Ministerul Sănătății a cerut direcțiilor de sănătate publică să aplice toate măsurile necesare pentru protejarea sănătății persoanelor din localitățile afectate de inundații, prin colaborare cu autoritățile locale și structurile responsabile pentru situații de urgență.

Autoritățile sanitare urmăresc prevenirea apariției unor probleme de sănătate publică generate de contaminarea apei, riscurile epidemiologice și dificultățile de acces la servicii medicale în localitățile afectate.

Direcțiile de sănătate publică vor asigura:

• supravegherea epidemiologică;

• monitorizarea calității apei potabile și dezinfecția fântânilor;

• accesul la asistență medicală, medicamente, materiale sanitare și vaccinuri, acolo unde este necesar;

• suplimentarea resurselor medicale, acolo unde este necesar.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că prevenția și intervenția rapidă reprezintă priorități în astfel de situații.

„În astfel de situații, prevenția și intervenția rapidă sunt esențiale. Prioritatea noastră este ca fiecare persoană afectată să beneficieze de asistența medicală de care are nevoie și să prevenim apariția îmbolnăvirilor”, a transmis ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Ministerul Sănătății recomandă populației din zonele afectate să respecte următoarele măsuri pentru reducerea riscurilor asupra sănătății:

• Consumați doar apă îmbuteliată sau apă fiartă și răcită.

• Nu consumați apă din fântâni până la confirmarea potabilității.

• Consumați alimente ambalate sau preparate termic.

• Respectați regulile de igienă și evitați contactul cu animalele moarte.

• Adresați-vă medicului dacă apar febră, diaree, vărsături sau alte simptome de boală.

• Nu folosiți apă contaminată pentru spălatul vaselor, spălatul pe dinți, prepararea hranei pentru bebeluși sau producerea cuburilor de gheață.

• În cazul în care nu este posibilă fierberea apei, dezinfecția chimică a apei contaminate este eficientă pentru eliminarea bacteriilor și a majorității virusurilor. Pentru dezinfecția chimică se folosesc preparate pe bază de clor.

Ministerul Sănătății transmite că urmărește în permanență evoluția situației din zonele afectate de inundații și că este pregătit să dispună intervențiile necesare pentru protejarea sănătății populației și reducerea riscurilor sanitare.

Salvați Copiii România a dotat Compartimentul de Neonatologie al Spitalului Județean Clinic de Urgență Ilfov cu o masă de resuscitare modernă, în valoare de 29.715 euro, prin programul național de combatere a mortalității infantile.

Potrivit organizației, masa de resuscitare este un echipament medical esențial pentru stabilizarea și îngrijirea nou-născuților care au nevoie de asistență respiratorie sau de suport medical imediat după naștere.

Compartimentul de Neonatologie dispune de 23 de paturi și include un departament de terapie intensivă neonatală, unde sunt îngrijiți nou-născuți cu vârsta gestațională de peste 32 de săptămâni, prematuri cu diverse complicații, precum și copii cu afecțiuni respiratorii, infecții sau hipoxie perinatală.

Salvați Copiii România anunță că va continua programul național de combatere a mortalității infantile și de dotare a maternităților din România cu echipamente medicale performante, subliniind că fiecare copil ar trebui să beneficieze de acces egal la servicii medicale de calitate, indiferent de locul în care se naște.

Organizația a mulțumit echipei medicale a Spitalului Județean Clinic de Urgență Ilfov și partenerului DSV – Global Transport and Logistics pentru sprijinul acordat în realizarea acestei investiții.

Consiliul Județean Sibiu a inițiat licitația pentru proiectarea și construirea viitorului Centru de Sănătate Mintală pentru Copii al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, investiție estimată la 7,69 milioane de lei, care va asigura dezvoltarea unor servicii specializate de psihiatrie pediatrică și terapii dedicate copiilor.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 24 august 2026, iar proiectul urmărește crearea unui spațiu modern în care copiii și familiile acestora să aibă acces la servicii medicale și terapeutice specializate.

Noul centru va oferi servicii de psihiatrie pediatrică, psihologie și psihoterapie, logopedie, asistență socială, fizioterapie și terapii de grup, pentru evaluarea, diagnosticarea și tratarea problemelor de sănătate mintală la copii.

Unitatea va asigura sprijin pentru copii cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, ADHD sau probleme asociate consumului de substanțe psihoactive și va include evaluarea riscului suicidar.

