18.6 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu: „Nu salariul ci infrastructura medicală precară este primul factor al nemulțumirilor celor care pleacă”

    Problematica resursei umane specializate este, pe de o parte, una dintre vulnerabilitățile recunoscute și asumate de sistemul medical din România dar și o problemă la nivel global, menționată în obiectivele Organizației Mondiale a Sănătății(OMS).

    Ziua Mondială a Sănătății a fost marcată recent de Colegiul Medicilor din București printr-o amplă manifestare – care a reunit lideri din sănătate, specialiști, reprezentanți ai organizațiilor mediului academic și universitar, jurnaliști și pacienți – sub forma inițiativei „România Contează”.

    Printre participanții amintiți, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președinte al Colegiului Medicilor din România, a sintetizat factorii principali asupra cărora vor trebui focusate eforturile și deciziile în vederea stopării exodului tinerilor absolvenți mediciniști peste hotare.

    „Sigur, PNRR-ul o să reușească, suntem cu toții convinși: o să avem spitale noi, moderne, echipamente moderne dar resursa umană reprezintă, încă, o amenințare” a declarat reprezentantul medicilor.

    Prof. univ. dr. Daniel Coriu: „O treime din medicii României au un nivel înalt și foarte înalt de burn-out”

    Întâi de toate, “La mulți ani!”, Ziua Mondială a Sănătății este o zi specială pentru noi, un omagiu, un semn de recunoștință adus tuturor celor care lucrează în domeniul medical – medici, asistente, infirmiere.

    În același timp, este un moment în care ni se aduce aminte tuturor, și celor sănătoși, că sănătatea este importantă, un dar neprețuit primit necondiționat la naștere de care trebuie să avem grijă.(…)

    Vreau să vă împărtășesc câteva date din chestionarul sociologic; noi am realizat o analiză sociologică în rândul medicilor, au răspuns peste 8100 medici și vreau să vă spun două teme importante din acest chestionar: prima se referă la gradul de burn-out, de epuizare, și subliniez, acesta este mai mult decât o oboseală, este o boală.

    O treime din medicii României, aproape 34% au un nivel înalt și foarte înalt de burn-out” – a avertizat președintele Colegiului Medicilor din România.

    Primul factor al nemulțumirilor, infrastructura medicală precară

    „A doua temă a acestui chestionar se referă la intenția de migrare: <<Dacă ar pleca din România>>, au răspuns pozitiv 25%.

    Este un proces care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți pentru că vorbim despre un procent întâlnit în rândul tinerilor, medicilor care lucrează în România.

    Când am întrebat de ce ar pleca din țară, nu salariul reprezintă primul factor, acesta este de-abia pe locul trei față de acum zece ani: pe primul loc se află infrastructura medicală precară.

    Cu toții suntem îngrijorați pentru că vorbim de două Românii: România evitată de medici, pentru că toți dorim să practicăm medicina în condiții de siguranță pentru pacient și pentru noi, pentru că este vorba de malpraxis.

    Iar al doilea motiv de plecare se referă la respectul comunității și la lipsa respectului social. Acestea sunt motivele pentru care medicii pleacă din România. Dar sunt convins că împreună, toate organizațiile, indiferent de minister, împreună cu pacienții, vom reuși să rezolvăm aceste lucruri” – a subliniat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

    OMS avertizează în legătură cu un decalaj de personal în creştere în cadrul sistemului sanitar la nivel global

    Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la înfiinţare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat în legătură cu un decalaj de personal în creştere în cadrul sistemului sanitar la nivel global, informează DPA.

    Până în 2030, va exista un deficit de circa 10 milioane de profesionişti în lumea întreagă, a declarat la Geneva directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit Agerpres.

    ”Pe măsură ce omenirea îşi revine după pandemia de COVID-19, facem un apel la toate statele pentru a proteja şi investi în sistemul sanitar propriu şi în personalul sanitar”, a precizat directorul OMS. ”Pe scurt, nu există sănătate în absenţa lucrătorilor sanitari”, a subliniat acesta.

    De la începutul pandemiei, sectorul sanitar s-a confruntat cu o rată de burnout în rândul personalului medical estimată la 50%. Chiar şi înainte, mulţi trebuiau să lucreze pentru un salariu mic şi în condiţii riscante, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    În plus, deşi femeile reprezintă 70% din personalul sanitar, ele alcătuiesc mai puţin de un sfert din totalul de manageri şi s-au confruntat deseori cu violenţa la locul de muncă, a spus el.

