19.4 C
București
sâmbătă, septembrie 5, 2026
More

    UMF Cluj: Numărul candidaților la admitere, în funcție de facultate

    Recent, pe site-ul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, s-a publicat situația participării la examenul de admitere în ciclul universitar de licență, sesiunea iulie 2023.

    Potrivit instituției, numărul total de candidați înscriși este 1.567, cifra celor înscriși la fiecare facultate din cadrul UMF Cluj, la data de 15 iulie, fiind următoarea:

    • Medicină – 984 candidați.
    • Medicină Dentară – 112 candidați.
    • Farmacie – 37 candidați.
    • Asistenţă Medicală Generală – 161 candidați.
    • Balneofiziokinetoterapie şi Recuperare – 85 candidați.
    • Radiologie şi Imagistică – 78 candidați.
    • Tehnică Dentară – 68 candidați.
    • Nutriţie şi Dietetică – 42 candidați.
    Sursa foto: UMF Cluj

    Un nou spital de psihiatrie, inaugurat în localitatea arădeană Căpâlnaş

    sursa foto: CJ Arad/Facebook

    Un nou spital de psihiatrie a fost inaugurat, vineri, în localitatea arădeană Căpâlnaş, investiţia fiind de peste 26 de milioane de lei.

    Este al doilea spital construit de la zero în ultimii ani în judeţ, după Spitalul TBC din municipiul Arad, urmând ca în toamnă să fie inaugurat şi un spital de oncologie.

    „Ne-a stimulat şi faptul că, fiind judeţ de graniţă, mulţi arădeni au plecat în străinătate să se trateze. De aceea, noi ne-am stabilit ca obiectiv să oferim aici, la Arad, serviciile medicale pe care arădenii le căutau în alte părţi, fie în judeţele Timiş sau Cluj, fie în Ungaria”, a declarat preşedintele Consiliul Judeţean Arad, Iustin Cionca.

    „În prezent, prin Ministerul Dezvoltării sunt în implementare 603 unităţi medicale la nivelul României, pe apelul PNDL 1 şi PNDL 2. Până la finele anului viitor sperăm ca toate aceste unităţi medicale să fie finalizate”, a declarat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian-Ioan Veştea, prezent la eveniment.

    Ministrul a precizat că este vorba de investiţii în reabilitarea spitalelor, dar că există şi spitale construite de la zero. Valoarea totală alocată celor 603 proiecte este de peste un miliard de lei, iar suma decontată până în prezent este de aproape 800 de milioane de lei.

    Noul Spital de Psihiatrie de la Căpâlnaş are o suprafaţă totală de 5.385 mp, cu demisol, parter şi etaj. Are 75 de locuri pentru pacienţi şi curte destinată activităţilor recreative. Unitatea va asigura asistenţă şi îngrijire medicală permanentă, dar şi programe de terapie ocupaţională.

    Lucrările au început în 2019, iar finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi bugetul judeţean.

    „Vechiul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, de unde vom muta aici pacienţii, funcţionează într-un imobil construit între 1876-1879, respectiv Castelul Mocioni-Teleki. Clădirea a primit funcţiunea de spital abia în 1979, iar pentru ocuparea imobilului am plătit chirie. Această investiţie era necesară nu doar fiindcă am plătit chirie în vechiul spaţiu, ci şi din cauza creşterii incidenţei afecţiunilor psihice. Asta motivează şi intenţia noastră de renovare şi modernizare a încă unui Spital de Psihiatrie, aflat în municipiul Arad, pe care l-am depus pentru finanţare prin Compania Naţională de Investiţii, valoarea investiţiei propuse fiind de aproximativ 16 milioane de lei”, a completat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, potrivit Agerpres.

    Lege promulgată: Analize și teste specifice deconatate pentru persoanele suspectate sau confirmate cu boli și afecțiuni alergice

    Persoanele suspectate sau confirmate cu boli și afecțiuni alergice vor beneficia de analize și teste specifice necesare diagnosticării decontate. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice.

    Potrivit actului normativ, prin ordin al ministrului Sănătății se va înființa un registru electronic național de evidență și urmărire a afecțiunilor alergice și imunologice.

    „Înregistrările în registru se fac de către medicii specialiști cu ocazia efectuării consultului medical, punerii diagnosticului, obținerii rezultatelor analizelor sau testelor recomandate, emiterea unor prescripții ori recomandări medicale precum și ori de câte ori constată ulterior modificarea datelor inițiale. Prin ordinul ministrului sănătății de înființare, organizare și funcționare a Registrului național de evidență și urmărire a afecțiunilor alergice și imunologice se prevăd bolile pentru care înregistrarea este obligatorie, precum și datele și informațiile cu caracter medical ce fac obiectul înregistrării”, se arată în lege.

    De asemenea, persoanele care prezintă risc de şoc anafilactic beneficiază, anual şi în mod gratuit, de două doze de adrenalină pentru autoinjectare, în baza documentului medical eliberat de medicul specialist.

    Conform legii, grădinițele și școlile vor trebui să le asigure copiilor diganosticați cu alergii un meniu care să țină cont de specificațiile medicului alergolog sau să le dea voie copiilor să vină de acasă cu mâncarea.

    Vă prezentăm textul legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice:

    Articol unic. – Legea nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 8 ianuarie 2021, se modifică și se completează, după cum urmează:

    1. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. – (1) În scop clinic, inclusiv pentru facilitarea consulturilor interdisciplinare și a cercetării în domeniul alergologie și imunologie clinică, se înființează și organizează, prin ordin al ministrului sănătății, în format electronic, Registrul național de evidență și urmărire a afecțiunilor alergice și imunologice.

    (2) Înregistrările în registrul prevăzut la alin. (1) se fac de către medicii specialiști cu ocazia efectuării consultului medical, punerii diagnosticului, obținerii rezultatelor analizelor sau testelor recomandate, emiterea unor prescripții ori recomandări medicale precum și ori de câte ori constată ulterior modificarea datelor inițiale.

    (3) Prin ordinul ministrului sănătății de înființare, organizare și funcționare a Registrului național de evidență și urmărire a afecțiunilor alergice și imunologice se prevăd bolile pentru care înregistrarea este obligatorie, precum și datele și informațiile cu caracter medical ce fac obiectul înregistrării.ˮ

    2. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 7. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la art. 6 lit. a) au obligaţia ca, pentru copiii diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni
    alergice şi pentru cei care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice, dovedite prin adeverinţă medicală emisă de medicul specialist, să asigure, după caz, toate mesele, conform programului la care este înscris copilul, sau posibilitatea pentru familie, părinţi, tutore ori reprezentant legal de a aduce în respectivele unităţi alimentele necesare hrănirii copiilor, în recipiente separate, servite individual. Instituţiile care au posibilitatea de pregătire a porţiilor individuale de hrană se asigură de faptul că mesele nu conţin ingredientele interzise a fi consumate, cuprinse în cadrul fişei cu alimente alergene a fiecărui copil, înmânată de familia/părinţii/tutorele/reprezentantul legal al copilului. Fac excepţie de la această obligaţie instituţiile care dau posibilitatea familiei/părinţilor/tutorelui/reprezentantului legal de a introduce în incinta lor alimentele necesare hrănirii copilului în recipiente individuale, fără îngrădirea, discriminarea sau condiţionarea acestora în vreun fel.

    (2) Unităţile de învăţământ superior prevăzute la art. 6 lit. b) au obligaţia ca, pentru studenţii diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice şi pentru cei care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu boli sau afecţiuni alergice, dovedite prin adeverinţă medicală emisă de medicul specialist, să asigure, după caz, toate mesele, conform programului la care este înscris studentul, sau posibilitatea pentru acesta de a aduce în respectivele instituţii alimentele necesare hrănirii, în recipiente separate, servite individual. Instituţiile care asigură masă în regim de cantină se asigură de faptul că există cel puţin un preparat care nu conţine ingredientele interzise a fi consumate, cuprinse în cadrul fişei cu alimente alergene a fiecărui student, înmânată de acesta. Fac excepţie de la această obligaţie instituţiile care dau posibilitatea studentului de a introduce în incinta lor alimentele necesare hrănirii sale, în recipiente individuale, fără îngrădirea, discriminarea sau condiţionarea acestuia în vreun fel.