“Proiectul va fi depus spre finanțare prin Programul Sănătate 2021–2027, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, și se alătură investițiilor de peste 150 de milioane de lei pe care Consiliul Județean Sibiu le realizează pentru modernizarea infrastructurii spitalului”, informează reprezentanții CJ Sibiu.

Federația Sanitas din România anunță că efectele proiectului de lege publicat în 17 iulie 2026 au fost suspendate de Curtea de Apel, organizația sindicală considerând că hotărârea instanței creează cadrul pentru reluarea dialogului și participarea angajaților din sănătate la identificarea soluțiilor pentru dificultățile din sistemul medical.

Federația afirmă că suspendarea deciziei instanței permite participarea la dialogul social și susține că actul normativ nu mai poate produce efecte.

„Avem acum dreptul de a participa la dialogul social. Ca efect al suspendării, proiectul de lege nu mai poate produce niciun efect. El nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece în Parlament nu pot fi introduse și dezbătute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie și în procedura ordonanței președințiale, vădită aparentă de nelegalitate”, a transmis Federația Sanitas.

Sindicaliștii au precizat că nu solicită privilegii, ci respectarea principiilor, drepturilor angajaților și a dialogului social.

„Nu vrem privilegii, nu vrem legi prin care să ne vindem principiile, drepturile și dialogul social. De azi, trebuie să ne așezăm temeinic la masa cu Guvernul! Dacă se poate, cu Guvernul cu puteri depline”, a transmis Federația Sanitas din România.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași are, începând cu 21 iulie 2026, un nou director medical, după ce Dr. Andreea Zabara-Antal a preluat această funcție în urma retragerii lui Dr. Andrei Stăcescu, din motive personale, a anunțat managerul unității, Dr. Radu Crișan-Dabija.

În mesajul transmis colegilor, managerul spitalului i-a mulțumit lui Dr. Andrei Stăcescu pentru activitatea desfășurată în funcția de director medical în perioada 1 ianuarie 2021 – 20 iulie 2026.

„Împreună am parcurs perioade pline de provocări pe care le-am gestionat cu profesionalism dar și cu entuziasmul unei echipe tinere, dornice să facă cât mai multe lucruri pentru pacienți dar și pentru colegi”, a transmis Dr. Radu Crișan-Dabija.

Managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași a arătat că, în cei peste cinci ani, unitatea medicală a trecut prin unele dintre cele mai dificile momente din sistemul sanitar, fiind gestionate provocările pandemiei COVID-19, adaptarea activității la nevoile pacienților și ale comunității, precum și începutul procesului de reorganizare și relocare a activității spitalului.

Dr. Radu Crișan-Dabija i-a urat succes fostului director medical în proiectele viitoare și i-a transmis bun venit Dr. Andreea Zabara-Antal, care preia responsabilitatea de director medical al spitalului.

Noul director medical s-a format profesional în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași, parcurgând etapele de la rezidențiat până la statutul de medic primar pneumolog. Dr. Andreea Zabara-Antal este recunoscută pentru activitatea în domeniul managementului patologiilor respiratorii din timpul somnului și este inițiatoarea și coordonatoarea Laboratorului de Somnologie al spitalului.

Sub coordonarea sa, examinarea prin polisomnografie a fost reintrodusă în portofoliul de servicii al unității medicale, contribuind la dezvoltarea unei direcții moderne de diagnostic și tratament pentru tulburările de somn.

„Sunt convins că experiența profesională, cunoașterea profundă a spitalului și a echipei noastre, precum și preocuparea constantă pentru dezvoltarea serviciilor medicale vor reprezenta un sprijin important în îndeplinirea acestei noi responsabilități”, a transmis Dr. Radu Crișan-Dabija.

Managerul spitalului a făcut apel la colaborarea echipei pentru continuarea proiectelor asumate și pentru răspunsul la nevoile pacienților și ale comunității.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi medici acuzați de peste 200 de fapte de abuz în serviciu, într-un dosar care vizează folosirea unor dispozitive cardiace de unică folosință, despre care anchetatorii susțin că ar fi fost reutilizate sau aveau o proveniență necunoscută.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primul inculpat este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale), și luare de mită, iar al doilea inculpat este acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată (24 acte materiale).

Din rechizitoriul întocmit în cauză rezultă că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, primul inculpat, în calitate de medic primar ce își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași, prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu știință, ar fi procedat la implantarea unui număr de 185 de pacienți cu dispozitive medicale, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, de unică folosință, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de proveniență nu era cunoscută.

Potrivit anchetatorilor, inculpatul ar fi procedat la reutilizarea și resterilizarea dispozitivelor, deși acest lucru este interzis de legislația primară, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave.