    OMS a fost înfiinţată pe 7 aprilie 1948. De atunci, speranţa de viaţă a crescut semnificativ la nivel mondial, potrivit directorului OMS, iar mortalitatea maternă şi infantilă au scăzut drastic în ultimele decenii. Au fost totodată obţinute succese importante în lupta împotriva malariei, tuberculozei şi HIV.

    Cu toate acestea, au existat creşteri dramatice în ceea ce priveşte incidenţa diabetului şi a obezităţii. Directorul OMS a mai subliniat că aproape 2 miliarde de persoane se confruntă cu dificultăţi financiare întrucât sunt nevoite să-şi plătească din buzunarul propriu serviciile medicale.

    Student medicinist: „Nu există încă o balansare a numărului de posturi din spitalele de stat”

    În situația în care țara noastră scoate anual din aula universitară mii de viitori medici, un procent deloc de ignorat din rândul acestora decid să își continue studiile sau cariera peste hotare. Contextul în care numeroase localități se confruntă cu o criză acută de personal constituie o provocare pentru liderii din sănătate care s-au reunit pentru a identifica o serie de probleme și răspunsuri în cadrul inițiativei „România Contează” lansată, deloc întâmplător, în preajma Zilei Internaționale a Sănătății.

    Cum ar putea România, nu doar să păstreze dar și să convingă o parte dintre cadrele medicale plecate de aici să revină în instituțiile medicale de acasă a fost doar una dintre întrebările care au punctat agenda discuțiilor la care au participat și reprezentanți ai organizațiilor studențești, printre aceștia și Cristian Persu, sunt student anul 6 la Facultatea de Medicină din Cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, fost președinte al Societății Studenților de Medicină din București și al Asociației Federațiilor Studenților de Medicină din România.

    „Vreau să-mi permiteți, mai înainte de orice, să felicit această inițiativă pentru că, așa cum s-a spus și mai devreme, România contează, dumneavoastră – medicii, actualii lideri – contați, dar în același timp și noi cei care vom urma,… contăm!

    Aș începe prin a spune că discuția referitoare la resursa umană în sănătate a fost identificată ca fiind o problemă la nivel global(…).

    România, printr-o inițiativă de lăudat a Ministerului Sănătății, a făcut, în ultimul an, eforturi considerabile pentru a adopta strategiile multianuale și planurile sectoriale de acțiune. Țara noastră este considerată în continuare un exportator de specialiști în Europa, fiind în continuare în Franța, Germania și Marea Britanie.

    Ca studenți la Medicină, avem un contact destul de limitat cu actualul sistem de sănătate. La acest nivel, am identificat, într-o manieră generală, câteva lucruri pe care comunitatea studențească le-a considerat la baza poate acestui exod menționat mai devreme” – le-a transmis participanților viitorul medic.

    „Nu există încă o balansare a numărului de posturi din spitalele de stat”

    Printre problemele expuse de reprezentantul studenților mediciniști a fost adus în atenție numărul foarte mare de admiși, absolvenți la medicină „pentru care nu există încă o balansare a numărului de posturi din spitalele de stat”, conform acestuia:

    „Deși capacitatea universităților de medicină și farmacie în ce privește rezidenții este asigurată în mod suficient de către universitățile tradiționale, incertitudinea locului de muncă la finalizarea programului de rezidențiat combinată și cu un salariul care, din punctul multora de vedere, necesită ajustări mai ales pentru specialitățile chirurgicale poate, îi determină pe mulți dintre absolvenții facultăților de medicină să părăsească teritoriul României poate înainte de intrarea în programul de pregătire de rezidențiat.

    Așadar, având în vedere și fondurile puse la dispoziție în acest moment pentru investițiile în sănătate, un prim pas în vederea acestei soluționări poate ar reprezenta un pas construirea și dezvoltarea acelor unități spitalicești capabile să poată să gestioneze un număr mare de specialiști ca și angajați și un număr mare de pacienți pentru a degreva centrele care există în acest moment și sunt consacrate.

    Nu în ultimul rând, așa cum am spus și la bun început, dați-mi voie să reiterez faptul că cei care suntem acum studenți, care într-un an vom fi absolvenți, avem în continuare determinarea și, mai mult decât de orice, dorim să rămânem în țară și să facem lucrurile cât de bine se poate.

    Iar prin acest mod, vreau să vă rog și să țineți minte că și noi contăm și sunt convins că vom avea sprijinul dumneavoastră. Pentru că vom rămâne partenerii dumneavoastră pentru toate inițiativele. Felicitări și vă mulțumim!”