    (3) Unităţile spitaliceşti prevăzute la art. 6 lit. c) asigură pacienţilor diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice şi celor care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu boli sau afecţiuni alergice toate mesele la care au dreptul pe perioada spitalizării, precum şi tratamentul medicamentos specific, care trebuie să nu conţină ingredientele interzise a fi consumate, potrivit fişei cu alimente alergene a fiecăruia. Porţiile demâncare sunt pregătite în recipiente separate, cu ustensile separate şi din alimente care nu conţin ingredientele interzise prin fişa de alergene pentru fiecare pacient. Pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestor acţiuni, unităţile spitaliceşti primesc instrucţiuni din partea direcţiei de sănătate publică şi, la cerere, pot beneficia de informare şi sprijin din partea asociaţiilor şi societăţilor cu expertiză în domeniu.

    (4) Unităţile de cazare prevăzute la art. 6 lit. e) şi unităţile de alimentaţie publică care oferă servicii de masă preşcolarilor, şcolarilor sau studenţilor diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice sau celor care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu boli sau afecţiuni alergice, dovedite prin adeverinţă medicală emisă de medicul specialist, asigură toate mesele, conform programului, garantând hrana cu alimente care să nu conţină ingredientele interzise prin fişa medicală cu alergene a fiecărei persoane. În măsura în care acest lucru nu este posibil, unităţile respective permit aducerea şi servirea în incinta lor a porţiilor de hrană specifice. Aceste obligaţii sunt condiţionate de informarea, în prealabil, cu privire la persoanele diagnosticate sau care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice.

    (5) Unităţile spitaliceşti de stat sau private prevăzute la art. 6 lit. c) şi cabinetele individuale de medicină de stat şi private, inclusiv cabinetele de medicină dentară de stat şi private, prevăzute la art. 6 lit. d), au obligaţia de a deţine în dotare cel puţin o doză de adrenalină pentru autoinjectare sau un alt preparat de adrenalină injectabilă, încadrate în termenul de valabilitate înscris pe ambalaj.”

    3. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 9. – (1) Persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli şiafecțiuni alergice le sunt decontate analizele şi testele specifice necesare diagnosticării. Analizele şi testele specifice minimale necesare diagnosticării se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (2) În baza recomandării Comisiei de alergologie și imunologie clinică a Ministerului Sănătății, setul de analize și teste specifice prevăzute la alin. (1) se completează prin Normele de aplicare ale Contractului cadru prevăzut de Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

    (3) Decontarea prevăzută la alin. (1) și (2) se realizează potrivit reglementărilor Contractului cadru și a Normelor sale de aplicar prevăzute de Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

    4. La articolul 10, alineatele (1) și (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art. 10. – (1) Persoanele care prezintă risc de şoc anafilactic beneficiază, anual şi în mod gratuit, de două doze de adrenalină pentru autoinjectare, în baza documentului medical eliberat de medicul specialist.
    ……………………………………………………………………………………………………..
    (3) În fiecare dintre instituţiile şi unităţile prevăzute la art. 6 lit. a), b) și e) se impune existenţa a cel puţin unei doze de adrenalină pentru autoinjectare sau a altui preparat de adrenalină injectabilă, încadrate în termenul de valabilitate înscris pe ambalaj.”

    5. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 11. – (1) În vederea organizării unor rețele medicale interdisciplinare necesare diagnosticării și tratării persoanelor cu boli și afecțiuni alergice și imunologice, prin ordin al ministrului sănătății, în funcție de criteriile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, după caz, se va desemna o unitate medicală, publică sau privată, din centrele universitare care au facultăți de medicină, ca centru regional de alergologie și imunologie, sau se înființează, potrivit art. 172 alin. (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, un astfel de centru în cadrul unor unități medicale publice din centrele universitare care au facultăți de medicină.

    (2) Criteriile în baza cărora o unitate medicală poate fi desemnată, respectiv aprobată, înființarea și organizarea unui centru regional de alergologie și imunologie sunt:
    a) teritoriale;
    b) specialitate și competență;
    c) organizare și dotare;
    d) specialitatea și gradele profesionale ale personalului medical.

    (3) Modalitatea de organizare şi de funcționare a rețelelor interdisciplinare regionale prevăzute la alin. (l) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    (4) În afara activităților medicale desfășurate în cadrul rețelei medicale interdisciplinare din raza sa de competență, centrele regionale de alergologie și imunologie, pot desfășura și următoarele activități:
    a) elaborează protocoale operaționale de practică medicală pentru bolile alergice și imunologice severe sau dificil de controlat;
    b) la solicitarea unităților medicale, coordonează metodologic, inclusiv prin elaborarea unor protocoale operaționale de practică medicală specifică unității medicale respective, activitatea de asistență medicală pentru pacienții cu boli și afecțiuni alergice și imunologice;
    c) colaborează cu alte unități medicale din rețeaua medicală în vederea diagnosticării, tratării și monitorizării pacienților cu boli și afecțiuni alergice;
    d) cercetare fundamentală, aplicativă și clinică în domeniul alergologie și imunologie;
    e) sănătate publică și prevenție;
    f) pregătirea studenților și a rezidenților din specialitatea „Alergologie și Imunologie Clinică” precum și a modulelor de specializare în alergologie și imunologie clinică a specialităților conexe;
    g) organizarea periodică de cursuri pentru asigurarea educației medicale continue a medicilor, farmaciștilor precum și a asistenților medicali ori a altor profesioniști din sistemul de sănătate în domeniul alergologiei și imunologiei.

    (5) Finanțarea centrelor regionale de alergologie și imunologie se asigură, după caz, din venituri proprii obținute din realizarea activităților prevăzute la alin. (4), de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății, în cazul participării lor la programele naționale de sănătate, precum și prin decontarea serviciilor medicale furnizate asiguraților, inclusiv prin intermediul rețelelor interdisciplinare, de către sistemul de asigurări sociale de sănătate.

    (6) Decontarea serviciilor medicale de către casele de asigurări de sănătate, pentru centrele regionale de alergologie și imunologie care au încheiat un contract cu o casă de asigurări de sănătate, se face potrivit prevederilor Contractului cadru și a Normelor sale de aplicare prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

    6. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 12. – Lipsa dozei de adrenalină pentru autoinjectare sau a altui preparat de adrenalină injectabilă ori existenţa unei doze de adrenalină pentru autoinjectare sau a altui preparat de adrenalină injectabilă expirate, în una dintre instituţiile şi unităţile prevăzute la art. 6 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 20.000 lei.”

    7. După articolul 13 se introduce un nou articol, art. 131 , cu următorul cuprins: „Art. 131 . – Contravențiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.”

