Federația „Solidaritatea Sanitară” din România solicită transformarea propunerilor sale în amendamente la legea salarizării

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) cere parlamentarilor să modifice proiectul legii salarizării prin preluarea propunerilor sale, astfel încât viitoarele prevederi să ofere garanții privind veniturile personalului medical, să țină cont de specificul și dificultatea muncii din sănătate și să asigure plata corectă a activităților esențiale pentru funcționarea permanentă a sistemului medical.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a înregistrat la instituțiile implicate versiunea integrală a propunerilor de modificare a proiectului legii salarizării, raportată la forma comunicată public la 17 iulie 2026. Parlamentarii au acum la dispoziție nu doar revendicări, ci texte concrete de amendamente, explicații juridice și argumente privind impactul asupra angajaților și funcționării serviciilor medicale.

„Solicităm tuturor partidelor politice și tuturor parlamentarilor să preia propunerile FSSR, în forma în care au fost argumentate, și să le depună ca amendamente. Acum este momentul răspunderii politice, în care fiecare vot trebuie să protejeze veniturile, să recunoască riscul profesional și să recompenseze continuitatea serviciilor medicale”, transmit reprezentanții FSSR.

Federația le solicită decidenților să susțină un pachet coerent, nu corecții izolate care lasă în urmă alte categorii de salariați. Prioritățile care trebuie transpuse în amendamente sunt:

  • Nicio scădere a veniturilor, prin introducerea unei clauze reale de non-regresie, calculată prin raportare la media ultimelor 12 luni și incluzând turele, gărzile și munca în zilele libere.
  • Condițiile de muncă trebuie diferențiate real, prin plafoane minime garantate pentru drepturile aferente condițiilor, introducerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază, eliminarea cotelor arbitrare de personal și evitarea blocării lor prin plafonul general.
  • Continuitatea trebuie plătită adecvat, incluzând plata muncii în zilele libere și de sărbătoare cu tarif majorat cu 100% și acordarea sporului de noapte pentru orele de gardă.
  • Coeficienți fără reduceri mascate, prin corectarea grilelor medicale și TESA, posibilitatea diferențierii până la +32% și eliminarea neutralității bugetare care condiționează câștigul unora de pierderea altora.
  • Sporurile pentru unele riscuri, eliminate din text, trebuie reintroduse, inclusiv radiațiile, neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele.
  • Negociere colectivă, nu consultare formală, prin acordul federațiilor reprezentative pentru criteriile concrete de acordare a drepturilor stabilite între limite.
  • Ierarhizarea trebuie să funcționeze, astfel încât valoarea de referință să nu fie sub salariul minim, promovarea să poată fi realizată prin transformarea postului, iar performanța și contribuția la venituri proprii să poată fi recompensate transparent.

Federația precizează că intervenția sa nu vizează conservarea sporurilor în sensul tradițional, ci diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite.

„În centrul intervenției FSSR nu se află conservarea sporurilor în sensul lor tradițional. Miza este diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite și recunoașterea contribuției celor care asigură funcționarea neîntreruptă a spitalelor. O lege care uniformizează riscuri diferite sau permite acordarea simbolică a unui drept produce inechitate, deficit de personal și vulnerabilitate pentru pacienți”, potrivit FSSR.

Greva de avertisment desfășurată în sănătate confirmă, potrivit FSSR, gravitatea nemulțumirilor și necesitatea unei reacții rapide a autorităților.

„Protestul face vizibilă problema. Soluțiile scrise o pot rezolva”, atrag atenția reprezentanții federației.

FSSR consideră că satisfacerea așteptărilor legitime ale angajaților necesită, alături de protest, o arhitectură completă de soluții: formulări legislative, justificări, estimarea consecințelor și negociere susținută până la adoptare.

Fără obiective precise, protestul riscă să rămână doar un semnal sau să fie orientat spre priorități care nu acoperă toate categoriile profesionale. Documentul depus de FSSR arată transparent pentru ce trebuie acționat și oferă parlamentarilor instrumentul concret pentru a schimba proiectul.

După ce a încercat timp de doi ani să obțină un sistem de salarizare etic, FSSR s-a concentrat de această dată (până acum) pe solicitări de modificare a proiectului de lege și negocierii fiecărei prevederi cu impact asupra sănătății. Noua versiune transmisă decidenților actualizează textele și argumentele în raport cu forma proiectului din 17 iulie 2026.

Prin această publicare, FSSR face verificabilă activitatea sa, angajații pot vedea exact ce s-a solicitat, iar parlamentarii nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice. Propunerile cuprind protecția veniturilor, continuitatea, condițiile de muncă, coeficienții de ierarhizare, personalul nemedical/TESA, promovarea, performanța și negocierea colectivă.

Sinteza solicitărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România

Solicitările FSSR sunt orientate către cinci direcții, cu termen-limită august 2026 pentru ultimele două:

  • modificarea suplimentară a Anexei nr. II cap. II;
  • corectarea suplimentară a coeficienților de ierarhizare;
  • reconstrucția celor 4 grile de salarizare
  • introducerea unei părți a sporurilor în salariile de bază.
  • construcția Regulamentului de sporuri.

