilor, care au decis rambursarea unor medicamente importante. Este nevoie să continuăm parteneriatul şi să depunem în mod constant eforturi pentru a îmbunătăţi aceste statistici. Companiile membre ARPIM şi-au asumat o misiune importantă, aceea de a depune dosarele pentru aprobarea preţurilor şi rambursare într-un timp cât mai scurt, însă de aici este responsabilitatea autorităţilor să finalizeze procesul cât mai rapid”, a declarat Cecilia Radu, preşedinte ARPIM, citată în comunicat.

INSP: A patra etapă a studiului privind evaluarea sării de nutriție a copiilor din ciclul primar

Cea de-a patra etapă a studiului de evaluare a stării de nutriție a copiilor realizat la nivel național se derulează în perioada mai-iunie, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit INSP, studiul este parte a unei inițiative a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care se derulează în 45 de țări din Regiunea Europeană a OMS și urmărește să monitorizeze tendințele în ceea ce privește supraponderalitatea și obezitatea în rândul elevilor de școală primară cu scopul identificării de acțiuni pentru a răspunde acestei probleme de sănătate publică. Până la acest moment s-au desfășurat 6 runde la nivel internațional, iar în România prima etapă s-a derulat în perioada 2012-2013, ulterior în 2015-2016 și 2018-2019.

„Obezitatea infantilă constituie una dintre problemele grave de sănătate ale secolului XXI. Deși unele date privind prevalența obezității infantile pot indica valori scăzute în unele țări europene, există inegalități ale acesteia atât în ceea ce privește prevalența la nivel național, cât și în diverse grupuri populaționale, ceea ce constituie o importantă problemă de sănătate publică la nivelul regiunii europene a Organizației Mondiale a Sănătății. Excesul de greutate este factor important de risc pentru mai multe tipuri de afecțiuni, printre care bolile cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral), diabetul zaharat, afecțiuni ale aparatului locomotor și pentru anumite tipuri de cancer. Excesul de greutate și obezitatea, pe de altă parte, sunt în mare măsură prevenibile, de aceea este nevoie de cunoașterea factorilor de risc care duc la apariția acestora”, potrivit unui comunicat al INSP.

Conform sursei citate, studiul pentru „Evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani)” realizat în cadrul proiectului COSI urmărește să identifice comportamentele și factorii de risc pentru o stare de nutriție precară și să măsoare greutatea și înălțimea copiilor pentru a evalua indicele de masă corporală în vederea stabilirii statusului lor nutrițional. Aceasta se face prin măsurarea periodică (o dată la 3 ani) a greutăţii şi înălţimii cu acelaşi tip de aparat şi în aceleaşi condiţii pentru toţi copiii.

„Colectarea și analizele sistematice ale acestor date permit evaluarea stării de nutriţie după o metodologie standardizată și o mai bună înțelegere a progresului supraponderalității și obezității la copii la nivel naţional, precum și comparații între țările regiunii europene OMS și stau la baza fundamentării programelor de prevenție”, precizează sursa citată.

În cadrul studiului se urmărește:

  • evaluarea măsurătorilor antropometrice (înălțime și greutate corporală) care determină statusul nutrițional și calcularea indicatorilor de creștere pe baza acestor măsurători (subponderalitate, normoponderalitate, supraponderalitate și obezitate)
  • analiza trendului privind prevalența supraponderalității și obezității la copiii de vârstă școlară
  • identificarea nivelului de activitate fizică a copiilor utilizând datele furnizate de aparținătorii acestora
  • evaluarea obiceiurilor alimentare ale copiilor pe baza datelor declarate de către familiile copiilor participanți la studiu
  • evaluarea practicilor privind nutriția și activitatea fizică în școli

România utilizează în acest studiu protocolul comun elaborat de Biroul Regiunii Europene al Organizației Mondiale a Sănătății și de statele membre participante la COSI.