     

    Tânăr rezident, la Inițiativa „România Contează”: „Suntem în jur de 21.000 în țară, aveți în noi resursa umană necesară”

    Evenimentul de lansare a Inițiativei „România Contează”, o campanie dedicată medicilor, lansată de Colegiul Medicilor din Municipiul București, în contextul Zilei Mondiale a Sănătății, marcată la 7 aprilie, a reunit lideri din domeniul medical, specialiști, rezidenți, studenți și pacienți într-un efort comun de a găsi răspunsuri la problemele acute care încearcă sistemul autohton de sănătate.

    Deși România se confruntă cu un exod al tinerelor cadre medicale, sunt însă și voci care susțin că, indiferent de tentațiile de peste hotare, sunt determinări concrete de a rămâne să profeseze acasă, în țara noastră.

    Medic rezident: „Resursa umană este în noi”

    Numărul de apreciat al speciliștilor pe care România îi pregătește în centrele universitare anual asigură resursa necesară pentru a face față unui sistem medical funcțional, în condițiile în care acesta se perfecționează și devine mai atractiv pentru tinerii medici, subliniază unul dintre cei care au decis să-și dedice studiile unei cariere în România, Marius Zaharia, medic rezident în anul trei la Neurochirurgie.

    „Deși am avut contact cu foarte multe stagii de pregătire din străinătate, nu mi-am dorit niciodată să plec.

    Fiecare stagiu de care m-am bucurat, atât în timpul facultății cât și al rezidențiatului, m-a făcut să-mi doresc și mai tare să rămân în țară.

    Pentru că am reușit să identificăm din ce în ce mai multe lucruri pe care noi chiar putem să le schimbăm, desigur, cu ajutorul dumneavoastră” a transmis tânărul neurochirurg.

    „Noi, medicii rezidenți, suntem în jur de 21.000, în momentul acesta, în țară: deci nu suntem puțini, aveți practic în noi resursa umană necesară să creăm un viitor mai bun atât pentru comunitate cât și pentru noi, motiv pentru care vă mulțumesc că sunteți aici și sper din tot sufletul că vom continua cu aceste evenimente pentru a perfecționa sistemul, să-l facem mult mai atractiv pentru medicii rezidenți. Avem nevoie de un mediu în care aceștia să se poată dezvolta suficient cât să beneficieze, până la urmă, pacienții, căci ei au cea mai mare nevoie de noi” le-a transmis Marius Zaharia liderilor din sănătate și tuturor participanților la inițiativa „România Contează”.

    Ministrul Sănătății: Avem nevoie de încrederea populaţiei în sistemul de sănătate

    Avem nevoie de încrederea populaţiei în sistemul de sănătate, a transmis, vineri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, în contextul Zilei Mondiale a Sănătății.

    Ministrul a subliniat că este nevoie de investiții „în sănătate, în spitale, în ambulatorii de specialitate, în cabinetele medicilor de familie”.

    „La data de 7 aprilie marcăm Ziua Mondială a Sănătăţii. În acest an, 2023, deviza este: Sănătate pentru toţi! Ca să putem face acest lucru şi în ţara noastră, avem nevoie de câteva lucruri. În primul rând, avem nevoie de un personal medical suficient, bine pregătit, care poate să răspundă într-un mod profesionist şi empatic nevoilor pacienţilor. Avem nevoie de investiţii în sănătate, în spitale, în ambulatorii de specialitate, în cabinetele medicilor de familie. De asemenea, mai avem nevoie de ceva: avem nevoie de încrederea populaţiei în sistemul de sănătate. (…) Am început un proces la Ministerul Sănătăţii în anul 2022. Îl vom continua şi vă asigur că în anii următori veţi vedea rezultatele activităţii echipei de la Ministerul Sănătăţii, dar cel mai important lucru este să vedeţi rezultatele în teren atunci când solicitaţi servicii medicale, atunci când personalul medical răspunde necesităţilor dumneavoastră!”, a transmis ministrul Sănătății.

    7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății

    Ziua Mondială a Sănătății este marcată, în fiecare an, la 7 aprilie.