Solicitările de mai jos sunt ordonate după importanța lor:
1. Plafoane minime garantate pentru toate sporurile de condiții de muncă — condiția fără de care nu se poate discuta. Ce se solicită: reformularea art. 7 alin. (1) din Anexa II cap. II astfel încât fiecare spor să aibă un nivel minim garantat (ex.: nivelul I: 35–60%; nivelul II: 25–50%; nivelul III: 15–25%), nu doar plafoane „de până la X%”. De ce: formula „de până la” nu instituie un drept, ci o posibilitate: într-o unitate subfinanțată sporul poate ajunge la zero pentru risc identic. Precedentul OUG nr. 41/2018 și temeiul Legii nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impun un interval real de negociere. Pe scenariul „toate sporurile la 1%”, CCDSS estimează o reducere de ~1,76 mld. lei/an și pierderi mediane de ~2.068 lei/lună. (pag. 3, 15–16) Precizăm că introducerea unor părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariul de bază și intervențiile indicate anterior au scopul de a asigura salarizarea diferențiată a angajaților de la diferite locuri de muncă.
2. Definirea în lege a categoriilor de muncă încadrate în categoriile de sporuri. Eliminarea cotelor de personal pentru sporuri — „nu poate fi acceptată sub nicio formă”. Ce se solicită: Introducerea formei convenită cu MS a art. 7 din cap. II, anexa nr. II. Eliminarea integrală a alin. (7) al art. 7 (cote de 10%/20% din personal pe paliere) și înlocuirea cu prevederea în vigoare; în subsidiar, cote cel puțin egale cu ponderea reală a personalului încadrat la intrarea în vigoare. De ce: fără definirea expresă a locurilor de muncă nu poate fi efectuată încadrarea. În privința cotelor de personal pe categorii de sporuri: aritmetica este imposibilă: ~30% din personal lucrează azi în structuri cu spor nominal 35–85%, iar ~14,5% doar la nivelul I — cota de 10% este de aproape trei ori mai mică decât acoperirea actuală; pentru cele 78 de unități mono-profil (psihiatrie, TBC, infecțioase, ~22 mii posturi) minimum 70% din personal ar rămâne în afara sporurilor; doi asistenți din aceeași secție ATI ar primi sporuri diferite doar pentru că unitatea „și-a epuizat cota” — discriminare directă (art. 6 și 159 Codul muncii). (pag. 3, 21–25)
3. Tarif orar +100% pentru munca în zilele libere și de sărbători legale, inclusiv pentru gărzi. Ce se solicită: modificarea art. 2 și art. 3 alin. (2): tarif orar cu 100% mai mare (nu +30%), la care se adaugă sporul de condiții de muncă; includerea tarifului suplimentar în suma salariilor de bază (nou alin. 3), pentru a nu intra în plafonul de 20%. De ce: art. 137 și 142 alin. (2) din Codul muncii și Decizia ÎCCJ nr. 415/2025 impun compensarea la 100%; la +30%, ora lucrată în zi liberă scade cu până la 41,9% (medic primar ATI: 221,3 → 128,5 lei), iar ora de gardă de urgență în zi lucrătoare cu până la 49% (193,7 → 98,8 lei) — exact în zona cu cel mai mare risc de deficit de personal. (pag. 4, 6–9)
4. Sporul de noapte pentru personalul care efectuează gărzi. Ce se solicită: completarea art. 1 și art. 3: orelor de gardă efectuate noaptea li se aplică sporul de noapte; sporul de tură devine drept garantat („beneficiază”, nu „pot primi”), nediminuabil prin acte administrative locale. De ce: art. 126 din Codul muncii instituie dreptul oricărui salariat de noapte, indiferent de temeiul contractual — excluderea medicilor de gardă este o derogare nepermisă de la o lege organică; soluția fusese convenită cu Ministerul Sănătății (grupul de lucru din 29.05.2026) și a dispărut fără explicație publică. (pag. 4, 5–6)
5. Banda de variație a coeficienților de ierarhizare: de la nivelul din anexă până la +25%, cu abatere în minus de maxim -5%; eliminarea neutralității bugetare. Ce se solicită: art. 10: limita minimă = coeficienții din anexă (nu −15%/−5%), limita maximă = +25–32%, cu acordul federațiilor reprezentative; medicină legală, anatomie patologică și spitalele strategice la +25%; eliminarea alin. (5) — clauza compensării majorărilor prin diminuări; reintroducerea majorărilor pentru complexitate (ATI, UPU, ambulanță). De ce: diferențele structurale actuale între palierele de salarizare sunt de 32% — o bandă de ±15% nu le poate reproduce; abaterea în minus înseamnă salarii de bază sub nivelul legii (medicul primar din ATI/anatomie patologică ar pierde 10,7%); alin. (5) este „cea mai gravă prevedere”: transformă diferențierea în redistribuire între angajați — orice majorare a unei secții cu risc trebuie plătită prin diminuarea alteia. (pag. 4, 28–31). Creșterea marjei de negociere în această bandă are ca scop atât reconstrucția celor 4 grile de salarizare cât și introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază.
6. Clauza de non-regresie: drepturile de continuitate în venitul de referință, calculat pe media a 12 luni. Ce se solicită: articol nou (10.3): drepturile de la art. 1–3 (tură, gărzi, zile libere) se includ în venitul lunar de referință pentru diferența salarială tranzitorie; pentru drepturile variabile, referința = media ultimelor 12 luni; utilizarea „remunerației” în sensul Directivei (UE) 2023/970. De ce: principala sursă a scăderilor salariale din proiect o reprezintă tocmai reducerea componentelor variabile, excluse expres din protecția tranzitorie — pierderile din tură, gărzi și zile libere ar fi definitive din prima lună; referința pe o singură lună transformă protecția într-o loterie. (pag. 4, 7, 34–35)
7. Reintroducerea sporurilor eliminate: radiații (până la 20%) și neonatologie, săli de naștere, laboratoare (10–20%). Ce se solicită: completarea art. 7 alin. (1) cu sporul pentru surse de radiații, diferențiat pe cele patru categorii de risc radiologic (5/10/15/20%), și cu sporul pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoarele de analize; menținerea enumerării analitice a locurilor de muncă în lege (dubla referință: lege + regulament); cumulul pentru radiologia intervențională din blocul operator. De ce: ambele au dispărut integral din versiunea 16–17.07.2026; riscul radiologic este singurul risc profesional măsurat instrumental, individual și continuu (dozimetrie) — eliminarea unei compensații pentru un risc cuantificat obiectiv ilustrează absența fundamentării pe dovezi. (pag. 3, 17, 20)
8. Corp principal: eliminarea sintagmei „pe surse de finanțare” (art. 21) și valoarea de referință 4.325 lei (art. 35/36). Ce se solicită: calcularea plafonului de 20% pe ordonator principal de credite fără separarea pe surse de finanțare; valoarea de referință 4.325 lei (nu 4.100) pentru decembrie 2026 și 2027. De ce: separarea pe surse face imposibilă încadrarea spitalelor monospecialitate (psihiatrie, TBC, infecțioase) cu sporuri de 50%; valoarea de 4.100 lei este sub salariul minim brut pe țară (4.325 lei de la 1.07.2026, HG nr. 146/2026), producând „suprapunerea la baza piramidei” a unor funcții cu coeficienți diferiți — încălcarea principiului ierarhizării prin coeficienți. (pag. 2–3)
9. Restabilirea dialogului social: „acordul” federațiilor reprezentative, nu „consultarea”; termene pentru actele subsecvente. Ce se solicită: la art. 7–10 (regulamentul de sporuri, regulamentul gărzilor, criteriile de promovare, clasificarea unităților și coeficienții concreți): acordul federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector; Regulamentul de sporuri prin HG cel târziu în august 2026, cu aplicarea tranzitorie a HG nr. 153/2018 și 917/2017 (alin. 8 nou). De ce: Legea nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impune determinarea prin negocieri colective a drepturilor stabilite între limite; trecerea la „consultare” este o regresie față de Legea nr. 153/2017; fără regulament la intrarea în vigoare, unitățile ar rămâne fără temei pentru orice spor — precedentul din 2018 (OUG nr. 41/2018) o dovedește. (pag. 4, 19, 25–28, 30–31)
10. Completări de sistem: promovarea, performanța, veniturile proprii, garda la domiciliu, liniile de gardă mixte, stabilitatea. Ce se solicită: reintroducerea promovării prin transformarea postului (art. 9); salarizarea suplimentară în funcție de performanță (fonduri la 20% din cheltuiala cu salariile de bază) și din venituri proprii (până la +30%, cu prioritate pentru cei care le generează); plata prezentării la caz din garda la domiciliu cu drepturile gărzii de urgență; CIM cu timp parțial pentru medicii care acoperă linii de gardă în alte unități (alin. 5 nou); majorarea de stabilitate pentru vechimea în aceeași unitate (2–8%); corectarea coeficienților de ierarhizare conform anexelor FSSR (ex.: medic primar 4,30; asistent-șef 2,87/3,01). De ce: fără norma promovării, aceasta devine condiționată de un post vacant; salarizarea din venituri proprii este singurul instrument de retenție fără impact bugetar; omisiunea liniilor de gardă mixte le blochează din prima zi; majorarea de stabilitate este singura măsură care acționează direct asupra retenției. (pag. 4, 10–11, 27, 32–33, 36–49)