„În ceea ce privește procedura derulării studiului, acesta se desfășoară în cadrul Programului național de evaluare a sării de sănătate în coordonarea Institutului Național de Sănătate Publică, prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică, cu sprijinul Inspectoratelor Școlare Județene și a școlilor”, arată sursa citată.

Metodologia de desfășurare a studiului include informarea și obținerea consimțământului informat din partea părinților copiilor participanți la studiu. Aceștia primesc prin intermediul școlilor în care sunt înscriși copiii un formular pentru exprimarea consimțământului informat care conține informații privind studiul și formularul de înregistrare a familiei, urmând să le restituie completate, fără a fi necesară menționarea numelui copilului.

„Procedurile sunt necesare pentru a informa corect părinții despre studiu și pentru a respecta confidențialitatea datelor. Pe formularul de consimțământ informat sunt oferite datele de contact ale medicului coordonator în eventualitatea în care se doresc informații suplimentare.Datele obținute în studiu sunt anonimizate, urmând să fie prelucrate în scop statistic pentru stabilirea prevalenței supraponderalității și obezității la copii”, arată INSP.

Proiect: Copiii cu dizabilităţi ar putea fi trataţi stomatologic şi în regim de spitalizare de zi

Copiii cu dizabilităţi, inclusiv cei diagnosticaţi cu TSA, ADHD sau sindrom Down, ar putea fi trataţi stomatologic şi în regim de spitalizare de zi, prevede o propunere legislativă depusă la Parlament care completează Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

„Tratamentele stomatologice pentru pacienţii diagnosticaţi cu tulburări psihice (grup diagnostic schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, grup diagnostic tulburări ale dispoziţiei, tulburări de spectru autist, ADHD, boli psihice şi mentale la copii) pentru care este necesară anestezie pentru asigurarea confortului intervenţiei se realizează şi în regim de spitalizare de zi”, prevede propunerea legislativă, potrivit Agerpres.

Actul normativ mai stipulează că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au obligaţia ca în 60 de zile să elaboreze normele metodologice de aplicare.

Potrivit expunerii de motive, legea îşi propune să creeze cadrul legislativ pentru asigurarea tratamentelor stomatologice pentru copii, persoane cu dizabilităţi care cu greu reuşesc să primească astfel de servicii medicale necesare păstrării sănătăţii şi prevenirii apariţiei de boli care le-ar putea afecta starea de sănătate.

„De aceea, prin prezenta propunere legislativă ne dorim ca persoanele adulte, dar şi copii cu dizabilităţi, inclusiv cei diagnosticaţi cu TSA, ADHD sau sindrom Down, să poată prim asistenţa medicală stomatologică necesară, iar aceasta să se realizeze şi în regim de spitalizare de zi. Este nevoie de o astfel de reglementare pentru că la ora actuală aceste servicii medicale se realizează doar în 16 unităţi sanitare publice. Acestea au posibilitatea să ofere servicii stomatologice în regim de urgenţă pentru copii şi adulţi cu dizabilităţi, dar nu toate pot face acest lucru sub anestezie generală”, precizează iniţiatorii în expunerea de motive.

Propunerea a fost depusă la Senat ca primă Cameră legislativă sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Primul „pan-genom” uman, prezentat de oamenii de știință

Oamenii de ştiinţă au prezentat, miercuri, primul „pan-genom” uman, care recenzează cea mai cuprinzătoare gamă cunoscută până în prezent de gene ale speciei umane, cu speranţa ca el să contribuie la explicarea unei serii întregi de maladii.

Anunţul a fost salutat de geneticianul David Adelson de la Universitatea Adelaide din Australia, care îl consideră „un element ce inaugurează o nouă eră pentru diagnosticul genetic”, informează AFP, citată de Agerpres.

Un prim genom uman, care reuneşte tot materialul genetic specific unui om, a fost secvenţiat în 2003. El a servit ca punct de referinţă pentru alte genomuri umane publicate ulterior.