    În 2023, tema zilei este „Health For All”, printre mesajele-cheie transmise aflându-se următoarele:

    • 30% din populaţia globală nu are acces la serviciile de sănătate esenţiale; aproape două miliarde de oameni se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale sau împovărătoare, cu inegalităţi semnificative care îi afectează pe cei din mediile cele mai vulnerabile
    • acoperirea universală de sănătate (UHC) oferă protecţie financiară şi acces la servicii esenţiale de calitate, scoate oamenii din sărăcie, promovează bunăstarea familiilor şi comunităţilor, protejează împotriva crizelor de sănătate publică şi ne aduce mai aproape de #HealthForAll
    • pentru a face din acest mesaj o realitate, este nevoie de indivizi şi comunităţi care au acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria lor sănătate şi de cea a familiilor lor, de lucrători în domeniul sănătăţii calificaţi care să ofere îngrijiri de calitate, centrate pe oameni şi factorii de decizie politică angajaţi să investească în acoperirea universală a sănătăţii
    • dovezile arată că asistenţa medicală primară (ASP) este cea mai eficientă şi mai rentabilă modalitate de a aduce serviciile pentru sănătate şi bunăstare mai aproape de oameni;
    • COVID-19 a reprezentat un regres al fiecărei ţări în drumul spre #HealthForAll
    • COVID-19 şi alte urgenţe de sănătate, suprapunerea crizelor umanitare şi climatice, constrângerile economice şi războiul, au făcut călătoria fiecărei ţări către #HealthForAll mai urgentă
    • acum este momentul ca liderii să ia măsuri pentru a-şi îndeplini angajamentele de acoperire universală a sănătăţii şi ca societatea civilă să-i tragă pe lideri la răspundere
    • progresul trebuie accelerat dacă se doreşte îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă legate de sănătate, potrivit site-ului oficial al OMS

    „Istoria OMS demonstrează ce se întâmplă atunci când naţiunile se unesc pentru un scop comun”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Avem multe de care să fim mândri, dar mai este mult de făcut pentru a realiza viziunea noastră fondatoare a celui mai înalt standard de sănătate atins pentru toţi oamenii. Continuăm să ne confruntăm cu nedreptăţi uriaşe în accesul la serviciile de sănătate, lacune majore în apărarea lumii împotriva urgenţelor de sănătate şi ameninţări din partea produselor dăunătoare sănătăţii şi a crizei climatice. Nu putem face faţă acestor provocări globale decât prin cooperare globală.”, potrivit OMS.

    Pentru a face faţă acestor provocări, OMS îndeamnă ţările să ia măsuri urgente pentru a proteja, susţine şi extinde forţa de muncă din domeniul sănătăţii ca prioritate strategică. Investiţiile în educaţie, competenţe şi locuri de muncă decente trebuie să aibă prioritate pentru a răspunde cererii în creştere rapidă în sănătate şi pentru a evita o penurie estimată la 10 milioane de lucrători în domeniul sănătăţii până în 2030. Vizate sunt, în primul rând, ţările cu venituri mici şi medii.

    De asemenea, OMS a anunţat recent un program global de educaţie privind îngrijirea de bază de urgenţă, care vizează 25% dintre asistentele şi moaşele din 25 de ţări cu venituri mici şi medii, până la sfârşitul anului 2025. Acest program de îngrijire de urgenţă va oferi asistentelor şi moaşelor abilităţile şi competenţele necesare pentru a face o diferenţă majoră în salvarea de vieţi şi reducerea dizabilităţilor.

    Un angajament reînnoit faţă de echitatea în sănătate va fi cheia pentru abordarea viitoarelor provocări în materie de sănătate. În umbra pandemiei de COVID-19, foaia de parcurs a OMS către recuperare include o schimbare urgentă de paradigmă către promovarea sănătăţii şi bunăstării şi prevenirea bolilor, abordând cauzele sale fundamentale şi creând condiţiile pentru ca sănătatea să prospere. OMS îndeamnă ţările să ofere servicii de sănătate, acordând prioritate asistenţei medicale primare ca fundament al acoperirii medicale universale.

    Pandemia de COVID-19 a arătat că protejarea sănătăţii este fundamentală pentru economiile, societăţile, securitatea şi stabilitatea noastră. Învăţând din cea mai gravă pandemie din istoria recentă, OMS este pregătită să sprijine ţările lumii în timp ce negociază un acord de pandemie, revizuirea Regulamentului internaţional de sănătate şi alte iniţiative financiare, de guvernanţă şi operaţionale pentru a pregăti lumea pentru viitoare pandemii.