    8. La articolul 14, alineatul (3) se abrogă.

     

    Dr. Cristina Cornoiu: Riscurile la care este expus organismul în perioadele de caniculă

    Pentru România, vremea caniculară se declară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35 grade Celsius în timpul zilei și se situează în jurul a 20 grade Celsius, sau peste acest prag, noaptea. Expunerea la temperaturi crescute poate determina o alterare a mecanismelor care reglează temperatura internă și reducerea toleranței la căldură – atenționează dr. Cristina Cornoiu medic specialist, Cabinet Planificare familială –Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu.
    Pe măsură ce temperatura mediului extern crește, organismul uman trebuie sa depună tot mai mult efort pentru a menține o valoare optimă a temperaturii corporale. Pentru acest lucru se vor angrena anumite mecanisme reflexe, precum dilatarea vaselor sangvine de la nivel superficial, astfel încât să se poată pierde căldura, inclusiv prin transpirație. Pe măsură ce transpirația se evaporă, căldura părăsește treptat corpul prin piele.
    Dilatarea vaselor de sânge poate duce la scăderea tensiunii arteriale și la creșterea efortului pe care inima îl depune să pompeze sângele. Astfel, inima va încerca să trimită sângele în mod corespunzător către tot organismul, iar pentru acest lucru va trebui să își accelereze ritmul, apărând tahicardia. În cazul în care tensiunea arterială scade prea mult, organele interne nu vor mai primi tot sângele de care au nevoie, iar riscul de infarct miocardic va crește considerabil.
    Deoarece vasele sangvine suferă modificări, la nivelul pielii se pot instala erupții cutanate și prurit (mâncărime). De asemenea, membrele inferioare se pot inflama semnificativ. În același timp, transpirația va duce la pierdere de lichide și sare, dar și la dezechilibre importante între aceste elemente.
    În final, toți acești factori se pot cumula și pot provoca epuizarea termică a organismului. Aceasta se manifestă prin următoarele elemente: confuzie, stare de amețeală, senzație de leșin (lipotimie), dureri de cap (cefalee), greață, crampe musculare, transpirații abundente, fatigabilitate (oboseală marcată).

    Categorii de persoane vulnerabile în perioadele de caniculă

    În general, oamenii sănătoși pot face față unei perioade moderate de căldură. Totuși, expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate reprezenta un factor de risc. Vârstele extreme sau unele afecțiuni cronice pot face indivizii mai puțin capabili să își controleze eficient temperatura corporală.
    Organismul sugarilor controlează cu dificultate procesul de termoreglare, astfel încât aceștia prezintă un risc crescut în perioada caniculară. Părinții ar trebui să evite expunerea copiilor la medii foarte calde. De asemenea, hidratarea celor mici este extrem de importantă și poate pune în pericol viața acestora atunci când nu este realizată corespunzător.
    Vârstnicii nu mai detectează schimbările de temperatură la fel de bine ca în tinerețe, iar organismul lor nu mai poate coborî eficient temperatura corporală. Adesea, persoanele în vârstă nu mai simt când temperaturile devin prea înalte și se expun timp îndelungat, fără a conștientiza expunerea.
    Unele afecțiuni de sănătate, precum diabetul zaharat, pot face organismul să piardă mai rapid apă, fie prin transpirație, fie prin urinări frecvente. Astfel, aceste persoane trebuie să fie prudente când se expun la medii foarte calde și trebuie să realizeze un consum ridicat de lichide pentru a suplini pierderile.
    Atunci când o persoană se expune la temperaturi ridicate, are loc o suprasolicitare a sistemului cardiovascular prin creșterea debitului cardiac și prin scăderea tensiunii arteriale, din cauza vasodilatației.
    Aceste fenomene pot duce la alterarea stării generale a persoanelor sănătoase, cu efecte destul de grave asupra pacienților cardiaci.
    Organismul uman elimină excesul de căldură prin transpirație, iar dacă această cantitate de apă pierdută nu poate fi compensată printr-o hidratare corespunzătoare, se instalează deshidratarea și complicațiile acesteia. Deshidratarea agravează starea bolnavilor cardiaci.
    Vara, se impune ca pacienții cu hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică sau insuficiență cardiacă să stea cât mai puțin la soare. Un real risc al caniculei este acela că pacienții diagnosticați cu boli cardiace se pot decompensa din cauza căldurii, ajungându-se până la insuficiență cardiacă.

    Efectele medicamentelor asupra organismului în perioadele de caniculă

    Impactul căldurii asupra organismului poate fi influențat de urmarea unor anumite tratamente medicamentoase. Totuși, tratamentele recomandate de medic nu trebuie întrerupte fără acordul acestuia.
    Diureticele cresc cantitatea de apă pe care corpul o elimină. Aceste medicamente sunt folosite în cazul mai multor afecțiuni, inclusiv în boli cardiace sau neurologice. La temperaturi ridicate, acestea cresc pericolele asociate dezechilibrelor hidro-electrolitice.
    Beta-blocantele, o altă categorie de medicamente destinate pacienților cu boli cardiovasculare, deoarece ajută la scăderea ritmului cardiac, pot îngreuna capacitatea organismului de a elimina căldura excesivă.
    Antihipertensivele reprezintă o categorie de medicamente ce au ca scop reducerea tensiunii arteriale. Combinația dintre scăderea tensiunii produse de aceste medicamente și cea produsă de căldură poate fi periculoasă. Același efect îl pot avea și unele medicamente indicate pentru pacienții cu boală Parkinson, dar și boala Parkinson în sine.
    Anumite medicamente destinate persoanelor cu epilepsie pot duce la blocarea procesului de transpirație, îngreunând astfel răcirea organismului.
    De asemenea, litiul (determină efecte psihotrope caracteristice la bolnavii cu psihoză maniacală) și statinele (clasă de medicamente folosite pentru a reduce valorile colesterolului seric) pot avea o concentrație mai mare în sânge atunci când există pierderi prea mari de lichide. Astfel, aceste medicamente pot produce complicații suplimentare.

    Căldura poate ucide?

    Răspunsul la aceasta întrebare este unul afirmativ. Cele mai multe decese cauzate de expunerea la căldură sunt reprezentate de infarcte miocardice și accidente vasculare cerebrale ce s-au instalat în încercarea organismului de a menține o temperatură stabilă.
    Recomandări pentru pacienții cu boli cronice pe timp de caniculă:
    – În zilele în care temperatura depășește 35°C, evitați să ieșiți din casă. Cea mai periculoasă perioadă este cea de la amiază, când soarele este foarte puternic. Încercați limitarea activității în aer liber dimineața devreme și seara după ora 19:00. Evitați să ieșiți din casă, pe cât posibil, în intervalul orar 11.00-18.00, prevenind astfel agravarea afecțiunilor cronice și apariția complicațiilor.
    – Ziua, pentru a menține o temperatură scăzută în locuință, este recomandat ca geamurile să fie ținute închise. Seara, când se răcorește, încăperile trebuie aerisite.
    – Îmbrăcați-vă adecvat. Alegeți haine lejere, în culori deschise sau fabricate din materiale naturale, răcoroase, precum inul, bumbacul, mătasea etc. De asemenea, este foarte important să aveți capul acoperit cu o pălărie, șapcă, sau chiar să folosiți o umbreluță de soare. Sunt utili și ochelarii de soare, precum și folosirea cremelor cu factor de protecție ridicat.
    – Beți multe lichide. Este important să beți cât mai multe lichide, indiferent de nivelul de activitate fizică practicat. Se recomandă, pentru zilele caniculare, un consum mai mare de lichide decât de obicei (3 litri de apă pe zi, în loc de cei 2 litri uzuali). De asemenea, nu așteptați să vă fie sete pentru a vă hidrata. Evitați băuturile foarte dulci, pe bază de cafeină sau alcoolice, deoarece produc deshidratare.
    – Înlocuiți sarea și mineralele pierdute prin transpirația excesivă. Alimentele proaspete de vară, respectiv fructele și legumele de sezon, sunt o cale sigură prin care puteți avea grijă de sănătatea inimii și a întregului organism.
    – Evitați mesele calde și grele. Acestea contribuie la creșterea temperaturii corporale.
    – Verificați-vă frecvent nivelul tensiunii arteriale.
    – Nu se măresc sau micșorează dozele medicamentelor fără recomandarea medicului curant!
    – Verificați actualizările meteo. Urmăriți posturile de știri pentru afla dacă au fost emise alerte pentru temperaturi extreme și care sunt recomandările specialiștilor pentru a vă proteja de efectele negative ale caniculei.
    (Material informativ realizat de dr. Cristina Cornoiu – medic specialist, Cabinet Planificare familială;  foto: Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu)

    Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”: Analize medicale decontate de Casa de Sănătate

    Din data de 1 iulie, în urma încheierii contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” efectuează analize medicale decontate în baza trimiterilor de la medicul de familie sau specialist.
    Lista acestor servicii de pe site-ul institutului, secțiunea Analize medicale, poate fi consultată AICI.