A permis, mai ales, identificarea genelor responsabile pentru boli specifice, direcţionarea cercetării spre o medicină mai personalizată şi descifrarea mecanismului evoluţiei umane.

Însă 70% dintre secvenţierile acelui prim genom proveneau de la un singur individ – care a răspuns la un anunţ publicat într-un ziar din oraşul american Buffalo, în 1997 -, restul proveneau de la alte 20 de persoane. Acest fapt a limitat utilizarea sa pentru populaţii cu alte origini etnice.

Primul pan-genom a fost prezentat într-o serie de articole ştiinţifice ale revistei Nature de un grup de oameni de ştiinţă reuniţi în cadrul Consorţiului pentru pan-genomul uman de referinţă (HPRC).

Acesta compilează genomurile a 47 de indivizi cu origini diverse şi ar urma să colecteze pe cele de la 350 de indivizi până la jumătatea anului 2024.

Din cele 47 de persoane, care sunt anonime, mai mult de jumătate provin din Africa, o treime din cele două Americi, în timp ce Asia numără şase indivizi şi Europa un singur individ – un evreu aşkenazi. Oceania nu este reprezentată.

Genomul reprezintă planul genetic al oricărui organism. El conţine toate elementele ADN ce încorporează instrucţiunile necesare pentru a-i permite să trăiască şi să se dezvolte.

Identice în procent de 99%

Genomurile de la doi indivizi sunt identice în procent de 99%, însă diferenţele rămase pot facilita apariţia unor boli la un individ şi absenţa lor la celălalt.

Pan-genomul de referinţă ar putea astfel contribui la lămurirea acelor diferenţe din eşantioanele genetice, a explicat Benedict Paten, cercetător la Universitatea California din Santa Cruz şi coautor al studiului.

„El va îmbunătăţi testele genetice şi va furniza în acelaşi timp o înţelegere mai bună asupra contribuţiei avute de toate genurile de variaţii genetice asupra sănătăţii şi a maladiilor”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

Un alt coautor al studiului, Erich Jarvis, de la Universitatea Rockefeller din Statele Unite, a dat ca exemplu grupurile de gene cunoscute sub numele de „complex major de histocompatibilitate” (MHC), care sunt implicate în funcţionarea sistemului imunitar.

„Până acum, era imposibil să studiezi diversitatea MHC-ului”, într-atât este el de mare între indivizi, a declarat cercetătorul.

Progrese în acest domeniu ar avea consecinţe benefice în materie de transplanturi de organe, pentru a evita reacţia de respingere a grefelor.

Pentru David Adelson, un genetician australian, această primă editare a pan-genomului a crescut deja precizia ce priveşte detectarea de modificări genetice cu aproximativ 34%.

„Proiectul va aduce beneficii pentru oameni de toate originile, spre deosebire de actualul genom de referinţă, care nu reflectă diversitatea speciei umane”, a explicat el.

Pan-genomul reprezintă „un jalon în genetica umană”, dar şi o provocare, au reamintit doi experţi citaţi de revista Nature, Arya Massarat şi Melissa Gymrek.

Dincolo de includerea secvenţelor provenite de la persoane aparţinând unor grupuri subreprezentate, adoptarea acestui nou referenţial va necesita o instruire în rândul oamenilor de ştiinţă.

Oricum, „acest fapt va permite facilitarea descoperirii unor variante genetice ce influenţează trăsăturile fizice şi fiziologice şi va duce – sperăm noi – la progrese sanitare pentru numeroase persoane”, au adăugat autorii studiului.

Ce legătură există între diabet și mestecatul sănătos

Un studiu recent argumentează că pacienții cu diabet zaharat de tip 2 (T2D) ar trebui verificați…la dinți.

Sugestia vine de la Universitatea din Buffalo, unde Mehmet A. Eskan, profesor asistent clinic la Departamentul de Parodonție și Endodonție a Școlii de Medicină Dentară demionstrează că pacienții T2D care au o funcție completă de masticație beneficiază de un nivel de glucoză din sânge semnificativ mai scăzut decât cei a căror capacitate de a mesteca eficient este afectată.