    În ultimii cinci ani, OMS a investit în ştiinţă şi sănătate digitală, creând o divizie de ştiinţă condusă de primul om de ştiinţă şef al organizaţiei. Acest lucru a venit într-un moment în care ştiinţa este supusă unui atac susţinut în fiecare zi. Ţările trebuie să protejeze publicul de neinformare şi dezinformare. Viitorul sănătăţii depinde de cât de bine va fi aceasta împuternicită prin ştiinţă, cercetare, inovare, tehnologii digitale şi parteneriate.

    Ziua de 7 aprilie reprezintă data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un tratat între naţiunile lumii, care recunoştea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului ci şi un drept fundamental pentru pace şi securitate, în 2023, instituţia aniversând 75 de ani, potrivit OMS.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii, care a fost marcată pentru prima dată în 1950. În ultimele şapte decenii şi jumătate, s-au înregistrat progrese extraordinare în protejarea oamenilor în faţa bolilor şi a distrugerilor, prin eradicarea variolei, reducerea incidenţei poliomielitei cu 99%, imunizarea copiilor, scăderea mortalităţii materne şi îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării pentru alte milioane.

     

    Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul UMF „Carol Davila”: „Adâncirea problemelor ar putea duce la colapsarea sistemului de sănătate românesc”

    Prezent, joi, la Iniţiativa „România Contează”, o campanie de conştientizare privind importanţa dezvoltării resursei umane care activează în sistemul medical lansată de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), Prof. Univ.Dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie(UMF) „Carol Davila” a reliefat câteva urgențe care așteaptă în triajul sistemului de sănătate românesc; „în caz contrar, adâncirea acestora ar putea duce la un moment dat la colapsarea sistemului de sănătate românesc” – a avertizat reputatul specialist.

    „Comunitatea academică a UMF „Carol Davila” salută această nouă și ambițioasă inițiativă a Colegiului Medicilor din București și totodată se alătură campaniei de conștientizare a rolului și importanței pe care o are resursa umană în domeniul sănătății.

    Cu permisiunea dumneavoastră, cred că denumirii generice a acestei frumoase inițiative “România Contează”, pe care o lansați astăzi ca un preambul al manifestărilor dedicate celebrării Zilei Mondiale a Sănătății, cred că-i putem asocia și sloganul “România Contează, sănătatea primează”: spun acest lucru amintind și de ceea ce spunea, în antichitate, părintele medicinei, Hipocrate, că sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască deși cei mai mulți se nasc cu ea” – a subliniat acesta în prezența liderilor din sistemul de sănătate prezenți la eveniment cărora le-a urat, alături de întregul personal medical din România și al pacienților, un sincer și călduros “La mulți ani!” în condițiile în care astăzi sărbătorim, la nivel planetar, Ziua Mondială a Sănătății.

     

    Plaja unitară a salarizării în raport cu performanța și volumul de muncă.

    Prof. Univ.Dr. Viorel Jinga a subliniat unele dintre discrepanțele majore pe care le regăsim astăzi în sistemul medical din România, sunt date de plaja unitară a salarizării în raport cu performanța și volumul de muncă.

    „Acest mesaj sculptat de mult în eternintatea medicinei cred că va trebui transpus mult mai des în tot ceea ce înțelegem a fi prevenție medical, prin accentuarea unor campanii de informare și conștientizare la nivel global.

    În tandem cu dezvoltarea unor astfel de programe, se impune să accentuăm tot mai mult, rolul definitoriu pe care îl are resursa umană în domeniul sănătății, atât din punct de vedere al unui act medical de calitate cât și din perspectiva poziționării acestui în societate.

    În acest context, doresc să expun astăzi, spre o analiză comună, câteva puncte pe care le consider esențiale în construcția socio-profesională a mediclului român, fără a pune prea mult în comparație perspectivele și oportunitățile unui medic din Occident, chiar dacă exodul medicilor români continua să reprezinte o problem sensibilă pentru sistemul de sănătate autohton.

    Astfel, consider că unele dintre discrepanțele majore pe care le regăsim astăzi în sistemul medical din România, sunt date de plaja unitară a salarizării în raport cu performanța și volumul de muncă.

    Fără a ridica această problem la nivelul unor dispute interne, trebuie să remarcăm toți anumite evidențe care, chiar dacă nu convim unora dintre colegii noștri, reprezintă pe fond o realitate asumată, mai ales de către factorul politic sau cel managerial la nivel de unitate spitalicească.