    Monitorul Oficial: Ordinul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii

    Ordinul nr. 2396/2023 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului:

    CAPITOLUL I

    Dispoziţii generale

    Art. 1. – (1) Se înfiinţează şi funcţionează ca organisme consultative ale Ministerului Sănătăţii:

    a) comisii de specialitate cu corespondent în nomenclatorul de specialităţi medicale;

    b) subcomisii;

    c) grupuri tehnice de lucru multidisciplinare.

    (2) Comisiile de specialitate, subcomisiile şi grupurile tehnice de lucru multidisciplinare sunt subordonate ministrului sănătăţii.

    (3) Denumirea comisiilor de specialitate şi subcomisiilor se regăseşte în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

    (4) Componenţa nominală a organismelor consultative prevăzute la art. 1 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

    (5) Coordonarea comisiilor de specialitate este asigurată de structura cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii prin:

    a) elaborarea proiectelor de ordin pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate, subcomisiilor şi grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare ale Ministerului Sănătăţii;

    b) arhivarea documentelor care rezultă din procesul de numire a membrilor comisiilor de specialitate, subcomisiilor şi grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare ale Ministerului Sănătăţii;

    c) elaborarea documentelor necesare decontării contravalorii cheltuielilor de deplasare în alte localităţi şi de cazare, ocazionate de participarea la întâlnirile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, convocate de ministrul sănătăţii sau de reprezentanţii desemnaţi;

    d) arhivarea convocatoarelor şi a proceselor-verbale ale şedinţelor organizate de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, pe domeniile de competenţă.

    Art. 2. – În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

    a) comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt organisme consultative cu corespondent în nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice, care furnizează expertiza necesară pe baza căreia Ministerul Sănătăţii coordonează din punct de vedere ştiinţific, profesional şi metodologic asistenţa medicală;

    b) subcomisiile sunt organisme consultative cu corespondent pentru un domeniu al unei specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice din reţeaua de asistenţă medicală;

    c) grupurile tehnice de lucru multidisciplinare sunt organisme consultative care au atribuţii de coordonare pentru patologii sau problematici comune mai multor specialităţi medicale;

    d) activitatea în cadrul organismelor consultative reprezintă succesiunea de activităţi sau participări la grupurile de lucru în urma cărora este întocmită documentaţia prin care sunt propuse reglementări pentru desfăşurarea activităţii medicale în domeniul de competenţă al acestora sau care fundamentează deciziile de politici de sănătate ale Ministerului Sănătăţii (protocoalele terapeutice, protocoalele naţionale de practică medicală, ghidurile de practică medicală, studiile de cercetare, curricula de pregătire, punctele de vedere de specialitate);

    e) propunerea organismelor consultative reprezintă expresia punctului de vedere profesional, formulat prin consultare, prin poşta electronică sau în cadrul şedinţelor, asumat de majoritatea membrilor fiecărui organism consultativ, comunicat numai cu semnătura preşedintelui sau preşedintelui desemnat, după caz;

    f) protocoalele terapeutice sunt documente care constituie baza de prescriere şi monitorizare a tratamentului cu medicamentele cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

    g) protocoalele naţionale de practică medicală sunt documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii pe baza recomandărilor instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

    h) ghidurile de practică medicală sunt documente care transpun, la nivel naţional, recomandările dezvoltate în mod sistematic, bazate pe dovezi ştiinţifice privind îngrijirile medicale care trebuie acordate într-o anumită circumstanţă clinică, elaborate de Colegiul Medicilor din România, de societăţi medicale de profil sau de experţi în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Sănătăţii sau de unităţile din subordinea acestuia; ghidurile de practică medicală sunt avizate de Ministerul Sănătăţii.

    CAPITOLUL II

    Calitatea de membru al comisiilor de specialitate
    Art. 3. – (1) Membrii comisiilor de specialitate pot fi specialişti în domeniul medical respectiv, având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică recunoscută în sistemul de sănătate.

    (2) În cadrul unei comisii de specialitate nu pot fi numiţi decât specialişti din domeniul medical cu corespondent în nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice.

    (3) Membrii comisiilor de specialitate sunt numiţi din dispoziţia ministrului sănătăţii, în urma propunerilor preşedinţilor comisiilor de specialitate sau în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătăţii cu universităţi de profil, societăţi profesionale şi Colegiul Medicilor din România.

    (4) Dobândirea calităţii de membru al comisiilor de specialitate este rezultatul unei asumări libere exprimate prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

    Art. 4. – (1) Membrii subcomisiilor sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

    (2) Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor prevăzute de lege.

    (3) Membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a păstra confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei.

    (4) Declaraţia de interese se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale datelor care fac obiectul acestei declaraţii, într-un interval de 30 de zile de la modificarea survenită.

    (5) Declaraţiile de interese şi de abţinere, precum şi angajamentul de confidenţialitate se depun şi se arhivează la structura cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    Art. 5. – (1) Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt specialişti recunoscuţi în sistemul de sănătate şi care:

    a) nu deţin funcţii remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale;

    b) nu deţin părţi sociale sau acţiuni în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, la care declarantul, împreună cu soţul/soţia şi rudele de gradul I, are mai mult de 5% din capitalul societăţii, indiferent de modul de dobândire a acţiunilor, medicale.

    (2) În situaţia în care membrii comisiilor de specialitate nu mai întrunesc condiţiile menţionate la alin. (1), aceştia au obligaţia de a informa Ministerul Sănătăţii.

    (3) Structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii formulează puncte de vedere şi prezintă conducerii ministerului rapoarte de evaluare pentru situaţiile identificate la alin. (1).

    (4) În situaţia în care un membru al unei comisii de specialitate a participat în ultimul an calendaristic la studii clinice care implică medicamente (DCI-uri) ale companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente care sunt propuse pentru includerea pe lista medicamentelor compensate şi sunt luate în discuţie în cadrul activităţii comisiei, acesta are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere şi să se retragă de la vot.

    Art. 6. – (1) Conflictul de interese manifestat în activitatea unui membru al comisiilor de specialitate se supune prevederilor legale în vigoare.

    (2) Evaluarea conflictelor de interese în cursul activităţii comisiilor de specialitate se face de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    (3) Identificarea conflictelor de interese este notificată de structura de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    (4) În situaţia identificării unui conflict de interese, membrul comisiei de specialitate are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin, şi să se retragă de la vot.

    (5) Conflictul de interese identificat în activitatea unui membru al comisiilor de specialitate ca urmare a omiterii declarării riscurilor în cadrul declaraţiei de interese actualizate conduce la pierderea calităţii de membru şi este sancţionat conform prevederilor legale în vigoare.

    CAPITOLUL III

    Comisiile de specialitate
    Art. 7. – Comisia de specialitate este constituită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi minimum 5 membri.

    Art. 8. – Atribuţiile preşedintelui comisiei de specialitate sunt următoarele:

    a) propune convocarea comisiei de specialitate, prin intermediul secretarului comisiei;

    b) prezidează şedinţele comisiei de specialitate, iar în cazul în care în urma votului membrilor comisiei se înregistrează o situaţie de paritate, votul acestuia este decisiv;

    c) semnează documentele elaborate de comisia de specialitate sau subcomisie, reprezentând punctele de vedere profesionale formulate prin consultare cu membrii prin poşta electronică sau în cadrul şedinţelor;

    d) semnează centralizatorul de prezenţă pentru membrii comisiei de specialitate sau subcomisiei, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la prezentul ordin, în vederea obţinerii indemnizaţiei lunare;

    e) semnează protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor şi protocoalele naţionale de practică medicală asumate de majoritatea membrilor comisiei de specialitate şi le supune aprobării ministrului sănătăţii.