În rechizitoriu sunt menționate următoarele consecințe:

• vătămarea intereselor legitime ale spitalului din Iași prin crearea și a unui prejudiciu material în valoare de 2.076.505,62 lei;

• vătămarea drepturilor persoanelor care au fost implantate cu dispozitive medicale reutilizate, respectiv a dreptului pacienților la sănătate, unele constituindu-se și părți civile în cadrul dosarului penal;

• încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat.

În ceea ce îl privește pe al doilea inculpat, în rechizitoriu s-a reținut că acesta, în calitate de medic cardiolog la un spital din Brașov, i-ar fi furnizat primului inculpat, de 24 ori, în perioada 02.07.2018-13.03.2022, echipamente medicale care sunt de unică folosință, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, dar a căror sursă nu era cunoscută, nesterilizate sau cu termenul de valabilitate expirat, în vederea implantării acestora unor pacienți.

Cele 24 de acte materiale corespund numărului de colete transmise.

Potrivit rechizitoriului, primul inculpat ar fi operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-ar fi furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor acestora.

Ulterior, inculpatul ar fi executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului, în lipsa unor documente de proveniență și, în consecință, fără a parcurge fluxul procedural intern, respectiv preluarea de către farmacia spitalului și predarea către Secția clinică cardiologie.

Potrivit procurorilor, nu existau avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.

Pentru a implanta aceste dispozitive, inculpatul ar fi achiziționat echipamente accesorii și auxiliare, în baza unor referate de necesitate prin care solicita achiziționarea de către spital a unor defibrilatoare automate implantabile, cu sondele aferente.

În unele cazuri, inculpatul ar fi utilizat echipamente accesorii care erau furnizate doar în kituri complete, formate din defibrilator și accesorii, pe care ulterior le-ar fi descompletat, folosind doar accesoriile, pentru a implanta dispozitive extrase din pacienți decedați.

Totodată, potrivit rechizitoriului, stimulatoarele și defibrilatoarele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși indicația producătorilor în acest sens este clară, respectiv că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosință și nu se reutilizează și nu se resterilizează, iar unităților sanitare le este interzis să reprelucreze și să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosință.

Resterilizarea se realiza în alte condiții decât cea efectuată de producător, cu următoarele riscuri, comunicate de Ministerul Sănătății:

• riscul toxic – întrucât procesul implică o organizare aparte în cadrul spitalului (spații, personal dedicat, timp lung al procesului de finalizare a sterilizării), aceasta duce la imposibilitatea utilizării acestei metode pentru sterilizarea materialului medico-sanitar în urgență;

• incompatibilitatea oxidului de etilen cu o serie de materiale care ar putea intra în componența dispozitivelor tip peace maker, spre exemplu părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizate sau raze gamma sau alte tipuri de material.

O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate sau recomandate de către inculpat, nu ar fi fost necesare, procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică.

Deși unele defibrilatoare au ca indicație strictă prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, inculpatul ar fi implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situații care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul.

Infecțiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate, relativ limitate, până la infecții invazive severe care pun viața în pericol. La pacienții vârstnici, complicațiile tind să fie deosebit de grave din cauza rezervei fiziologice scăzute și a prezenței frecvente a comorbidităților.

Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariție a unor infecții post-operatorii la care pot fi expuși pacienții, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin imersie în apă cu soluții dezinfectante și nu prin expunerea la radiații gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcționalitate a defibrilatoarelor (potrivit protocoalelor medicale, dispozitivele nu pot fi refuncționalizate), medicul în cauză ar fi dispus unor medici din subordine sau medici rezidenți, care nu aveau competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale.

În unele cazuri, inculpatul ar fi solicitat medicilor executarea intervențiilor sub garanția asumării actelor medicale de către el însuși, însă ulterior ar fi refuzat să semneze pentru acestea.

Potrivit rechizitoriului, inculpatul sau medici din subordinea acestuia, la solicitarea sa, ar fi alterat mai multe înscrisuri, respectiv formularele „Consimțământul informat al pacientului”, prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienți, a unui paragraf olograf înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză.

Procurorii susțin că pacienții nu ar fi fost informați că și-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre și/sau efectuarea unor modificări ulterioare pe foaia de observație clinică generală, prin utilizarea de corectoare, rescriere și/sau adăugiri referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienți decedați.

Din probatoriul administrat în cauză ar fi rezultat că aparținătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se solicita consimțământul prealabil în acest sens.