Proiectul CLARA include Asociația Moașelor din România ca partener cu drepturi depline pentru consolidarea screeningului cancerului de col uterin

Asociația Moașelor din România (AMșR) se alătură în calitate de partener cu drepturi depline proiectului CLARA, o inițiativă națională dedicată dezvoltării programului de screening pentru cancerul de col uterin și facilitării accesului la servicii de prevenție și diagnostic precoce, cu accent pe femeile din grupurile vulnerabile.

Proiectul „Controlul cancerului de coL uterin prin Acces echitabil la seRvicii de cAlitate: consolidarea capacității programului național de screening – CLARA” este implementat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în calitate de beneficiar al finanțării, împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, spitale și institute medicale din mai multe regiuni ale țării, precum și organizații ale pacienților.

AMșR participă la proiect în calitate de Partener 10 (P10) și va contribui la activitățile de informare, educare, conștientizare, identificare, mobilizare și sprijinire a femeilor din grupurile vulnerabile pentru participarea la serviciile de prevenție și screening pentru cancerul de col uterin.

Derulat pe o perioadă de 46 de luni, între decembrie 2025 și octombrie 2029, proiectul are ca obiectiv extinderea accesului egal, în timp util, echitabil și nediscriminatoriu la servicii de sănătate pentru 272.256 de persoane din grupuri vulnerabile.

Prin CLARA vor fi dezvoltate instrumente pentru îmbunătățirea programului național de screening, va fi actualizată metodologia de lucru, vor fi elaborate programe de formare pentru personalul medical și non-medical, iar 700 de specialiști vor fi pregătiți pentru activități de prevenție, identificare și sprijinire a persoanelor eligibile.

Proiectul include și derularea unor campanii de informare și conștientizare pentru peste 271.000 de persoane, precum și realizarea screeningului pentru cancerul de col uterin pentru minimum 217.246 de persoane din grupuri vulnerabile.

În cadrul proiectului, moașele din echipa AMșR vor desfășura activități direct în comunități, prin întâlniri cu femeile, distribuirea de materiale informative, organizarea unor grupuri de informare și evenimente locale, dar și prin colaborarea cu autorități publice, personal medical, asistenți comunitari, mediatori sanitari și organizații neguvernamentale.

„Suntem bucuroși să avem Asociația Moașelor din România alături de noi ca partener cu drepturi depline în proiectul CLARA. Integrarea moașelor în acest demers reprezintă un pas important către dezvoltarea unui model modern de prevenție, în care fiecare profesionist din domeniul sănătății contribuie activ la creșterea accesului femeilor la servicii de screening de calitate.

Succesul unui program național de screening nu depinde doar de existența testelor sau a infrastructurii medicale, ci și de capacitatea noastră de a ajunge la femeile care au cea mai mare nevoie de aceste servicii, de a le informa corect și de a le câștiga încrederea. Moașele au un rol esențial în acest proces, fiind printre cei mai apropiați profesioniști de comunitate și de nevoile femeilor.

Prin proiectul CLARA ne propunem să construim un program de screening sustenabil, bazat pe colaborare interdisciplinară, digitalizare, standardizare și educație pentru sănătate. Parteneriatul cu Asociația Moașelor din România consolidează această viziune și ne apropie de obiectivul nostru comun: reducerea incidenței și mortalității prin cancer de col uterin în România și asigurarea unui acces echitabil la servicii preventive pentru toate femeile, indiferent de mediul din care provin.”, a declarat prof. univ. dr. Elvira Brătilă, manager de proiect.