    Mai exact, asistăm cu precădere îm marile centre universitare, precum și spitalele județene, la un aflux mare de pacienți care cresc exponențial volumul de muncă al medicilor și întregul personal medical. Spun acest lucru nemailuând în calcul presiunea extraordinar de mare pe care o întâlnim în spitalele de urgență” – a menționat rectorul UMF din Capitală.

    Complexitatea și numărul intervențiilor din marile unități spitalicești

    O altă comparație dată spre exemplu de cadrul universitar este cea dintre complexitatea și numărul intervențiilor medicale chirugicale din provincie și cele din București, Cluj, Timișoara, Iași, Craiova, Târgu Mureș – centre devenite puncte terminus în diagnosticarea și tratarea unor patologii foarte grele. Totdată, acesta a subliniat fondul dublului exod al medicilor și pacienților din anumite zone:

    „Cred că, într-o astfel de realitate de necontestat, s-ar impune un grafic diferențiat din punct de vedere al renumerării personalului medical. Un alt punct sensibil pe care vrea să vi-l aduc în atenție este legat de dublul exod al medicilor, dar și al pacienților, fenomen care a luat amploare în ultimii ani.

    În acest moment problema majoră nu o mai reprezintă plecarea medicilor în străinătate, numărul acestora s-a redus semnificativ în ultimii ani, ci refuzul medicilor tineri de a profesa în micile orașe din țară, de multe ori chiar și în capitalele de județ.

    Astfel se amplifică procesul de aglomerare al marilor spitale, pacienții fiind împinși să aleagă calea exodului din cauza lipsei specialiștilor și a echipamentului din spitalele orășenești”, a declarat acesta.

    Necesitatea unui front comun pentru soluționarea problematicii amintite

    „O altă problemă pe care o întâlnim este alegerea pe care o fac tinerii medici la intrarea în rezidențiat, mai ales a celor care obțin medii mari la concursul de intrare în rezidențiat, urcând specialități mai puțin complexe, care au răspundere relativ limitată în detrimentul unor specialități medicale precum chirugia generală, neurochirugia, hematologia și uneori chiar urologia, ca ramură medicală în care activez.

    Consider că se impune deschiderea unui front de lucru comun chiar la nivel de G6, al colegiilor medicilor și Ministerul Sănătății pentru a găsi cu celeritate soluții eficiente în rezolvarea acestor probleme.

    În caz contrar, adâncirea acestora ar putea duce la un moment dat la colapsarea sistemului de sănătate românesc. De aceea, salut încă o data inițiativa Colegiului Medicilor București și nutresc speranța că va genera un amplu program, unul național de reorganizare socio-profesională resursei umane din societate și totdată de redefinire și consolidare a rolului fundamental și definitoriu pe care îl are medical roman în viața societății” a adăugat rectorul UMF „Carol Davila”.

    Rectorul UMF București: „Dacă nu creșteau salariile, exodul ar fi fost și mai mare”

    Lipsa personalului mediu este un alt aspect pe care rectorul UMF „Carol Davila” l-a menționat ca important în obiectivele sistemului de sănătate autohton:

    „Deci, nu totul este despre bani: au crescut salariile și erau discuții că nivelul calității medicale nu au crescut. Dacă nu ar fi crescut salariile, exodul ar fi fost mult mai mare: ne trebuie nu doar salarii mari dar și un mediu, așa cum spune președintele Colegiului Medicilor din România, un mediu prietenos – mi-a plăcut acest termen, de aceea îl folosesc – și un sistem medical modern.

    Pregătirea de rezidențiat poate are lacune, poate și noi avem o anumită vină, nu avem numerus clausus la studenți, la rezidenți, așa cum este în țările occidentale. De aceea sunt atrași ai noștri, pentru că respectivii au numerus clausus și nu au cum să dezvolte.

    Știu că având puțini rezidenți într-o clinică, aceștia lucrează mai mult și poate se pregătesc și mai bine, deci sunt și elemente obiective. Lipsa de personal mediu din multe spitale face să nu se poată desfășura o activitate corespunzătoare; uneori este improvizație, deși sunt aparate de ultimă generație, consumabilele lipsesc pentru că e un alt tip de finanțare și doamna președintă a Casei știe foarte bine acest lucru.(…) Vă mulțumesc și sper să conteze într-adevăr România” a conchis Prof. Univ.Dr. Viorel Jinga,

    Potrivit CMMB, Iniţiativa „România Contează” are ca obiective să aducă în prim-plan importanţa resursei umane care activează în sistemul de sănătate, să sublinieze importanţa şi rolul fundamental al instituţiei medicului, să identifice soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor în care profesează medicii, dar și să întărească schimbul de experienţă ce trebuie să existe între medicii care activează în sistemul de sănătate bucureştean şi medicii români care au ales să profeseze în străinătate.