Totodată, pacienții cărora le erau reimplantate aceste dispozitive nu ar fi fost informați cu privire la faptul că acestea erau fie resterilizate și reutilizate, fie proveneau de la pacienți decedați.

În ceea ce privește consimțământul informat al pacientului, procurorul a reținut în rechizitoriu că inculpatul nu ar fi respectat acest drept legal și nu ar fi informat pacienții cu privire la procedură, natura și tipul aparatului, dacă acesta era nou sau resterilizat, precum și asupra consecințelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Potrivit rechizitoriului, semnătura pacientului era luată formal, iar în marea majoritate a cazurilor nici nu li se solicita consimțământul.

Consimțământul informat este un drept legal al pacientului și una dintre condițiile esențiale ale oricărei intervenții medicale realizate în mod legitim.

Din perspectivă juridică, pacientul are dreptul să fie informat cu privire la starea sa de sănătate, intervențiile propuse, riscurile, alternativele de tratament, consecințele neefectuării tratamentului, precum și datele despre diagnostic și prognostic, iar intervenția în domeniul sănătății nu poate fi efectuată decât după exprimarea unui consimțământ liber și în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în cazul primului inculpat, procurorul a stabilit că, în calitate de medic primar care își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a spitalului din Iași, acesta ar fi primit, la data de 28.11.2022, în cabinetul său din spital, o bancnotă de 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, bani care nu i se cuveneau, cu titlu de mită, pentru activitățile prestate.

În cauză, procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv menținerea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor doi inculpați.

Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Iași, instanță competentă să judece cauza în fond.

Parchetul precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Alexandrescu Gabriela, președintele executiv al Salvați Copiii România, a atras atenția că peste 46.800 de copii din 175 de comunități din țară nu beneficiază de acces la medic de familie și servicii medicale primare, iar pentru a ajunge la consultații, vaccinări sau evaluări ale dezvoltării sunt nevoiți uneori să parcurgă distanțe de zeci de kilometri până la cel mai apropiat cabinet medical.

Aceasta a subliniat că accesul la servicii medicale nu trebuie să fie condiționat de locul în care se naște un copil și a arătat că organizația continuă să sprijine dezvoltarea medicinei de familie în mediul rural.

„Fiecare copil are dreptul la un început sănătos în viață, iar accesul la îngrijire medicală nu ar trebui să depindă de locul în care s-a născut. De aceea, continuăm să investim în medicina de familie din mediul rural”, a declarat Alexandrescu Gabriela, președintele executiv al Salvați Copiii România.

În ultimii trei ani, prin aceste demersuri, au fost dotate 223 de cabinete ale medicilor de familie din 37 de județe cu peste 2.020 de echipamente medicale, contribuind la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate pentru peste 50.700 de copii și 41.500 de mame și femei însărcinate.

Structurile SMURD din Negrești-Oaș și Carei vor fi dotate cu încă două ambulanțe noi de tip B (4×4), achiziționate prin proiectul derulat de Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), măsură care contribuie la modernizarea sistemului de urgență din județul Satu Mare.

Noile autospeciale vor fi repartizate în perioada următoare și vor permite intervenții rapide și eficiente, inclusiv în zone cu acces dificil, contribuind la îmbunătățirea răspunsului medical de urgență pentru comunitățile din Negrești-Oaș și Carei.

Potrivit Instituției Prefectului Satu Mare, județul a primit până în prezent 12 ambulanțe prin acest program: opt pentru Serviciul de Ambulanță Județean, dintre care șase de tip B și două de tip C, respectiv patru pentru ISU–SMURD, dintre care două de tip B și două de tip C.

De asemenea, autoritățile au anunțat că, din următoarea tranșă, județul urmează să mai primească încă nouă ambulanțe – șapte de tip B și două de tip C – pentru completarea parcului auto destinat intervențiilor de urgență.

„Fiecare ambulanță nouă adusă în județul Satu Mare înseamnă mai multă siguranță și mai multă speranță pentru oamenii din comunitățile noastre, indiferent unde locuiesc. Extinderea acestor dotări în zone precum Negrești-Oaș și Carei arată angajamentul nostru constant pentru un sistem de urgență echitabil și prezent în întregul județ. Mulțumesc tuturor celor implicați în acest proces și le asigur pe mai departe pe cadrele medicale și paramedicale de tot sprijinul administrației județene, pentru ca fiecare intervenție să se desfășoare în siguranță și cu profesionalism”, a declarat prefectul Altfatter Tamás.