„Proiectul CLARA reunește tot ce are România mai valoros și mai competent pentru a dezvolta și implementa un program consolidat și durabil de screening pentru cancerul de col uterin. Proiectul reprezintă un exercițiu de guvernanță eficientă, menit să pună bazele științifice și tehnice ale programului de screening, astfel încât acesta să ofere servicii de prevenție a cancerului de col uterin de egală calitate și siguranță accesibile tuturor femeilor din România, în acord cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie – o nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru eliminarea cancerului de col uterin.

Proiectul depășește însă cadrul unui exercițiu punctual de implementare și se constituie într-o alianță națională menită să răspundă unei urgențe de sănătate publică a României: cancerul de col uterin – un cancer prevenibil, care afectează încă un număr nepermis de mare de românce.

În acest context, alăturarea Asociației Moașelor din România la acest demers vine ca un pas firesc și necesar. Asociația aduce deopotrivă experiența profesională a moașelor, ca profesioniste ale sistemului de sănătate, și experiența lor civică o combinație fericită de profesionalism medical și angajament civic, care va contribui decisiv la reușita demersului. Energia, dedicarea și responsabilitatea cu care moașele s-au implicat în acest proiect sunt exact elementele de care aveam nevoie.

Atunci când cele mai importante spitale și institute din România se întâlnesc cu mediul academic și cu societatea civilă, un astfel de demers nu are altă opțiune decât aceea de a fi unul de succes. Împreună, doar împreună, construim nu doar un program de screening, ci promisiunea unei generații de femei pentru care cancerul de col uterin va fi o boală a trecutului.”, a declarat dr. Carmen Ungurean, șefă secție Prevenire boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică.

„Ne implicăm în proiectul CLARA pentru că prevenția și depistarea precoce a cancerului de col uterin se bazează pe servicii medicale de calitate, pe un program de screening bine organizat și pe profesioniști care aduc informația bazată pe dovezi mai aproape de femei. Prin rolul lor în promovarea sănătății, combaterea dezinformării și a polarizării și facilitarea accesului la servicii, moașele contribuie la creșterea participării femeilor la screening și la reducerea barierelor care pot limita accesul la prevenție.”, a declarat Irina Mateescu, moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România.

Valoarea totală eligibilă aprobată a proiectului este de 258.365.258,21 lei. Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate acordă o finanțare nerambursabilă în sumă maximă de 251.820.813,29 lei, echivalentă cu 97,47% din valoarea totală eligibilă aprobată.” Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European Plus (FSE+) și urmărește dezvoltarea serviciilor de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor precanceroase ale cancerului de col uterin.

20 de trombectomii mecanice au fost realizate în acest an la SCJU Craiova pentru tratarea AVC-ului ischemic

Douăzeci de pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic au beneficiat, în acest an, de proceduri de trombectomie mecanică la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, intervenţii prin care medicii îndepărtează cheagurile ce blochează circulaţia sângelui la nivelul creierului.

Unitatea medicală este, în prezent, singurul centru din regiunea Oltenia care efectuează această procedură.

Pacienţii trataţi prin aceste intervenţii au avut vârste cuprinse între 24 şi 83 de ani. În cazul unui accident vascular cerebral, timpul este esenţial, iar cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât cresc şansele pacientului de a se recupera, susțin reprezentanții unității medicale.

Trombectomia mecanică este o procedură avansată prin care medicii intervin pentru îndepărtarea cheagului de sânge responsabil de blocarea fluxului sanguin către creier, fiind utilizată în anumite cazuri de AVC ischemic.

Procedurile sunt efectuate de o echipă multidisciplinară formată din medicii neurointervenţionişti Dr. Cristian Constantin şi Dr. Bogdan Cătălin, împreună cu medicul anestezist Dr. Andrei Eugen Cîrtea, în colaborare cu specialiştii Clinicii de Neurologie şi ai Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

Reprezentanţii unităţii medicale subliniază importanţa recunoaşterii rapide a semnelor unui accident vascular cerebral şi solicită populaţiei să apeleze imediat numărul unic de urgenţă 112 în cazul apariţiei simptomelor specifice.

Printre semnele care pot indica un AVC se numără asimetria feţei, slăbiciunea sau amorţeala instalată brusc la nivelul unui braţ ori al unui picior, tulburările de vorbire, pierderea bruscă a echilibrului sau afectarea vederii.

Programul este susţinut prin sprijinul conducerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi al Ministerului Sănătăţii, finanţarea acestuia contribuind la menţinerea accesului pacienţilor din Oltenia la una dintre cele mai moderne metode de tratament pentru accidentul vascular cerebral ischemic.

Investiţie de 1,6 milioane de euro pentru un nou pavilion medical la Spitalul din Târgu Bujor

Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor va beneficia de un corp medical nou, după demolarea pavilionului vechi al Secţiei de Medicină Internă şi al Camerei de Gardă, investiţia pentru modernizarea infrastructurii medicale ridicându-se la 1,6 milioane de euro.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat începerea lucrărilor pentru realizarea noului corp medical, care va fi dotat cu echipamente moderne şi va deservi locuitorii din Târgu Bujor şi localităţile învecinate.

„Demolăm vechea Secție de Medicină Internă și Camera de Gardă de la Spitalul din Târgu Bujor, pentru a construi un pavilion medical modern, dotat cu echipamente de ultimă generație”, a transmis Costel Fotea.

Potrivit acestuia, lucrările au început prin demolarea vechiului pavilion al Secţiei de Medicină Internă şi al Camerei de Gardă, acesta fiind primul pas pentru realizarea unei investiţii majore în infrastructura medicală din judeţul Galaţi.

„În locul clădirii construite în urmă cu aproape șapte decenii va fi ridicat un corp medical nou, modern, care va deservi peste 60.000 de locuitori din Târgu Bujor și comunele învecinate, precum Vârlezi, Umbrărești, Fârțănești, Băneasa sau Jorăști”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Investiţia face parte din proiectul cu fonduri europene „Sănătatea fără frontiere”, derulat de Consiliul Judeţean Galaţi în parteneriat cu Raionul Hînceşti din Republica Moldova.