Studiul, publicat în PLOS ONE,  a analizat datele adunate de la 94 pacienți cu T2D care au fost consultați într-o clinică ambulatorie dintr-un spital din Istanbul, Turcia: aceștia au fost împărțiți în două grupuri.

Primul grup i-a inclus pe cei care aveau o „funcție ocluzală” bună – suficienți dinți așezați corespunzător, făcând contact în așa fel încât să-și poată mesteca bine mâncarea iar nivelul de glucoză din sânge în acest caz a fost de 7,48.

Al doilea grup, format din cei care nu au putut mesteca bine, dacă nu deloc în cazul celor cărora le lipseau unii sau toți dinții, a înregistrat un nivel de glucoză din sânge cu aproape 2% mai mare, 9,42.

Masticația contează

Pe măsură ce mușcați din alimente, digestia – procesul prin care corpul extrage nutrienții din alimente – începe pe măsură ce mestecatul stimulează producția de salivă.

Nutrienții, importanți pentru reducerea nivelului de glucoză din sânge includ fibrele, care sunt obținute în mare parte prin mestecarea alimentelor adecvate.

Mestecatul stimulează și reacții în intestine care duc la creșterea secreției de insulină și hipotalamus, promovând senzația de sațietate la un aport mai mic de alimente; mâncatul mai puțin scade probabilitatea de a deveni supraponderal, un factor de risc major pentru dezvoltarea T2D – relatează MedicalXPress.

Îngrijirea dentară și imaginea de ansamblu

Eskan, doctor în chirurgie dentară la Universitatea Hacettepe, un centru de cercetare medicală de top din Turcia, și-a obținut doctoratul la Universitatea din Louisville, unde a terminat și un rezidențiat în parodontologie.

„Interesul meu clinic special este de a trata stomatologic pacienții care sunt compromisi sistemic”, a precizat el.

Din 2019, jumătate de miliard de oameni din întreaga lume aveau diabet, 90% T2D

Abordarea sănătății orale a devenit recent o parte a abordării pentru gestionarea diabetului, împreună cu încurajarea pacienților de a menține o greutate optimă, ținerea unei diete sănătoasă și renunțarea la fumat: „Descoperirile noastre arată că există o asociere puternică între masticație și controlul nivelurilor de glucoză din sânge în rândul pacienților cu T2D”, a subliniat dr. Eskan.

Acest studiu nu a găsit variabile independente care ar putea afecta nivelurile de glucoză din sânge în rândul subiecților, deoarece nu au existat diferențe statistice între subiecți în ceea ce privește indicele de masă corporală (IMC), sex, statutul de fumat, medicamente sau infecție, așa cum este indicat de numărul de globule albe ( WBC) la linia de bază.

Studiu de caz

Îmbunătățirea stării unui pacient descrisă într-un studiu din 2020 ilustrează beneficiul potențial al îmbunătățirii funcției ocluzale prin implanturi dentare: un pacient cu T2D a cărui funcție de mestecat a fost grav afectată de lipsa dinților a prezentat inițial un nivel de glucoză din sânge de 9,1. A folosind biberonul și a mâncat alimente pentru copii iar la patru luni după tratamentul cu o restaurare fixă ​​susținută de implant bucal complet , nivelul de glucoză al pacientului a scăzut la 7,8 iar după 18 luni, la 6,2.

Complicațiile ucid

Cercetările au arătat că o creștere de doar 1% a nivelului de glucoză din sânge este asociată cu o creștere cu 40% a mortalității prin boli cardiovasculare sau ischemice în rândul persoanelor cu diabet zaharat, conform specialistului citat de MedicalXPress.

Alte complicații pot include boli de rinichi, leziuni oculare, neuropatie și vindecarea lentă a rănilor simple precum tăieturi și vezicule.