Compartimentul de Pneumologie Pediatrică avertizează că tusea intensă, respirația şuierătoare, senzația de presiune în piept și lipsa de aer apărute în timpul furtunilor de vară pot semnala o criză de astm. Fenomenul, cunoscut drept „astm de furtună”, poate afecta și copii care nu au fost diagnosticați anterior cu această afecțiune, iar medicii atrag atenția că apariția acestor episoade este favorizată de schimbările climatice.

În România nu există statistici care să arate câte astfel de episoade se produc, iar fenomenul este considerat subraportat. Specialiștii explică faptul că mulți copii ajung la camera de gardă cu dificultăți de respirație, iar situația este înregistrată drept criză de astm, episod de bronhospasm sau reacție alergică. Legătura dintre furtună, concentrația ridicată de polen și apariția simptomelor respiratorii este adesea trecută neobservată.

Astmul de furtună nu este o afecțiune distinctă, ci o reacție respiratorie acută determinată de combinația dintre cantitatea mare de polen din aer, umiditatea ridicată și curenții puternici care apar înaintea și în timpul unei furtuni.

„În mod obișnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice, deoarece curăță temporar aerul de polen. În cazul furtunilor puternice de vară, efectul poate fi însă exact invers. Curenții de aer aduc spre sol cantități mari de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei. Din cauza umidității, particulele de polen absorb apă și se sparg în fragmente extrem de mici. Dacă particulele întregi sunt oprite, de cele mai multe ori, în nas și în gât, fragmentele rezultate pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul bronhiilor. O dată inhalate, acestea pot provoca inflamația și îngustarea căilor respiratorii, declanșând o criză de astm”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Spitalului Județean Timișoara.

Copiii cu astm alergic sunt cei mai expuși, mai ales dacă boala nu este controlată corespunzător sau tratamentul nu este administrat conform recomandărilor medicale. Există însă și copii care nu au fost diagnosticați cu astm, dar care prezintă sensibilitate la polen și au, de obicei, doar simptome precum strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi sau lăcrimarea ochilor. În timpul unei furtuni, aceștia pot dezvolta pentru prima dată tuse severă, respirație șuierătoare și senzația că nu mai au aer.

Simptomele pot apărea chiar înainte de începerea ploii, deoarece rafalele puternice care preced furtuna pot transporta polenul și fragmentele rezultate pe suprafețe extinse. În aer pot ajunge și spori de mucegai, praf sau alte particule iritante, care pot agrava problemele respiratorii.

Fenomenul este întâlnit mai ales în perioadele cu o concentrație ridicată de polen, în special polen provenit de la graminee. Riscul crește în zilele călduroase urmate de furtuni puternice.

„Atunci când se anunță o furtună, recomandarea pentru părinții copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm este să închidă ferestrele și să îi țină pe cei mici în interior. Copilul trebuie să urmeze tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația indicată pentru situațiile în care simptomele se agravează. Tratamentul de control nu trebuie întrerupt doar pentru că, într-o anumită perioadă, copilul se simte bine. Tocmai administrarea corectă a acestuia reduce riscul apariției unei crize severe”, spune prof. dr. Ioana Ciucă- medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Spitalului Județean Timișoara.

Schimbările climatice favorizează prelungirea perioadelor de polenizare, creșterea cantității de polen din aer și apariția mai frecventă a fenomenelor meteorologice extreme. În aceste condiții, episoadele de astm declanșate de furtuni ar putea deveni mai frecvente.

Medicii recomandă părinților să solicite imediat ajutor medical atunci când copilul respiră cu dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, respiră greu sau des, devine agitat sau somnolent ori dacă buzele încep să devină cianotice.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) cere parlamentarilor să modifice proiectul legii salarizării prin preluarea propunerilor sale, astfel încât viitoarele prevederi să ofere garanții privind veniturile personalului medical, să țină cont de specificul și dificultatea muncii din sănătate și să asigure plata corectă a activităților esențiale pentru funcționarea permanentă a sistemului medical.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a înregistrat la instituțiile implicate versiunea integrală a propunerilor de modificare a proiectului legii salarizării, raportată la forma comunicată public la 17 iulie 2026. Parlamentarii au acum la dispoziție nu doar revendicări, ci texte concrete de amendamente, explicații juridice și argumente privind impactul asupra angajaților și funcționării serviciilor medicale.

„Solicităm tuturor partidelor politice și tuturor parlamentarilor să preia propunerile FSSR, în forma în care au fost argumentate, și să le depună ca amendamente. Acum este momentul răspunderii politice, în care fiecare vot trebuie să protejeze veniturile, să recunoască riscul profesional și să recompenseze continuitatea serviciilor medicale”, transmit reprezentanții FSSR.