Actuala clădire a fost construită în anul 1960 şi prezenta probleme importante de funcţionare. Imobilul era realizat direct pe sol, fără fundaţie, iar structura era afectată de fisuri, umezeală şi igrasie, condiţiile fiind considerate improprii atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical. Camera de Gardă funcţiona într-un spaţiu de doar 47 de metri pătraţi, împărţit în trei încăperi.

Noua construcţie va avea regim de înălţime P+1 şi o suprafaţă utilă de 600 de metri pătraţi. Clădirea va găzdui Secţia de Medicină Internă şi Camera de Primiri Urgenţe, care vor beneficia de spaţii adaptate cerinţelor actuale.

Vor fi amenajate saloane cu două şi trei paturi, fiecare cu baie proprie şi climatizare, precum şi cabinete medicale moderne. Proiectul prevede şi dotarea unităţii cu echipamente medicale performante, inclusiv ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare pentru funcţii vitale şi instalaţii de oxigen.

„Peste 11.000 de pacienți sunt tratați anual în cele două secții, dintre care aproximativ 9.500 reprezintă urgențe medico-chirurgicale. Prin urmare, această investiție reprezintă un pas important pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate tuturor pacienților și pentru a avea la Târgu Bujor un spital modernizat în totalitate!”, a transmis Costel Fotea.

Proceduri de electrofiziologie intervenţională realizate în premieră naţională la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca cu sistemul Affera

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca a marcat o premieră națională în domeniul electrofiziologiei intervenționale, după ce echipa Secției Clinice Cardiologie a efectuat primele proceduri din România cu ajutorul sistemului avansat de mapping și ablație Affera™ (Medtronic), utilizat pentru tratarea tulburărilor de ritm cardiac.

Unitatea medicală aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj a introdus astfel o nouă metodă modernă de tratament pentru pacienţii cu aritmii complexe, prin utilizarea unei tehnologii care permite cartografierea tridimensională a inimii şi aplicarea unor terapii adaptate fiecărui caz.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a transmis că această realizare confirmă nivelul de performanţă al spitalului şi investiţiile constante în aparatură medicală modernă.

„Este o nouă veste bună pe care o dăm clujenilor, care ne oferă o satisfacție maximă, cu atât mai mult cu cât vizează Spitalul nostru de Recuperare. Specialiștii din cadrul unității sanitare continuă să obțină noi performanțe și să realizeze premiere, ceea ce demonstrează, o dată în plus, înaltă calificare, profesionalismul de excepție și expertiza personalului.

Fără îndoială, recunoașterea Clujului drept hub medical de înalt nivel se datorează și Spitalului de Recuperare Cluj-Napoca. Investițiile constante în aparatură de ultimă generație dau rezultate. Adresez sincere felicitări atât conducerii instituției spitalicești, cât și tuturor celor implicați în această reușită și le doresc multă sănătate și putere de muncă în continuare!”, a declarat Alin Tişe.

Procedurile au fost realizate de colectivul de Ritmologie al Secţiei Clinice Cardiologie, format din dr. Radu Roşu, dr. Mihai Puiu, dr. Gabriel Cismaru, dr. Gelu Simu şi dr. Ioan-Alexandru Minciună, alături de asistenţii medicali Mariana Maier, Radu Mocan, Ioana Oros şi Adina Grigoruţ. Intervenţiile s-au desfăşurat sub anestezie generală, asigurată de dr. Elena Bivol şi dr. Pop Dorin, cu sprijinul specialistului clinic Medtronic Patricia Vajda şi al echipei Medtronic.

Noua tehnologie este utilizată în special în tratamentul fibrilaţiei atriale, una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac. Ablaţia prin electroporaţie foloseşte impulsuri electrice de mare intensitate pentru tratarea selectivă a ţesutului cardiac responsabil de apariţia aritmiei, cu protejarea într-o măsură mai mare a structurilor sănătoase din apropiere.

Sistemul Affera™ (Medtronic) permite realizarea unei hărţi electrice tridimensionale de mare precizie a inimii şi tratarea aritmiilor complexe. Cateterul Sphere-9™ oferă posibilitatea utilizării atât a ablaţiei prin electroporaţie, cât şi a ablaţiei prin radiofrecvenţă (RF) în cadrul aceleiaşi proceduri, ceea ce permite medicilor să adapteze tratamentul în funcţie de particularităţile fiecărui pacient.

Rogobete: Este prima grevă de avertisment de o asemenea amploare din ultimii mulți ani. Și, din păcate, este pe deplin justificată

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătăţii, a transmis un mesaj de susţinere pentru personalul medical implicat în greva de avertisment, subliniind că situaţia reală din spitale poate fi cunoscută doar prin dialog direct cu medicii şi ceilalţi angajaţi din sistemul sanitar.

Alexandru Rogobete a fost prezent la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, unde a discutat cu medici, asistenţi medicali, infirmieri şi personal auxiliar despre dificultăţile cu care aceştia se confruntă în activitatea de zi cu zi.

„Astăzi am ales să fiu acolo unde este cea mai importantă luptă: alături de colegii mei și de personalul medical de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București.
Este prima grevă de avertisment de o asemenea amploare din ultimii mulți ani. Și, din păcate, este pe deplin justificată”, a transmis Alexandru Rogobete.

Fostul ministru al Sănătăţii a precizat că discuţiile purtate în spitale îi permit să înţeleagă problemele reale ale angajaţilor din sistem, nu doar cele prezentate la nivel administrativ.

„Am stat de vorbă cu medici, asistenți, infirmieri și personal auxiliar. Le-am ascultat problemele reale, pe cele pe care le trăiesc zi de zi în spital, nu pe cele imaginate din birouri”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acesta a amintit că, în perioada în care a ocupat funcţia de ministru al Sănătăţii, a mers constant în unităţi medicale şi a susţinut că unele dintre măsurile adoptate atunci au pornit din dialogul cu personalul care lucrează direct cu pacienţii.