    Art. 9. – Atribuţiile vicepreşedintelui comisiei de specialitate sunt următoarele:

    a) preia atribuţiile preşedintelui comisiei de specialitate în situaţia în care, din motive obiective, acesta nu poate participa la lucrările comisiei;

    b) semnează şi comunică structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, care au solicitat punctul de vedere, răspunsul formulat prin consultarea membrilor comisiei de specialitate, în situaţia prevăzută la lit. a).

    Art. 10. – Atribuţiile secretarului comisiei de specialitate sunt următoarele:

    a) înregistrează în registrul comisiei de specialitate documentele transmise de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se asigură că acestea au număr de înregistrare emis de Ministerul Sănătăţii;

    b) centralizează documentele înregistrate şi transmise de structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii;

    c) arhivează documentele primite de la reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, precum şi punctele de vedere profesionale formulate de comisia de specialitate şi le transmite structurii cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii la încetarea mandatului;

    d) organizează şedinţele comisiei de specialitate;

    e) redactează procesul-verbal al şedinţei, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la prezentul ordin;

    f) asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal cuprinse în documentele primite sau elaborate în cadrul comisiei de specialitate;

    g) înaintează răspunsul formulat prin consultarea membrilor comisiei de specialitate, cu semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui, după caz, structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii care au solicitat punctul de vedere;

    h) înaintează structurii cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale foile de prezenţă lunare ale membrilor comisiei de specialitate, procesele-verbale ale şedinţelor şi centralizatorul participărilor la şedinţe, ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 6 şi 7 la prezentul ordin.

    Art. 11. – (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii:

    a) elaborează protocoale terapeutice privind prescrierea medicamentelor, protocoale naţionale de practică medicală sau adaptează conţinutul acestora în baza protocoalelor internaţionale în domeniu, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării, pe care le supun aprobării ministrului sănătăţii;

    b) avizează ghidurile de practică medicală;

    c) fundamentează deciziile ministrului sănătăţii cu privire la politicile, strategiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei din sfera de competenţă, în acord cu politicile publice din domeniul sănătăţii;

    d) identifică şi propune ministrului sănătăţii priorităţile naţionale pe termen scurt, mediu şi lung, corespunzător domeniului de specialitate din sfera de competenţă;

    e) elaborează propuneri pentru pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

    f) elaborează propuneri pentru programe naţionale de sănătate care se asigură în cadrul sistemului de asigurări de sănătate sau de la bugetul de stat;

    g) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi cu cele din cadrul universităţilor de medicină şi farmacie pentru elaborarea programelor de pregătire profesională, organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ postuniversitar;

    h) colaborează cu societăţile profesionale în problemele majore ori de interes naţional din sfera de competenţă;

    i) propun preşedinţii comisiilor de specialitate teritoriale şi evaluează, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, recomandările formulate de acestea pentru trimiterea unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate;

    j) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea elaborării şi transmiterii răspunsurilor la întrebările/interpelările parlamentarilor, precum şi a punctelor de vedere profesionale asupra propunerilor legislative, cu impact în domeniul sănătăţii, cu respectarea termenelor legale în vigoare, în funcţie de obiectul de activitate specific al fiecărei comisii de specialitate;

    k) emit puncte de vedere profesionale în exercitarea atribuţiilor care le revin, la solicitarea structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii;

    l) propun abilităţile incluse în curricula de pregătire în rezidenţiat;

    m) avizează curricula propusă de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, stomatologie şi farmacie acreditate;

    n) elaborează fişa postului rezidentului, cu caracter şi conţinut general obligatorii, care să cuprindă drepturile, obligaţiile şi limitele de competenţă ale acestuia, cu avizul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi, respectiv, Colegiului Farmaciştilor din România, după caz, pentru fiecare dintre specialităţile prevăzute de nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

    o) avizează recunoaşterea stagiilor de pregătire efectuate în afara României în vederea prezentării la examenul de specialist, pe baza următoarelor documente: fotocopii şi traduceri legalizate ale documentelor emise de autorităţile competente din ţările respective;

    p) propun tematicile examenului de medic specialist, medic primar şi cele pentru concursuri de ocupare de posturi, precum şi bibliografiile aferente;

    q) propun echivalarea studiilor în baza unui referat semnat de responsabilul naţional de program pentru medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care au urmat într-un stat membru al Uniunii Europene, în Spaţiul Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Republica Moldova un program de pregătire similar ca tematică şi durată, pe baza documentelor doveditoare emise de autorităţile competente;

    r) propun preşedintele şi un membru pentru comisia mixtă cu atribuţii privind recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele terţe, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, echivalente specialităţilor medicale clinice şi paraclinice prevăzute de nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

    s) emit recomandări privind oportunitatea utilizării ca tratament de ultimă instanţă a unui medicament, atunci când nu există avizul Comitetului pentru medicamente de uz uman din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului;

    t) eliberează un document justificativ privind încadrarea unui medicament în categoria celor pentru nevoi speciale care nu pot fi satisfăcute de medicamentele ce deţin autorizaţie de punere pe piaţă în România şi comunică necesarul pentru 12 luni de utilizare, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării, în condiţiile legii;

    u) emit avizul, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării, cu privire la alegerea comparatorului relevant pentru practica medicală din România – medicament aferent unei DCI care are aceeaşi indicaţie aprobată şi se adresează aceluiaşi segment populaţional sau aceluiaşi subgrup populaţional cu medicamentul evaluat;

    v) transmit, în cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării, numărul de pacienţi eligibili pentru fiecare indicaţie/arie terapeutică în parte aferentă medicamentelor pentru care s-a emis decizie de includere condiţionată, precum şi încadrarea medicamentelor în criteriile de prioritizare şi gradul de substituibilitate al acestora, după caz;

    w) îndeplinesc şi alte sarcini stabilite de ministrul sănătăţii, în acord cu specificul domeniului de activitate pe care îl coordonează, precum şi alte atribuţii prevăzute în alte acte normative;

    x) coordonează activitatea subcomisiilor pe care le au în structura lor.

    (2) În domeniul programelor naţionale de sănătate, comisiile de specialitate colaborează cu structura cu atribuţii în domeniul programelor naţionale de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii pentru:

    a) identificarea şi rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate specifice domeniului de competenţă, în conformitate cu strategia naţională de sănătate;

    b) evaluarea nevoilor populaţiei în domeniul sănătăţii;

    c) asigurarea concordanţei programelor naţionale de sănătate cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu;

    d) definirea structurii, obiectivelor, activităţilor, precum şi a oricăror alte condiţii şi termene necesare implementării şi derulării programelor naţionale de sănătate;

    e) elaborarea criteriilor de selecţie a unităţilor de specialitate prin care se implementează programele naţionale de sănătate;

    f) elaborarea protocoalelor naţionale de practică medicală şi a ghidurilor de practică medicală necesare în fundamentarea modificării sau înfiinţării unui program sau subprogram;

    g) estimarea şi fundamentarea necesarului de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele naţionale de sănătate, precum şi cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu;

    h) stabilirea măsurilor necesare în vederea îmbunătăţirii modului de derulare a programelor naţionale de sănătate;

    i) propunerea unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate;

    j) elaborarea de criterii, standarde şi metodologii pentru evaluarea impactului, oportunităţii şi eficienţei programelor naţionale de sănătate;

    k) analizarea modului de aplicare de personalul medical cu responsabilităţi în implementarea programelor naţionale de sănătate a ghidurilor de practică medicală, protocoalelor naţionale de practică medicală şi a protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobate în condiţiile legii;

    l) evaluarea privind implementarea şi desfăşurarea programelor naţionale pe domeniul de activitate specific.

