ARPIM: România se situează din nou printre ultimele ţări din Europa cu privire la accesul la medicamente de ultimă generaţie

România se situează din nou printre ultimele ţări din Europa cu privire la accesul la medicamente de ultimă generaţie, atrage atenția Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

„Un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienţii din Germania în 128 de zile, în comparaţie cu 918 zile în România, în timp ce media europeană este de 517 zile de la obţinerea autorizaţiei de punere pe piaţă”, potrivit unui comunicat de presă, transmis de ARPIM.

Potrivit susrsei citate, principalele cauze care duc la întârzieri sunt legate, în primul rând, de lipsa de predictibilitate a circuitului legislativ de actualizare a Listei medicamentelor compensate şi de publicare a protocoalelor terapeutice aferente.

Alţi factori care afectează timpul de acces sunt criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, precum şi întârzierile datorate negocierilor pentru contractele cost-volum, în cazul medicamentelor cu decizie de includere condiţionată.

În acest context, ARPIM propune actualizarea listei cu medicamente rambursate de 3 – 4 ori pe an, prin includerea tuturor medicamentelor care au primit raport de includere din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA), organizaţie din care face parte şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a publicat la finalul lunii aprilie o serie de rapoarte care prezintă cea mai clară imagine de până acum cu privire la disponibilitatea noilor medicamente în toată Europa.

„România se situează pe ultimele locuri în clasamentul european atât în ceea ce privește rata de disponibilitate a medicamentelor, cât și în ceea ce privește timpul de acces al pacienților la tratamente de ultimă generație. Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa. Cifrele arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 918 zile în România și 1351 zile în Malta, iar media europeană este de 517 zile”, se arată în comunicatul citat.

În Europa, rata medie de disponibilitate a medicamentelor în toate ariile terapeutice a scăzut la 47% – cu două puncte procentuale mai puţin faţă de cifrele de anul trecut.

Datele cu privire la România:

• din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%.
• timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.
• în cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din 46 care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă au fost puse la dispoziția pacienților români și doar jumătate din acestea în regim de disponibilitate completă. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români.
• pentru medicamentele orfane rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.

„Din nefericire, România a atins un îngrijorător record negativ: am depăşit pragul de 900 de zile pentru accesul pacienţilor la medicamente de ultimă generaţie. Apreciem eforturile din ultimii ani ale autorităţilor, care au decis rambursarea unor medicamente importante. Este nevoie să continuăm parteneriatul şi să depunem în mod constant eforturi pentru a îmbunătăţi aceste statistici. Companiile membre ARPIM şi-au asumat o misiune importantă, aceea de a depune dosarele pentru aprobarea preţurilor şi rambursare într-un timp cât mai scurt, însă de aici este responsabilitatea autorităţilor să finalizeze procesul cât mai rapid”, a declarat Cecilia Radu, preşedinte ARPIM, citată în comunicat.