„Și când am fost ministru al Sănătății am mers constant în spitale, pentru că acolo înțelegi cu adevărat ce trebuie schimbat. Multe dintre măsurile pe care le-am luat au pornit din dialogul cu oamenii care lucrează la patul bolnavului. Am modificat legislația pentru flexibilizarea gărzilor, am introdus posibilitatea gărzilor de 12 ore și plata rezidenților pentru activitatea din gardă. Tot atunci am reușit să oprim tăierea generalizată de 10% a veniturilor din sănătate, sistemul sanitar fiind exceptat”, a transmis fostul ministru al sănătății.

Alexandru Rogobete a afirmat că va continua să susţină măsuri care, în opinia sa, pot preveni slăbirea sistemului de sănătate prin reforme adoptate fără consultarea profesioniştilor din domeniu.

„Voi continua să lupt cu toate resursele mele pentru a opri slăbirea sistemului de sănătate prin reforme făcute fără dialog și fără înțelegerea realității din spitale”, a declarat acesta.

Fostul ministru al Sănătăţii a mai spus că reformele din domeniu trebuie să ţină cont de condiţiile de muncă ale personalului medical şi de necesitatea menţinerii unui sistem sigur pentru pacienţi.

„Reforma nu înseamnă să diminuezi veniturile personalului medical, să blochezi posturi și să ceri oamenilor să muncească până la epuizare”, a transmis Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că protejarea personalului medical este esenţială pentru buna funcţionare a sistemului sanitar.

„Nu putem vorbi despre siguranța pacienților fără să avem grijă de cei care îi îngrijesc”, a mai afirmat fostul ministru al Sănătăţii.

Alexandru Rogobete a încheiat mesajul adresat angajaţilor din sănătate printr-un apel la sprijin şi recunoaştere pentru munca acestora.

„După ani în care dumneavoastră ați avut grijă de România, este timpul ca România să aibă grijă de dumneavoastră”, a transmis Alexandru Rogobete.

Expunerea la poluanţii organici persistenţi poate afecta sănătatea populaţiei, atrage atenția INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) atrage atenţia asupra impactului pe care îl poate avea expunerea la poluanţii organici persistenţi (POPs) asupra sănătăţii populaţiei, în cadrul acţiunilor de informare şi educare pentru sănătate derulate în luna iulie 2026, având ca mesaj „Expunerea la poluanții organici persistenți reduce calitatea vieții. Protejează-ți sănătatea și respectă mediul!”.

Poluanţii organici persistenţi reprezintă o categorie de substanţe chimice cu toxicitate ridicată, de origine naturală sau antropică, caracterizate prin persistenţă îndelungată în mediu, capacitatea de transport pe distanţe mari, bioacumulare în organismele vii şi biomagnificare de-a lungul lanţului trofic. Aceste proprietăţi determină expunerea populaţiei chiar şi în regiuni aflate la mare distanţă de sursele de poluare.

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, adoptată în anul 2001 sub egida Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), constituie principalul instrument internaţional destinat eliminării sau restricţionării producerii, utilizării şi emisiilor acestor substanţe. România este stat parte la Convenţie şi aplică prevederile acesteia prin legislaţia naţională şi prin Regulamentul (UE) 2019/1021 privind poluanţii organici persistenţi, cu modificările şi completările ulterioare.

La adoptarea Convenţiei, lista cuprindea 12 substanţe considerate prioritare, incluzând pesticide organoclorurate (DDT, aldrin, dieldrin, clordan, heptaclor, mirex, toxafen şi endrin), produse chimice industriale (PCB şi HCB) şi produşi rezultaţi neintenţionat din procese de combustie şi procese industriale (dioxine şi furani).

Ulterior, lista a fost extinsă prin includerea altor substanţe persistente, printre care unele substanţe per- şi polifluoroalchilice (PFAS), compuşi bromuraţi utilizaţi ca substanţe ignifuge şi alte substanţe identificate ca prezentând risc pentru sănătatea umană şi mediu.

În prezent, în cadrul Convenţiei de la Stockholm, substanţele sunt împărţite în trei categorii principale, în funcţie de riscuri şi necesităţi:

  • Substanțe supuse eliminării (Anexa A): Producția și utilizarea acestora trebuie să înceteze complet. Multe pesticide (cum ar fi Aldrin, Dieldrin, Mirex și DDT-ul pentru uz agricol) fac parte din această categorie.
  • Substanțe supuse restricțiilor (Anexa B): Producția și utilizarea lor sunt permise doar în mod excepțional și doar pentru scopuri specifice bine definite (ex. utilizarea de DDT pentru controlul vectorilor de malarie în anumite țări).
  • Substanțe formate neintenționat (Anexa C): Acestea nu sunt produse intenționat, ci sunt eliberate ca produse secundare în procesele de ardere sau industriale (ex. dioxinele și furanii). Pentru acestea, statele trebuie să implementeze măsuri de reducere și minimizare a emisiilor.

La nivelul Uniunii Europene, măsurile de restricţionare şi eliminare a POPs au determinat reducerea semnificativă a emisiilor acestor poluanţi în ultimele două decenii. Monitorizarea continuă a contaminanţilor chimici în factorii de mediu şi în lanţul alimentar rămâne o prioritate pentru evaluarea riscurilor asupra sănătăţii populaţiei.

Substanţele formate neintenţionat, precum dioxinele, furanilor şi PCB-urile rezultate din procese de ardere, reprezintă singurele POP-uri la care populaţia se poate expune în prezent, iar responsabilitatea comună a întregii populaţii vizează reducerea emisiilor prin evitarea arderii necontrolate şi adoptarea unor practici sigure în gospodărie.

Institutul Naţional de Sănătate Publică desfăşoară, în cadrul Programului Naţional de Monitorizare a Factorilor Determinanţi din Mediul de Viaţă şi de Muncă, activităţi de supraveghere a contaminanţilor chimici din alimente, inclusiv din produsele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică. Rezultatele monitorizării sunt evaluate în raport cu limitele maxime stabilite de legislaţia europeană privind siguranţa alimentară.

Principala cale de expunere pentru populaţia generală este reprezentată de consumul alimentelor contaminate, în special al produselor de origine animală cu conţinut ridicat de grăsimi. Expunerea poate avea loc şi prin inhalarea aerului contaminat, ingestia particulelor de praf din mediul interior, contactul cu produse care conţin astfel de substanţe sau prin expunere profesională în anumite sectoare industriale.