    (3) Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii pot solicita de la comisiile de specialitate, pe domeniile de competenţă, puncte de vedere profesionale şi alte informaţii necesare activităţii acestora.

    (4) Solicitările structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii se transmit prin poştă electronică tuturor membrilor comisiei de specialitate.

    (5) În situaţia în care se impune transmiterea documentelor în format fizic, acestea vor fi transmise preşedintelui comisiei de specialitate la adresa de corespondenţă declarată.

    Art. 12. – (1) Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii colaborează cu comisiile de specialitate în domeniul de competenţă al acestora pentru fundamentarea deciziilor de politici de sănătate ale Ministerului Sănătăţii.

    (2) Pentru buna desfăşurare a activităţii comisiilor de specialitate, preşedinţii comisiilor sau reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pot invita în cadrul şedinţelor şi alţi specialişti în domeniu, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, în funcţie de temele supuse discuţiilor.

    (3) Persoanele invitate la şedinţele comisiilor de specialitate se vor supune aceloraşi reguli privind confidenţialitatea ca şi membrii comisiilor, prin semnarea angajamentului de confidenţialitate al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

    Art. 13. – (1) Comisiile de specialitate îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor organizate în urma unei convocări la propunerea preşedintelui sau a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii sau prin intermediul poştei electronice.

    (2) Convocatorul este elaborat de structura de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii specifice temei şedinţei.

    (3) Convocatorul este avizat de secretarul de stat care coordonează structura de specialitate solicitantă din cadrul Ministerului Sănătăţii şi semnat de ministrul sănătăţii.

    (4) Comisiile de specialitate se întrunesc la sediul Ministerului Sănătăţii sau într-o altă locaţie stabilită de preşedintele comisiei sau îşi pot desfăşura activitatea în şedinţe organizate în sistem online.

    (5) În situaţia în care, din motive obiective, preşedintele nu poate participa la lucrările comisiei de specialitate, atribuţiile sale sunt preluate de vicepreşedinte sau, în lipsa acestuia, de un preşedinte de şedinţă ales dintre membrii prezenţi.

    (6) Cvorumul necesar pentru întrunirea comisiei de specialitate este de cel puţin 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot, iar propunerea se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

    (7) În situaţia în care numărul membrilor cu drept de vot este par şi există egalitate privind votul, votul preşedintelui este decisiv.

    (8) Preşedintele comisiei de specialitate are dreptul la un singur vot. Secretarul comisiei de specialitate şi persoanele care sunt invitate să participe la şedinţele acesteia nu au drept de vot.

    (9) La fiecare şedinţă a comisiilor de specialitate se întocmeşte un proces-verbal care este semnat de toţi participanţii.

    (10) În situaţia în care sunt convocate mai multe comisii de specialitate într-o şedinţă comună, se stabilesc un preşedinte de şedinţă şi un secretar, aleşi dintre membrii prezenţi. Şedinţele comune nu au procedură de vot, iar deciziile se adoptă prin consens.

    Art. 14. – (1) Membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a răspunde, în termen de 10 zile lucrătoare din momentul primirii solicitării, dacă nu au fost stabilite alte termene de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. În situaţia în care sunt necesare date suplimentare pentru a formula o propunere, termenul se prelungeşte numai cu acordul Ministerului Sănătăţii.

    (2) Punctele de vedere profesionale elaborate de comisiile de specialitate sunt documente de uz intern în baza cărora sunt fundamentate documentele elaborate de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la politicile, strategiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei din sfera de competenţă, în acord cu politicile publice din domeniul sănătăţii, şi sunt comunicate cu semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui, după caz.

    (3) În situaţia în care preşedintele şi vicepreşedintele se recuză, prin completarea anexei nr. 5 la prezentul ordin, documentele sunt semnate şi comunicate de membrul desemnat prin consens în cadrul comisiei de specialitate.

    (4) Documentele elaborate de membrii comisiilor de specialitate sunt arhivate de secretarul comisiei şi se depun la Ministerul Sănătăţii, în situaţia în care se modifică componenţa comisiei.

    CAPITOLUL IV
    Subcomisiile şi grupurile tehnice de lucru multidisciplinare
    Art. 15. – (1) Comisiile de specialitate pot avea în structura lor una sau mai multe subcomisii, a căror activitate o coordonează.

    (2) Subcomisia este constituită din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi minimum 3 membri.

    (3) Dobândirea calităţii de membru al subcomisiilor este rezultatul unei asumări libere, exprimate prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

    (4) Membrii subcomisiilor sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin.

    (5) Membrii subcomisiei menţionate în anexa nr. 1 pct. 18 lit. b) sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, precum şi angajamentul de confidenţialitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 9.

    (6) Deciziile subcomisiei se adoptă cu majoritate simplă a voturilor şi sunt transmise, spre avizare, preşedintelui comisiei de specialitate care coordonează activitatea subcomisiei, în termen de 5 zile de la adoptarea acestora.

    (7) Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile membrilor subcomisiilor sunt similare celor ale membrilor comisiilor de specialitate.

    (8) Membrii subcomisiilor Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor prevăzute de lege, similar celor ale comisiilor de specialitate.

    Art. 16. – (1) Grupurile tehnice de lucru multidisciplinare se constituie şi se dizolvă la solicitarea expresă a ministrului sănătăţii, fundamentată pe nevoile sistemului de sănătate.

    (2) Grupul tehnic de lucru multidisciplinar este constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi minimum 5 membri, în funcţie de tipul de patologie.

    (3) Dobândirea calităţii de membru al grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare este rezultatul unei asumări libere, exprimate prin semnarea unui acord, prezentat ca model în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

    (4) Grupurile tehnice de lucru multidisciplinare sunt constituite din membrii comisiilor de specialitate corespunzătoare patologiilor de interes comun mai multor specialităţi medicale.

    (5) În mod justificat, pot fi numiţi şi membri din alte profesii care sunt necesare pentru activitatea grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare.

    (6) Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile membrilor grupurilor tehnice de lucru multidisciplinare sunt similare celor ale membrilor comisiilor de specialitate.

    (7) Membrii grupul tehnic de lucru multidisciplinar menţionaţi la alin. (5) au obligaţia de a completa anexele nr. 3 şi 4 la prezentul ordin.

    CAPITOLUL V
    Plata indemnizaţiei
    Art. 17. – (1) Membrii comisiilor de specialitate prevăzute la art. 1 pot beneficia de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă, la cerere, proporţional cu numărul de participări efective la şedinţe.

    (2) Activitatea în cadrul comisiilor de specialitate este remunerată doar dacă este desfăşurată la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi doar dacă această activitate se finalizează într-un document care este aprobat de ministrul sănătăţii.

    (3) În vederea plăţii indemnizaţiei, pentru lunile în care se înregistrează activitate în cadrul comisiei de specialitate, secretarul comisiei centralizează participările membrilor comisiei, conform centralizatorului de prezenţă prevăzut în anexa nr. 7 la prezentul ordin, în care este specificată proporţia participărilor pentru fiecare membru, pe care îl transmite structurii cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, împreună cu documentele elaborate în cursul lunii respective, în vederea elaborării referatului care va fi înaintat ministrului sănătăţii, spre aprobare. În situaţia în care comisia de specialitate nu şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul unei luni, membrii acesteia nu beneficiază de indemnizaţie în această perioadă.