Federația le solicită decidenților să susțină un pachet coerent, nu corecții izolate care lasă în urmă alte categorii de salariați. Prioritățile care trebuie transpuse în amendamente sunt:

• Nicio scădere a veniturilor, prin introducerea unei clauze reale de non-regresie, calculată prin raportare la media ultimelor 12 luni și incluzând turele, gărzile și munca în zilele libere.
• Condițiile de muncă trebuie diferențiate real, prin plafoane minime garantate pentru drepturile aferente condițiilor, introducerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază, eliminarea cotelor arbitrare de personal și evitarea blocării lor prin plafonul general.
• Continuitatea trebuie plătită adecvat, incluzând plata muncii în zilele libere și de sărbătoare cu tarif majorat cu 100% și acordarea sporului de noapte pentru orele de gardă.
• Coeficienți fără reduceri mascate, prin corectarea grilelor medicale și TESA, posibilitatea diferențierii până la +32% și eliminarea neutralității bugetare care condiționează câștigul unora de pierderea altora.
• Sporurile pentru unele riscuri, eliminate din text, trebuie reintroduse, inclusiv radiațiile, neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele.
• Negociere colectivă, nu consultare formală, prin acordul federațiilor reprezentative pentru criteriile concrete de acordare a drepturilor stabilite între limite.
• Ierarhizarea trebuie să funcționeze, astfel încât valoarea de referință să nu fie sub salariul minim, promovarea să poată fi realizată prin transformarea postului, iar performanța și contribuția la venituri proprii să poată fi recompensate transparent.

Federația precizează că intervenția sa nu vizează conservarea sporurilor în sensul tradițional, ci diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite.

„În centrul intervenției FSSR nu se află conservarea sporurilor în sensul lor tradițional. Miza este diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite și recunoașterea contribuției celor care asigură funcționarea neîntreruptă a spitalelor. O lege care uniformizează riscuri diferite sau permite acordarea simbolică a unui drept produce inechitate, deficit de personal și vulnerabilitate pentru pacienți”, potrivit FSSR.

Greva de avertisment desfășurată în sănătate confirmă, potrivit FSSR, gravitatea nemulțumirilor și necesitatea unei reacții rapide a autorităților.

„Protestul face vizibilă problema. Soluțiile scrise o pot rezolva”, atrag atenția reprezentanții federației.

FSSR consideră că satisfacerea așteptărilor legitime ale angajaților necesită, alături de protest, o arhitectură completă de soluții: formulări legislative, justificări, estimarea consecințelor și negociere susținută până la adoptare.

Fără obiective precise, protestul riscă să rămână doar un semnal sau să fie orientat spre priorități care nu acoperă toate categoriile profesionale. Documentul depus de FSSR arată transparent pentru ce trebuie acționat și oferă parlamentarilor instrumentul concret pentru a schimba proiectul.

După ce a încercat timp de doi ani să obțină un sistem de salarizare etic, FSSR s-a concentrat de această dată (până acum) pe solicitări de modificare a proiectului de lege și negocierii fiecărei prevederi cu impact asupra sănătății. Noua versiune transmisă decidenților actualizează textele și argumentele în raport cu forma proiectului din 17 iulie 2026.

Prin această publicare, FSSR face verificabilă activitatea sa, angajații pot vedea exact ce s-a solicitat, iar parlamentarii nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice. Propunerile cuprind protecția veniturilor, continuitatea, condițiile de muncă, coeficienții de ierarhizare, personalul nemedical/TESA, promovarea, performanța și negocierea colectivă.

Sinteza solicitărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România

Solicitările FSSR sunt orientate către cinci direcții, cu termen-limită august 2026 pentru ultimele două:

• modificarea suplimentară a Anexei nr. II cap. II;
• corectarea suplimentară a coeficienților de ierarhizare;
• reconstrucția celor 4 grile de salarizare
• introducerea unei părți a sporurilor în salariile de bază.
• construcția Regulamentului de sporuri.