Germania: Supermarketuri pentru singuratici, un proiect pentru sănătatea clienților

Potrivit unui studiu european, nivelurile raportate de singurătate au crescut la 25% în timpul pandemiei, de la 12% anterior; cunoscându-se faptul că singurătatea crește riscul de depresie, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, diabet și demență, un supermarket din Memmingen, Bavaria, a luat o inițiativă inedită: case de marcat pentru clienții care… doresc să socializeze.

Majoritatea clienților abia așteaptă să plece mai rapid cu sacoșele de cumpărături dar sunt și mulți semeni pentru care mersul la supermarket poate fi singura dată când văd sau vorbesc cu alți oameni, relatează ziarul german Bild am Sonntag.

Astfel, unele supermarketuri germane au introdus „case de marcat pentru conversaţii” în încercarea de a aduce un moment de bună-dispoziție clienţilor, concepute pentru cei care nu se grăbesc și ar putea dori puțină conversație.

Case de marcat pentru persoanele care suferă de singurătate

Casele de marcat de acest fel sunt deschise de luni până joi, între orele 09.00 și 11.00. Inițiativa a fost determinată de pandemie, când mulţi oameni s-au simțit din ce în ce mai izolați, unii încă suferind consecințele acesteia.

Accesul celor care preferă să socializeze la mai mult contact cu ceilalți este deosebit de important, având în vedere legătura dintre singurătate și sănătatea precară, acesta fiind motivul pentru care  proprietarul supermarketului, Ilka Abröll-Groiß, a început proiectul împreună cu ministrul bavarez al sănătății, Klaus Holetschek.

CNAS: Proiect de lege care prevede plata contribuţiei clawback de 15% pentru toate medicamentele generice, adoptat de Guvern

Un proiect de lege care prevede plata contribuţiei clawback de 15% pentru toate medicamentele generice a fost adoptat, miercuri de Guvern, informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit unui comunicat de presă transmis de CNAS, proiectul urmează să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare.

Contribuţia clawback este o obligaţie de plată care revine trimestrial deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor.

Potrivit viitorului act normativ, începând cu trimestrul III al anului 2023, contribuţia trimestrială se va calcula diferenţiat doar pentru două tipuri de medicamente, faţă de trei în prezent.

Astfel, atât pentru medicamentele produse pe o linie de fabricaţie din România, cât şi pentru cele produse în alte state membre din Uniunea Europeană, se va aplica un regim unitar în funcţie de clasificarea medicamentului şi nu de statul de provenienţă al acestuia, iar contribuţia trimestrială va fi diferenţiată astfel:

  • pentru medicamentele de tip I – Medicamente originale pentru care nu există în ultima lună din fiecare trimestru cel puţin un generic/biosimilar care să îndeplinească condiţiile de comercializare pe teritoriul României se menţine procentul actual aferent contribuţiei datorate de 25%;
  • pentru medicamente de tip II – Medicamente originale şi generice/biosimilare pentru care există în ultima lună din fiecare trimestru cel puţin un echivalent terapeutic care să îndeplinească condiţiile de comercializare pe teritoriul României se propune un procent aferent contribuţiei datorate de 15%.

„Măsura vizează deopotrivă menţinerea unui mediu favorabil punerii pe piaţă a medicamentelor cu impact pozitiv în aprovizionarea adecvată şi continuă cu produse farmaceutice a populaţiei, cât şi eliminarea riscului declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul citat.

Bistrița: Zeci de pacienți mușcați de căpușe

60 de persoane muşcate de căpuşe au ajuns, în ultimele două luni, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Bistriţa, pentru a primi îngrijiri, din care 27 au fost copii, potrivit datelor comunicate de către purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, Camelia Strungari. Dintre acestea, trei cazuri au fost diagnosticate cu boala Lyme.