    (4) Cheltuielile reprezentând plata indemnizaţiei lunare se suportă de la titlul 10 „Cheltuieli de personal” (art. 10.01.12) din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza referatului lunar semnat de ministrul sănătăţii şi aprobat de ordonatorul principal de credite. În vederea efectuării plăţii, documentele vor fi înaintate către direcţia cu atribuţii în domeniul financiar-contabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, până pe data de 10 a lunii curente, pentru luna precedentă.

    (5) Cheltuielile de transport ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de către Ministerul Sănătăţii, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare, de la titlul 20 „Bunuri şi servicii” (art. 20.06.01). În vederea efectuării plăţii, documentele justificative vor fi înaintate către direcţia cu atribuţii în domeniul financiar-contabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, până pe data de 10 a lunii curente, pentru luna precedentă.

    (6) Alocaţia de cazare ocazionată de participarea în comisiile de specialitate este suportată de către Ministerul Sănătăţii, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 714/2018, cu modificările ulterioare, de la titlul 10 „Cheltuieli de personal” (art. 10.01.13). În vederea efectuării plăţii, documentele justificative vor fi înaintate către direcţia cu atribuţii în domeniul financiar-contabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, până pe data de 10 a lunii curente, pentru luna precedentă.

    (7) În termen de 5 zile de la aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate, fiecare membru are obligaţia de a transmite Ministerului Sănătăţii următoarele date: codul IBAN al contului în care se achită indemnizaţia, denumirea băncii şi copie de pe cartea de identitate, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

    Art. 18. – Membrii organismelor consultative prevăzute la art. 1 alin. (1), precum şi structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    Art. 19. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.202/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor şi subcomisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. 20. – Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 21. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    DENUMIREA comisiilor de specialitate şi subcomisiilor Ministerului Sănătăţii:

    1. Comisia de alergologie şi imunologie clinică

    2. Comisia de anatomie patologică

    3. Comisia de anestezie şi terapie intensivă

    4. Comisia de boli infecţioase

    5. Comisia de cardiologie

    6. Comisia de cardiologie pediatrică

    7. Comisia de chirurgie cardiovasculară

    8. Comisia de chirurgie generală

    9. Comisia de chirurgie orală şi maxilofacială

    10. Comisia de chirurgie pediatrică

    11. Comisia de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă

    12. Comisia de chirurgie toracică

    13. Comisia de chirurgie vasculară

    14. Comisia de dermatovenerologie

    15. Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

    16. Comisia de endocrinologie

    17. Comisia de epidemiologie

    18. Comisia de farmacologie clinică

    a) Subcomisia de toxicologie şi toxicodependenţă

    b) Subcomisia pentru produsele cărora li se aplică prevederile Legii nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

    19. Comisia de gastroenterologie

    20. Comisia de gastroenterologie pediatrică

    21. Comisia de genetică medicală

    – Subcomisia de medicină personalizată

    22. Comisia de geriatrie şi gerontologie

    23. Comisia de hematologie

    a) Subcomisia de terapii celulare

    b) Subcomisia de transfuzii

    24. Comisia de igienă

    25. Comisia de medicină de familie

    a) Subcomisia de medicină şcolară

    b) Subcomisia de medicină alternativă

    26. Comisia de medicină fizică şi de reabilitare

    27. Comisia de medicină dentară

    28. Comisia de medicină internă

    29. Comisia de medicină de laborator

    30. Comisia de medicină legală

    31. Comisia de medicina muncii

    32. Comisia de medicină de urgenţă

    33. Comisia de microbiologie medicală

    34. Comisia de nefrologie

    35. Comisia de nefrologie pediatrică

    36. Comisia de neonatologie

    37. Comisia de neurochirurgie

    38. Comisia de neurologie

    39. Comisia de neurologie pediatrică

    40. Comisia de obstetrică-ginecologie

    41. Comisia de oftalmologie

    42. Comisia de oncologie şi hematologie pediatrică

    43. Comisia de oncologie medicală

    a) Subcomisia de chirurgie oncologică

    b) Subcomisia de îngrijiri paliative

    44. Comisia de ortopedie pediatrică

    45. Comisia de ortopedie şi traumatologie

    46. Comisia de otorinolaringologie

    47. Comisia de pediatrie

    48. Comisia de pneumologie

    – Subcomisia pentru asigurarea controlului tuberculozei

    49. Comisia de pneumologie pediatrică

    50. Comisia de psihiatrie

    51. Comisia de psihiatrie pediatrică

    52. Comisia de radiologie imagistică medicală

    – Subcomisia de medicină nucleară

    53. Comisia de radioterapie

    ASSMB și Poliția Capitalei, proiect comun privind prevenirea îmbolnăvirilor dedicat copiilor instituționalizați

    „Împreună pentru TINEri” este un proiect comun al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale (ASSMB) și Poliției Capitalei privind prevenirea criminalității în București care a ajuns, în această săptămână, la copiii și adolescenții instituționalizați de la Centrul de Plasament Pinocchio.

    Educația pentru propria sănătate și cea colectivă, prevenirea îmbolnăvirilor și controlul răspândirii infecțiilor, precum și sfaturi practice pentru evitarea comportamentelor periculoase au constituit elementele principale ale întâlnirii recente pe care cadrele medicale din Rețeua de Medicină Școlară a ASSMB, specialiștii  Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul DGPMB, împreună cu experți din societatea civilă, le-au prezentat, într-o manieră deschisă și interactivă, unui grup de 50 de copii și adolescenți.

    „Prin aceste sesiuni de educație pentru sănătate ne dorim să ajutăm copiii și adolescenții să mențină o stare bună de sănătate. Experiența ne demonstrează că, prin eforturi comune, este mult mai ușor să îi învățăm pe tineri să deprindă comportamentele sănătoase, decât să tratăm problemele ulterioare care pot apărea” – menționează dr. Florentina Pociovalișteanu, specialist medicină generală.

    Poliția Capitalei și ASSMB sfătuiesc copiii instituționalizați să adopte un mod de viață sănătos, ferit de mediul infracțional

    Prin această nouă serie de activități ASSMB și partenerii din cadrul Poliției Capitalei – Prevenirea Criminalității București își propun dezvoltarea proiectului „Împreună pentru TINEri”, prin includerea în grupul țintă a minorilor instituționalizați (centre de plasament, apartamente sociale) din municipiul București, precum și asistenților sociali (personalul din sistemul de protecție socială).

    „În acest fel încercăm și pe perioada vacanței de vară să le vorbim copiilor despre comportamentele pozitive pe care le pot adopta, care îi pot ajuta să se integreze și să reușească în viață, precum și despre meseriile pe care au posibilitatea să le învețe și care le pot asigura un trai în siguranță. De asemenea, le vorbim despre necesitatea evitării mediului infracțional și despre cum se pot feri de  pericolele care pot apărea atât în mediul social în care ei trăiesc, cât și în general” – transmite Liana Roșescu, Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Capitalei.

    SCJU Ilfov: Program gratuit pentru depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipient

    Începând cu anul 2012, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Ilfov este în desfășurare PN VII.I “Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin”, până în prezent efectuându-se peste 5000 teste Babeș Papanicolau (frotiuri convenționale).
    Beneficiarii programului sunt femeile cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani, care au calitatea de asigurat în conformitate cu prevederile art.222 alin (1) din Legea nr 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, precum și femeile care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse și care îndeplinesc urmatoarele condiții:
    – domiciliul stabil in București sau județul Ilfov;
    – nu au diagnostic confirmat de cancer de col;
    – sunt asimptomatice;
    – nu au antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col
    În cadrul Secției Obstetrică-Ginecologie se pot continua investigațiile (colposcopie, biopsii si examen histopatologic) pentru pacientele care prezintă rezultate anormale în urma testării. De asemenea, tot aici, se va stabili conduita terapeutică potrivit protocoalelor în vigoare (monitorizare, excizia leziunilor cu ansa diatermică, conizații, intervenții chirurgicale cu viza oncologică). Detalii suplimentare și programări se pot obține și telefonic, apelând 0787.253.377.