Datorită caracterului lor lipofil, POPs se acumulează în ţesutul adipos şi pot persista în organism perioade îndelungate, chiar şi după încetarea expunerii.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), expunerea cronică la poluanţi organici persistenţi poate fi asociată cu:

  • tulburări endocrine şi metabolice;
  • afectarea dezvoltării neurologice şi neurocomportamentale;
  • diminuarea răspunsului sistemului imunitar;
  • tulburări de reproducere şi fertilitate;
  • afectarea dezvoltării fetale şi a copilului;
  • hepatotoxicitate;
  • creşterea riscului pentru anumite tipuri de cancer;
  • boli cardiovasculare şi metabolice.

Copiii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi persoanele expuse profesional reprezintă grupele populaţionale cele mai vulnerabile.

Poluanţii organici persistenţi afectează calitatea aerului, apei şi solului şi pot determina efecte adverse asupra biodiversităţii şi funcţionării ecosistemelor. Bioacumularea şi biomagnificarea acestora contribuie la contaminarea speciilor aflate la toate nivelurile lanţurilor trofice, inclusiv a celor din vârful acestora.

Abordarea integrată „One Health”, promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, evidenţiază legătura dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor şi starea ecosistemelor, subliniind importanţa prevenirii poluării chimice.

Pentru reducerea expunerii la poluanții organici persistenți se recomandă:

  • informarea din surse oficiale privind utilizarea în siguranță a produselor chimice;
  • respectarea instrucțiunilor înscrise pe etichetele produselor;
  • evitarea utilizării pesticidelor provenite din surse neautorizate;
  • depozitarea produselor chimice în locuri inaccesibile copiilor;
  • evitarea arderii deșeurilor menajere și vegetale;
  • aerisirea periodică a locuinței și îndepărtarea regulată a prafului din spațiile interioare;
  • adoptarea unei alimentații echilibrate și variate, cu limitarea consumului excesiv de grăsimi animale;
  • colectarea separată și predarea în puncte autorizate a deșeurilor periculoase (echipamente electrice și electronice, baterii, uleiuri uzate, pesticide expirate, medicamente neutilizate);
  • respectarea măsurilor de protecție a mediului și susținerea reciclării.

“Reducerea expunerii populației la poluanții organici persistenți reprezintă o prioritate de sănătate publică și de protecție a mediului. Aplicarea măsurilor prevăzute de Convenția de la Stockholm și de legislația Uniunii Europene, împreună cu informarea corectă a populației și adoptarea unor comportamente preventive, contribuie la diminuarea riscurilor asupra sănătății și la protejarea generațiilor viitoare”, atrag atenția specialiștii INSP.

Federaţia SANITAS mulţumeşte angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială pentru solidaritatea demonstrată la greva de avertisment

Federaţia SANITAS din România a transmis mulţumiri personalului din sănătate şi asistenţă socială care s-a alăturat grevei de avertisment organizate luni, în intervalul 09:00-11:00, subliniind unitatea manifestată de angajaţi şi precizând că demersurile sindicale vor continua potrivit calendarului de acţiuni stabilit.

Federaţia SANITAS transmite că oprirea activităţii timp de două ore a reprezentat un gest prin care angajaţii din sănătate şi asistenţă socială au atras atenţia asupra problemelor din sistem şi asupra revendicărilor privind salarizarea.

„Astăzi, între orele 9:00 și 11:00, ați oprit lucrul pentru două ore.

Pentru mulți dintre voi, asta a însemnat mai mult decât o simplă pauză de la sarcini — a însemnat CURAJ. Curajul de a spune, cu voce tare și unită, că sistemul sanitar și cel de asistență socială din România nu mai pot fi construite pe spatele celor care le țin în picioare zi de zi.

Știm ce cere acest gest. Știm ce înseamnă să te oprești, chiar și pentru două ore, când pacienții și beneficiarii au nevoie de tine în fiecare clipă.

Ați făcut-o oricum, pentru că ați înțeles că tăcerea nu ne-a adus niciodată dreptate — dar UNITATEA, da.”, a transmis Federaţia SANITAS.

Organizaţia sindicală arată că prin această acţiune participanţii au transmis autorităţilor revendicările privind salarizarea personalului din sistem.

„Fiecare medic, asistent medical, infirmieră, îngrijitor, asistent social, personal TESA și coleg din toate colțurile țării care s-a alăturat astăzi acestui gest a trimis un mesaj clar celor care decid: nu mai acceptăm promisiuni fără acoperire, nu mai acceptăm coeficienți greșiți, nu mai acceptăm sporuri neplătite.

Cerem ceea ce ni se cuvine — o valoare de referință corectă, clasificare corectă, sporuri plătite integral.”, se arată în mesajul Federaţiei SANITAS.

Federaţia le-a mulţumit tuturor angajaţilor care au participat la greva de avertisment şi a subliniat importanţa solidarităţii în susţinerea revendicărilor.

„Conducerea Federației SANITAS vă mulțumește din suflet.

Nu pentru că era o obligație, ci pentru că ați ales, din nou, să stați alături de colegii voștri, chiar și atunci când ar fi fost mai simplu să nu o faceți.

Această forță colectivă este cea care ne-a adus până aici — și tot ea este cea care ne va duce mai departe.”, a transmis Federaţia.

Sindicatul precizează că protestele vor continua şi face apel la unitate în rândul angajaţilor.

„Lupta noastră continuă. Calendarul de acțiuni rămâne ferm, iar următorii pași vor fi la fel de hotărâți.

Vă rugăm să rămâneți UNIȚI — fiecare voce contează, fiecare prezență contează.

Împreună, suntem Federația SANITAS.

Împreună, câștigăm!”, a mai transmis Federaţia SANITAS.

Spitalul Judeţean Bistriţa a realizat o nouă prelevare de organe de la un pacient de 71 de ani aflat în moarte cerebrală

O nouă procedură de prelevare de organe a fost realizată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa, după ce familia unui pacient în vârstă de 71 de ani, aflat în moarte cerebrală, a fost de acord cu donarea.