„De la începutul primăverii şi până în prezent, 56 de persoane care au fost muşcate de căpuşe s-au prezentat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa pentru a primi îngrijiri şi asistenţă medicală. Este vorba despre 29 de adulţi, dintre care 8 au fost transferaţi din UPU la Secţia Boli Infecţioase pentru tratament profilactic, şi despre 27 de copii, dintre care 4 au fost transferaţi din UPU Pediatrie la Secţia Boli Infecţioase. S-au înregistrat şi trei cazuri de pacienţi (doi adulţi şi un copil) diagnosticaţi cu boală Lyme, care se transmite prin muşcătura de căpuşă, care au fost trataţi în cursul acestui an la Secţia Boli Infecţioase”, a transmis SCJU Bistriţa.

Prezentarea la un consult medical este deosebit de important dacă, în urma unei muşcături de căpuşă, apar erupţii de orice tip pe piele, dacă zona cu muşcătura pare infectată sau dacă apar simptome precum febra, durerea de cap, oboseala, gât sau spate înţepenit, durere de muşchi sau de articulaţii.

Federația Sanitas anunță acțiuni de protest în perioada imediat următoare. Care sunt revendicările

0

Federația Sanitas va declanșa acțiuni de protest în perioada următoare. Astfel, sindicaliștii anunță o grevă de avertisment de două ore pe 8 iunie și amenință cu declanșarea grevei generale începând cu data de 15 iunie.

Potrivit unui comunicat de presă, revendicările Federației SANITAS sunt următoarele:

  • 1. Modificarea proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel încât să se poată continua angajările în Sănătate și Asistență socială, iar bugetele instituțiilor din cele două sisteme să nu fie afectate.
  • 2. Punerea imediată în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din sistemul de Sănătate şi cel de Asistenţă socială.
    a. Acordarea salariilor de bază din grilă tuturor angajaților;
    b. Calcularea tuturor sporurilor prin raportare la salariul aflat în plată;
    c. Calcularea tarifului orar pentru gărzi prin raportare la salariul aflat în plată;
    d. Calcularea indemnizației de hrană prin raportare la salariul minim brut pe țară actual.
  • 3. Finanțarea corectă și suficientă a instituțiilor din Sănătate și Asistență Socială.
  • 4. Reluarea imediată a negocierilor în vederea semnării Contractului Colectiv de Muncă la nivelul sectorului bugetar SĂNĂTATE.
  • 5. Finanțarea de la bugetul de stat a voucherelor de vacanță în SĂNĂTATE și ASISTENŢĂ SOCIALĂ.
  • 6. Stoparea destructurării rețelei medicale proprii a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

„În continuare și în ciuda tuturor presiunilor făcute de SANITAS asupra autorităților responsabile, Legea nr. 153/2017 nu este aplicată în totalitate; în continuare sunt categorii de angajați care nu și-au primit drepturile salariale cuvenite iar autoritățile nu manifestă nicio intenție reală de a respecta prevederile legale. Mai mult, Ministerul Finanțelor a făcut public un proiect de ordonanță de urgență care impune măsuri total nefavorabile celor două sisteme: reducerea cu 10% a cheltuielilor aprobate prin bugetele aferente acestui an, în condițiile în care instituțiile medicale și de asistență socială fac față cu greu inflației și creșterii galopante a prețurilor; blocarea angajărilor, ceea ce înseamnă că în Sănătate și Asistență socială se va lucra în continuare cu un deficit de personal care se agravează de la lună la lună”, se arată în comunicatul citat.

Calendarul acțiunilor de protest, anunțate de Sanitas: 

  • 15 mai 2023 – Dăm startul strângerii de semnături de la membrii de sindicat SANITAS pentru parcurgerea procedurilor legale pentru declanșarea grevei generale în cele două sisteme
  • 23 mai 2023 – Pichetarea Ministerului Sănătății
  • 8 iunie 2023 – grevă de avertisment cu întreruperea activității în intervalul orar 9.00 – 11.00
  • 15 iunie 2023 – declanșarea grevei generale