Solicitările de mai jos sunt ordonate după importanța lor:
1. Plafoane minime garantate pentru toate sporurile de condiții de muncă — condiția fără de care nu se poate discuta. Ce se solicită: reformularea art. 7 alin. (1) din Anexa II cap. II astfel încât fiecare spor să aibă un nivel minim garantat (ex.: nivelul I: 35–60%; nivelul II: 25–50%; nivelul III: 15–25%), nu doar plafoane „de până la X%”. De ce: formula „de până la” nu instituie un drept, ci o posibilitate: într-o unitate subfinanțată sporul poate ajunge la zero pentru risc identic. Precedentul OUG nr. 41/2018 și temeiul Legii nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impun un interval real de negociere. Pe scenariul „toate sporurile la 1%”, CCDSS estimează o reducere de ~1,76 mld. lei/an și pierderi mediane de ~2.068 lei/lună. (pag. 3, 15–16) Precizăm că introducerea unor părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariul de bază și intervențiile indicate anterior au scopul de a asigura salarizarea diferențiată a angajaților de la diferite locuri de muncă.
2. Definirea în lege a categoriilor de muncă încadrate în categoriile de sporuri. Eliminarea cotelor de personal pentru sporuri — „nu poate fi acceptată sub nicio formă”. Ce se solicită: Introducerea formei convenită cu MS a art. 7 din cap. II, anexa nr. II. Eliminarea integrală a alin. (7) al art. 7 (cote de 10%/20% din personal pe paliere) și înlocuirea cu prevederea în vigoare; în subsidiar, cote cel puțin egale cu ponderea reală a personalului încadrat la intrarea în vigoare. De ce: fără definirea expresă a locurilor de muncă nu poate fi efectuată încadrarea. În privința cotelor de personal pe categorii de sporuri: aritmetica este imposibilă: ~30% din personal lucrează azi în structuri cu spor nominal 35–85%, iar ~14,5% doar la nivelul I — cota de 10% este de aproape trei ori mai mică decât acoperirea actuală; pentru cele 78 de unități mono-profil (psihiatrie, TBC, infecțioase, ~22 mii posturi) minimum 70% din personal ar rămâne în afara sporurilor; doi asistenți din aceeași secție ATI ar primi sporuri diferite doar pentru că unitatea „și-a epuizat cota” — discriminare directă (art. 6 și 159 Codul muncii). (pag. 3, 21–25)
3. Tarif orar +100% pentru munca în zilele libere și de sărbători legale, inclusiv pentru gărzi. Ce se solicită: modificarea art. 2 și art. 3 alin. (2): tarif orar cu 100% mai mare (nu +30%), la care se adaugă sporul de condiții de muncă; includerea tarifului suplimentar în suma salariilor de bază (nou alin. 3), pentru a nu intra în plafonul de 20%. De ce: art. 137 și 142 alin. (2) din Codul muncii și Decizia ÎCCJ nr. 415/2025 impun compensarea la 100%; la +30%, ora lucrată în zi liberă scade cu până la 41,9% (medic primar ATI: 221,3 → 128,5 lei), iar ora de gardă de urgență în zi lucrătoare cu până la 49% (193,7 → 98,8 lei) — exact în zona cu cel mai mare risc de deficit de personal. (pag. 4, 6–9)
4. Sporul de noapte pentru personalul care efectuează gărzi. Ce se solicită: completarea art. 1 și art. 3: orelor de gardă efectuate noaptea li se aplică sporul de noapte; sporul de tură devine drept garantat („beneficiază”, nu „pot primi”), nediminuabil prin acte administrative locale. De ce: art. 126 din Codul muncii instituie dreptul oricărui salariat de noapte, indiferent de temeiul contractual — excluderea medicilor de gardă este o derogare nepermisă de la o lege organică; soluția fusese convenită cu Ministerul Sănătății (grupul de lucru din 29.05.2026) și a dispărut fără explicație publică. (pag. 4, 5–6)
5. Banda de variație a coeficienților de ierarhizare: de la nivelul din anexă până la +25%, cu abatere în minus de maxim -5%; eliminarea neutralității bugetare. Ce se solicită: art. 10: limita minimă = coeficienții din anexă (nu −15%/−5%), limita maximă = +25–32%, cu acordul federațiilor reprezentative; medicină legală, anatomie patologică și spitalele strategice la +25%; eliminarea alin. (5) — clauza compensării majorărilor prin diminuări; reintroducerea majorărilor pentru complexitate (ATI, UPU, ambulanță). De ce: diferențele structurale actuale între palierele de salarizare sunt de 32% — o bandă de ±15% nu le poate reproduce; abaterea în minus înseamnă salarii de bază sub nivelul legii (medicul primar din ATI/anatomie patologică ar pierde 10,7%); alin. (5) este „cea mai gravă prevedere”: transformă diferențierea în redistribuire între angajați — orice majorare a unei secții cu risc trebuie plătită prin diminuarea alteia. (pag. 4, 28–31). Creșterea marjei de negociere în această bandă are ca scop atât reconstrucția celor 4 grile de salarizare cât și introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază.