În cadrul intervenţiei, medicii au prelevat ficatul donatorului, oferind astfel o şansă la transplant unui pacient aflat pe lista de aşteptare.

Procedura a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din medici şi asistenţi medicali specializaţi, implicaţi atât în etapa de prelevare, cât şi în asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea intervenţiei.

Din echipa Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca au făcut parte medicii Bocşe Horea, Brana Mariana şi Duşe Adrian, specialişti în chirurgie generală. Din partea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa au participat medicii ATI Lehaci Daniel şi Cechină Elena, alături de asistenţii medicali Olar Ionela, Cătinean Sorina, Nedelescu Tabita şi Conea Rodica, precum şi asistenţii instrumentari Kertes Elisabeta şi Tere Ioan.

„Le mulțumim tuturor profesioniștilor implicați pentru dedicare, promptitudine și profesionalism.

În același timp, transmitem întreaga noastră compasiune și recunoștință familiei donatorului, care prin decizia ei a oferit speranță și șansa la viață unui pacient aflat în așteptare pe lista de transplant”, relatează reprezentanţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa.

Viorel Huşanu: Astăzi este ziua în care profesioniștii din sănătate — indiferent de funcție, de secție, de statut, de apartenență sindicală — spun împreună Ajunge!

Liderul Federaţiei SANITAS din București, Viorel Huşanu, susţine că greva de avertisment din sănătate este un semnal transmis de angajaţii din sistem pentru obţinerea respectului, a echităţii şi modificarea legislaţiei salariale, subliniind că protestul nu vizează pacienţii, ci urmăreşte susţinerea unui sistem medical funcţional.

În mesajul transmis angajaţilor din sănătate, Viorel Huşanu afirmă că ziua grevei este una în care personalul medical, indiferent de funcţie, secţie, statut sau apartenenţă sindicală, îşi exprimă nemulţumirile şi cere recunoaşterea muncii depuse.

„Astăzi nu este o zi obișnuită.
Astăzi este ziua în care fiecare dintre noi arată că sistemul sanitar are coloană vertebrală, are demnitate, are voce.
Astăzi este ziua în care profesioniștii din sănătate — indiferent de funcție, de secție, de statut, de apartenență sindicală — spun împreună: „Ajunge!
Merităm respect!
Merităm o lege a salarizării care să nu ne distrugă!””, a transmis preşedintele Federaţiei SANITAS București.

Viorel Huşanu arată că, în ziua grevei, există două categorii de eroi în sistemul sanitar: cei care aleg să protesteze pentru apărarea drepturilor angajaţilor şi cei care rămân alături de pacienţi pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale.

„Astăzi, eroii sunt de două feluri — și amândoi sunt la fel de importanți:Eroii care intră în grevă, care au curajul să oprească lucrul pentru a apăra drepturile tuturor.
Ei sunt cei care spun răspicat că sănătatea nu poate fi construită pe nedreptate, pe tăieri, pe ignorare, pe lipsă de personal.Eroii care rămân lângă pacienți, care asigură urgențele, care veghează la patul bolnavului, care nu lasă pe nimeni în suferință.
Ei sunt dovada că greva Sanitas nu este împotriva pacienților, ci pentru pacienți — pentru un sistem care să îi poată îngriji corect”, a transmis Viorel Huşanu.

Liderul Federaţiei SANITAS București subliniază că protestul nu este despre un sindicat, o categorie profesională sau un drept salarial, ci despre viitorul sistemului sanitar din România.

„Pentru că această grevă nu este despre un sindicat.
Nu este despre o categorie profesională.
Nu este despre un salariu sau un spor.Este despre viitorul sistemului sanitar din România.
Despre respect.
Despre echitate.
Despre demnitate”, a afirmat Viorel Huşanu.

Acesta susţine că profesioniştii din sănătate nu mai trebuie trataţi ca o resursă care poate fi redusă sau ignorată în deciziile bugetare.

„Despre a nu mai accepta ca profesioniștii din sănătate să fie tratați ca o anexă a bugetului, ca o cifră într-un tabel, ca o resursă care poate fi tăiată, ignorată, sacrificată”, a transmis liderul sindical.

Viorel Huşanu afirmă că greva reprezintă un semnal transmis de angajaţii care lucrează în ture de noapte, în gărzi şi în secţii cu deficit de personal.

„Pentru că vine de la oameni care muncesc în ture de noapte, în gărzi epuizante, în secții subdimensionate, în condiții pe care puțini le-ar putea suporta.
Vine de la oameni care salvează vieți.
Vine de la oameni care nu cer privilegii, ci doar dreptul la o viață normală”, a mai transmis acesta.

Preşedintele Federaţiei SANITAS București afirmă că mesajul protestului este unul adresat autorităţilor, pentru schimbarea legislaţiei şi respectarea angajaţilor din sănătate.

„Astăzi, în toate spitalele din țară, se vede adevărul:
Sănătatea nu se poate opri, dar nici nu mai poate continua așa.De aceea, greva de azi este un strigăt comun:
„Schimbați legea! Ascultați-ne! Respectați-ne!””, a transmis Viorel Huşanu.

În finalul mesajului, liderul Federaţiei SANITAS București le mulţumeşte angajaţilor pentru curaj, solidaritate şi demnitate, afirmând că aceştia sunt cei care susţin funcţionarea sistemului sanitar.

„Astăzi, fiecare dintre voi este parte din aceeași poveste.
Astăzi, fiecare dintre voi este parte din aceeași luptă.
Astăzi, fiecare dintre voi este Sanitas — membri sau nemembri, toți suntem de aceeași parte a baricadei.

Vă mulțumesc pentru curaj.
Vă mulțumesc pentru solidaritate.
Vă mulțumesc pentru demnitate.
Vă mulțumesc pentru că sunteți, în fiecare zi, eroii unui sistem care nu ar exista fără voi.

Astăzi, suntem împreună.
Astăzi, suntem puternici.
Astăzi, suntem Sanitas”, a încheiat Viorel Huşanu mesajul publicat pe pagina sa de Facebook.