    Caz impresionant de voință la Iași: Un student cu tumoare de 9 cm și-a luat licența chiar de pe patul de spital. După examen, a învins și boala!

    Un student, în vârstă de 22 ani, a trecut printr-o experiență incredibilă, reușind să învingă o tumoare de nouă centimetri în diametru, descoperită de medicii Spitalului Clinic de Urgență “Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași după investigații de înaltă performanță.
    Tânărul, student al Facultății de Inginerie Electrică, Energie și Informatică Aplicată a Universității Tehnice a înfruntat stresul resimțit având o motivație puternică: și-a susținut examenul de licență chiar de pe patul de spital, iar apoi a fost supus unei intervenții chirurgicale de succes, care i-a salvat viața ca printr-un miracol – apreciază reprezentanții instituției medicale.

    Tânărul student avea simptome neobișnuite și dureri de cap persistente

    „Acest caz remarcabil a început când tânărul student avea simptome neobișnuite și dureri de cap persistente. După consultarea specialiștilor și efectuarea unor investigații de imagistică de înaltă precizie, a fost descoperită o tumoare cerebrală de proporții impresionante. Tumoarea, cu un diametru de 9 cm, reprezenta o amenințare serioasă pentru viața tânărului” – relatează medicii ieșeni menționând totodată faptul că în ciuda presiunii și stresului provocate de intervenția chirurgicală, nimic nu l-a oprit pe tânărul absolvent să renunțe la visul său.
    “S-au manifestat dureri în zona ochilor. Simțeam că se umflă ca cepele. După a înaintat durerea către zona cervicală. Aveam stări de greață în timpul somnului. Am aflat că sufăr de o tumoare pe creier. Vedeam tulbure înainte acum văd bine. M-am stresat foarte tare.
    Vă mulțumesc! Eroi de sacrificiu! Să nu renunțe niciodată la visele lor. Vă mulțumesc!” – a transmis Carlo Felix Adam, apreciatul student care a învins atât în lupta cu tumoarea cât și cu examenul de licență.

    Conf. univ. dr. Lucian Eva: „Am realizat o rezecție totală a acestei tumori, fiind o tumoare benignă”

    Potrivit managerului Spitalului Clinic de Urgență “Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, conf. univ. Dr. Lucian Eva, este vorba despre un caz complex; de câteva luni, studentul prezenta tulburări de comportament și accentuarea durerilor de cap, motiv pentru care s-a prezentat în serviciul pentru diagnostic și tratament.
    În urma explorărilor de imagistică de înaltă performanță, respectiv rezonanță magnetică nucleară, s-a descoperit o tumoare cu un diametru de nouă centimetri care invada vase importante la nivelul creierului și zonele aferente care îi dădeau simptomatologia respectivă, și anume lobii frontali.
    „Supus unor investigații laborioase, inclusiv unui tratament de închidere a vaselor preoperatorii care țineau acea tumoare, ceea ce noi numim embolizare preoperatorie, ulterior a fost supus unei intervenții chirurgicale. Am realizat o rezecție totală a acestei tumori, fiind o tumoare benignă. Pacientul este bine în momentul de față, urmează câteva zile de recuperare și se va reintegra social în siguranță.
    Sunt din ce în ce mai mulți tineri cu probleme și cu tumori, am mai spus acest lucru. Acest lucru este probabil datorat unei vieți stresante, utilizării tehnologiei și mă refer la telefoanele mobile. Faptul că au o viață dezorganizată îi face să se adapteze mai greu stresului. Mai mult decât atât, și posibilitățile de explorare imagistică astăzi sunt mult mai ușor accesibile decât acum câțiva ani și atunci aceste leziuni sunt depistate mult mai ușor. Uneori în faze incipiente și pot fi tratate și vindecate, uneori în faze avansate care pot fi tratate sau parțial tratate în funcție de tipul de patologie” – a declarat managerul instituției.

    Bucurie împărtășită deopotrivă de pacient și cadrele medicale

    „Cu determinare și dorința de a învinge obstacolul, el a lucrat din greu și a pregătit materialul pentru examen direct de pe patul de spital, în timp ce era supravegheat de medici. După o pregătire intensă și încurajat de eforturile și sprijinul cadrelor medicale, tânărul și-a susținut examenul de licență cu succes, demonstrând un nivel remarcabil de rezistență și dedicație.
    Imediat după examen, tânărul a fost supus unei intervenții chirurgicale complexe pentru îndepărtarea tumori. Neurochirurgii pricepuți și întregul personal medical au depus eforturi extraordinare pentru a realiza o rezecție totală a tumori, în timp ce au menținut integritatea vaselor importante din creier. Operația a fost un succes și pacientul a fost eliberat din pericol” – relatează reprezentanții SCU “Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași.
    În prezent, fericitul licențiat se află în perioada de recuperare și se simte bine: „Experiența sa impresionantă servește drept inspirație pentru mulți alți tineri care se confruntă cu provocări medicale. Este un exemplu de curaj, rezistență și determinare, subliniind importanța sprijinului medical și devotamentul echipei de specialiști” – transmit cu satisfacție binemeritată medicii ieșeni.

    Dr. Dorin Grigoraș: Importanța screeningului în profilaxia cancerului de col uterin

    Prof. univ. dr. Dr. Dorin Grigoraș, specialist obstetrică-ginecologie, subliniază rolul esențial pe care îl joacă screeningul în profilaxia bolilor. Medicul propune o campanie intitulată „Împreună la ginecolog” al cărui scop îl descrie simplu: „Nepoatele sau fiicele sa meargă cu bunicile, respectiv cu mamele la ginecolog măcar o dată după ce ele împlinesc 65 de ani și să efectueze, de preferință, o cotestare HPV plus PAP și o ecografie iar astfel le vor asigura o bătrânețe mai liniștită. MERITĂ”.

    Specialistul bănățean menționează importanța acestui demers pentru sănătatea femeilor.

    Informațiile din presa medicală, utile pentru sănătate

    „Dacă citești un titlu din care rezultă că se adresează celor la menopauză, ești tentat să nu îl parcurgi tocmai ca nu e pentru tine. Aici începe campania propusă: fiecare dintre noi avem o mamă sau o bunică pentru care o informație poate fi necesară. În mass media nu e totul despre monden, modă, fashion; este și despre sănătate, care odată asigurată, avem toate condițiile să ne ocupam de restul.
    În acest material vreau să evidențiez importanța screeningului în profilaxia bolilor și din nou despre cancerul de col. Când începe și mai ales când se termina acest interval.
    Pentru tinere, datele sunt mai clare: 21 ani sau la 3 ani de la debutul vieții sexuale, dar la ce vârstă se termină este un subiect în dezbatere și pleacă de la câteva realități. Limita în cele mai multe ghiduri este 65 ani, dar, așa cum știm, în medicina evoluția individuală primează” – relatează obstetricianul.

    Argumente privind necesitatea testării și la vârste mai înaintate

    Potrivit acestuia, creșterea duratei medii de viață, prezența cazurilor de cancer cervical la femeile de peste 70 ani sau mai mult și, de obicei, depistarea în stadii tardive la această vârstă, justifică prelungirea perioadei de investigații Babeș Papanicolau test sau HPV și peste limita din ghid:
    „Argumentele in acest sens: cu cât screeningul se face pana la aceasta varsta, respectiv 70 -85, numărul cazurilor inregistrate de cancer este de 2 ori mai mic. Un test pap negativ la 70 ani nu a fost suficient pentru o reducere pe termen lung a riscului de cancer cervical mai ales la cele cu antecedente de displazie. Un test HPV negativ la 55 ani are un risc scăzut de a dezvolta boala pentru restul vieții dar accentuez din nou factorul individual” – atenționează dr. Dorin Grigoraș pe pagina sa de socializare.
    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.