6. Clauza de non-regresie: drepturile de continuitate în venitul de referință, calculat pe media a 12 luni. Ce se solicită: articol nou (10.3): drepturile de la art. 1–3 (tură, gărzi, zile libere) se includ în venitul lunar de referință pentru diferența salarială tranzitorie; pentru drepturile variabile, referința = media ultimelor 12 luni; utilizarea „remunerației” în sensul Directivei (UE) 2023/970. De ce: principala sursă a scăderilor salariale din proiect o reprezintă tocmai reducerea componentelor variabile, excluse expres din protecția tranzitorie — pierderile din tură, gărzi și zile libere ar fi definitive din prima lună; referința pe o singură lună transformă protecția într-o loterie. (pag. 4, 7, 34–35)
7. Reintroducerea sporurilor eliminate: radiații (până la 20%) și neonatologie, săli de naștere, laboratoare (10–20%). Ce se solicită: completarea art. 7 alin. (1) cu sporul pentru surse de radiații, diferențiat pe cele patru categorii de risc radiologic (5/10/15/20%), și cu sporul pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoarele de analize; menținerea enumerării analitice a locurilor de muncă în lege (dubla referință: lege + regulament); cumulul pentru radiologia intervențională din blocul operator. De ce: ambele au dispărut integral din versiunea 16–17.07.2026; riscul radiologic este singurul risc profesional măsurat instrumental, individual și continuu (dozimetrie) — eliminarea unei compensații pentru un risc cuantificat obiectiv ilustrează absența fundamentării pe dovezi. (pag. 3, 17, 20)
8. Corp principal: eliminarea sintagmei „pe surse de finanțare” (art. 21) și valoarea de referință 4.325 lei (art. 35/36). Ce se solicită: calcularea plafonului de 20% pe ordonator principal de credite fără separarea pe surse de finanțare; valoarea de referință 4.325 lei (nu 4.100) pentru decembrie 2026 și 2027. De ce: separarea pe surse face imposibilă încadrarea spitalelor monospecialitate (psihiatrie, TBC, infecțioase) cu sporuri de 50%; valoarea de 4.100 lei este sub salariul minim brut pe țară (4.325 lei de la 1.07.2026, HG nr. 146/2026), producând „suprapunerea la baza piramidei” a unor funcții cu coeficienți diferiți — încălcarea principiului ierarhizării prin coeficienți. (pag. 2–3)
9. Restabilirea dialogului social: „acordul” federațiilor reprezentative, nu „consultarea”; termene pentru actele subsecvente. Ce se solicită: la art. 7–10 (regulamentul de sporuri, regulamentul gărzilor, criteriile de promovare, clasificarea unităților și coeficienții concreți): acordul federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector; Regulamentul de sporuri prin HG cel târziu în august 2026, cu aplicarea tranzitorie a HG nr. 153/2018 și 917/2017 (alin. 8 nou). De ce: Legea nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impune determinarea prin negocieri colective a drepturilor stabilite între limite; trecerea la „consultare” este o regresie față de Legea nr. 153/2017; fără regulament la intrarea în vigoare, unitățile ar rămâne fără temei pentru orice spor — precedentul din 2018 (OUG nr. 41/2018) o dovedește. (pag. 4, 19, 25–28, 30–31)
10. Completări de sistem: promovarea, performanța, veniturile proprii, garda la domiciliu, liniile de gardă mixte, stabilitatea. Ce se solicită: reintroducerea promovării prin transformarea postului (art. 9); salarizarea suplimentară în funcție de performanță (fonduri la 20% din cheltuiala cu salariile de bază) și din venituri proprii (până la +30%, cu prioritate pentru cei care le generează); plata prezentării la caz din garda la domiciliu cu drepturile gărzii de urgență; CIM cu timp parțial pentru medicii care acoperă linii de gardă în alte unități (alin. 5 nou); majorarea de stabilitate pentru vechimea în aceeași unitate (2–8%); corectarea coeficienților de ierarhizare conform anexelor FSSR (ex.: medic primar 4,30; asistent-șef 2,87/3,01). De ce: fără norma promovării, aceasta devine condiționată de un post vacant; salarizarea din venituri proprii este singurul instrument de retenție fără impact bugetar; omisiunea liniilor de gardă mixte le blochează din prima zi; majorarea de stabilitate este singura măsură care acționează direct asupra retenției. (pag. 4, 10–11, 27, 32–33, 36–49)