    Ministrul Sănătății: Cred că partea cea mai dificilă este reprezentată de repartiţia teritorială a medicilor în ţara noastră

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a afirmat, cu prilejul lansării Inițiativei România Contează, că problematica resurselor umane nu are o rezolvare imediată. „Cred că partea cea mai dificilă este reprezentată de repartiţia teritorială a medicilor în ţara noastră”, a subliniat ministrul.

    „Respect pentru tagma medicală, acesta este lucrul de care cred că avem nevoie. (…) Noi trebuie să lucrăm pentru ca oamenii să aibă încredere în noi, să vină cu încredere să le acordăm servicii medicale. Cred că este lucrul cel mai important. Problematica resurselor umane nu are rezolvări instantanee”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a amintit de împărţirea inegală în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale dintre centrele universitare şi restul judeţelor.

    „Cred că partea cea mai dificilă este reprezentată de repartiţia teritorială a medicilor în ţara noastră. Bucureştiul are de patru ori mai mulţi medici pe cap de locuitor decât multe dintre judeţele acestei ţări. Este clar că accesul la servicii de sănătate este diferit între Capitală, între centrele universitare şi multe dintre judeţele ţării. Din această cauză, cred că implicarea autorităţilor locale este esenţială şi m-aş bucura, o să fac demersuri în acest sens, dar cred că şi universităţile de medicină şi farmacie şi organizaţiile profesionale… Să încercăm să dezvoltăm un parteneriat în interesul oamenilor din această ţară ca să aibă acces la servicii medicale. (…) Personalul medical reprezintă combustibilul pentru sistemul de sănătate. Fără personal medical, investiţiile nu îşi vor arăta în niciun fel eficienţa”, a explicat ministrul Sănătăţii.

    Ministrul Sănătății a participat, joi, la evenimentul de lansare a Inițiativei România Contează, o campanie dedicată medicilor, lansată de Colegiul medicilor din Municipiul București, în contextul Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual la 7 aprilie.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Protejarea, susţinerea, extinderea forţei de muncă din sănătate trebuie să fie o prioritate strategică pentru stat

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a subliniat, joi, cu prilejul lansării Inițiativei România Contează, că un sistem de sănătate rezilient care poate răspunde nevoilor de sănătate mereu în schimbare ale populaţiei se fundamentează pe cadre medicale potrivite, cu competenţe şi motivaţii potrivite, la locul şi momentul potrivit.

    „Protejarea, susţinerea, extinderea forţei de muncă din sănătate trebuie să fie o prioritate strategică pentru stat. Investiţia în resursa umană din sănătate ia forma investiţiei în educaţia bazată pe competenţe, locuri de muncă decente şi salarizare echitabilă. Avem nevoie de planificare inteligentă în domeniul forţei de muncă din sănătate care să asigure numărul adecvat de profesionişti cu specializările adecvate şi o distribuţie geografică optimă. Avem nevoie, în egală măsură, de spitale curate, de condiții, de salarizare, de infrastructură adecvate pentru desfășurarea activității la cele mai înalte standarde, de oportunități de dezvoltare a carierei și de specializare și, nu în ultimul rând, de o revalorizare a profesiei medicale, pentru ca atât medicii activi în sistem, cât și cei tineri să aleagă să profeseze în România”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

    Consilierul prezidențial a subliniat necesitatea consolidării colaborării dintre medicii din țară și cei din diaspora, „în vederea schimbului de expertiză, a transferului de expertiză ori inițierii de proiecte comune”.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun a participat, joi, la evenimentul de lansare a Inițiativei România Contează, o campanie dedicată medicilor, lansată de Colegiul Medicilor din Municipiul București, în contextul Zilei Mondiale a Sănătății, marcată la 7 aprilie.

    „Inițiativa România Cotează a Colegiului Medicilor din Muncipiul București este lăudabilă”, a afirmat consilierul prezidențial.

    Președintele CMMB: Inițiativa România Contează, un mesaj de apreciere pentru medicii care au ales să profeseze sistemul de sănătate românesc

    România are numeroşi medici dedicaţi, profesionişti, empatici, care luptă în fiecare zi pentru binele pacienţilor, a transmis, joi, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), la evenimentul de lansare a Iniţiativei „România Contează”, o campanie dedicată medicilor, lansată de CMMB în contextul Zilei Mondiale a Sănătății 2023. ”România medicală contează! România medicală contează pentru medicii care au ales să profeseze în România. România medicală contează pentru noi, ca pacienți, pentru că fiecare dintre noi am fost într-un anumit moment pacienți”, a subliniat președintele CMMB.

    ”Proiectul lansat astăzi este un mesaj de apreciere şi de recunoştinţă pentru medicii care au ales să lucreze în sistemul de sănătate bucureştean şi, bineînţeles, românesc. Însă, în acelaşi timp, acest proiect doreşte să creeze punţi de legătură între medicii din sistemul medical bucureştean şi medicii români, care, din diverse motive, au ales să profeseze în străinătate. Ne dorim, astfel, să dinamizăm schimbul de experienţă dintre medicii care activează în sistemul de sănătate bucureştean şi medicii români care au ales să profeseze în străinătate. Schimbul de experienţă şi colaborarea între medici sunt esenţiale pentru practica medicală curentă, dar şi pentru sprijinirea şi îngrijirea pacienţilor”, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul București, prof. univ. dr.  Cătălina Poiană.

    Președintele CMMB a afirmat că apreciază medicii dedicați, care sunt în fiecare zi alături de pacienți.

    ”În primul rând, trebuie să spunem foarte clar: apreciem medicii dedicaţi, care zi de zi sunt lângă pacienţi. În acelaşi timp, dezavuăm şi ne delimităm de medicii care nu îşi respectă pacienţii. Pe mine, cel puţin, aceştia nu mă reprezintă. Cu siguranţă nu trebuie să ascundem atunci când în rândurile noastre se întâmplă şi lucruri care nu ar trebui să se întâmple. Însă, o spun cu fermitate – profesia medicală nu se identifică cu astfel de cazuri. Avem numeroşi medici dedicaţi, avem medici profesionişti, avem medici empatici, care luptă în fiecare zi pentru binele pacienţilor. Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti apreciază medicii corecţi. Ce putem face concret? În primul rând, trebuie să vedem cum îi putem ţine în sistemul medical pe cei care au ales să nu plece din ţară şi au ales să îşi practice profesia, cu devotament şi dăruire, aici, în sistemul medical bucureştean”, a precizat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

    Totodată, președintele CMMB le-a mulțumit medicilor ”corecți și dedicați care au ales să profeseze în sistemul medical bucureștean”.

    ”În această zi, Colegiul Medicilor din Municipiul București dorește să-și arate, împreună cu dumneavoastră, aprecierea și considerația pentru medicii corecți și dedicați care au ales să profeseze în sistemul medical bucureștean și, bineînțeles, nu numai. În calitate de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, le mulțumesc. Știu că de foarte multe ori nu este ușor. Și eu, ca și mulți dintre dumneavostră, sunt medic în acest sistem medical bucureștean. Și eu, ca și dumneavoastră, m-am confruntat și probabil o să ne mai confruntăm cu diverse provocări și neajunsuri care îngreunează de multe ori activitatea medicului, dar astăzi trebuie să spunem cu toții că România medicală contează, deopotrivă pentru medici și pacienți”, a explicat președintele CMMB.

    Inițiativa România Contează a fost lansată de Colegiul Medicilor din Municipiul București în cotextul Zilei Mondiale a Sănătății, marcată în fiecare an la 7 aprilie.

    ”Vă mulțumesc foarte mult că sunteți alături de Colegiul Medicilor din Municipiul București într-un moment atât de important în care lansăm, aici și acum, Campania România Contează dedicată medicilor. Și nu întâmplător am ales această zi. Nu trebuie să uităm că (…) pe 7 aprilie sărbătorim Ziua Mondială a Sănătății. O zi mondială pe care noi o dedicăm medicilor noștri. Și, pentru că, anul acesta, tema propusă de Organizația Mondială a Sănătății este “Sănătate pentru toți”, noi, Colegiul Medicilor din Municipiul București, ne-am propus ca, prin această campanie, să venim în întâmpinarea acestui deziderat și să nu uităm că pentru a avea sănătate pentru toți trebuie să avem medici pentru toți.  (…) Cred că, în contextul Zilei Mondiale a Sănătății, trebuie să apreciem medicii pentru care România medicală contează”, a mai spus prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

    ”Vă invit să fim o voce comună a proiectului România Contează!”, a îndemnat președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.