Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR ia parte la reuniunea grupului tehnic de lucru dedicat proiectului noii legi a salarizării, pentru componenta care vizează sectorul Sănătate, desfășurată astăzi, 22 iulie 2026, la Ministerul Muncii.

Organizația sindicală susține că modificările legislative trebuie analizate prin prisma impactului asupra veniturilor personalului medical și avertizează că forma actuală a proiectului conține o serie de probleme care pot genera dezechilibre salariale în sistemul sanitar.

FSSR precizează că participarea la aceste discuții are la bază obligația de reprezentare a intereselor angajaților din sănătate și utilizarea tuturor oportunităților de negociere și implicare în procesul de elaborare a actelor normative.

Considerând această întâlnire drept activitate a unui grup tehnic de lucru, la întâlnire vor participa în special experți din partea FSSR.

Federația „Solidaritatea Sanitară” susține că o opoziție de principiu față de o nouă lege a salarizării poate limita posibilitatea corectării actualelor probleme din sistem și indică două motive principale:

• Presupune refuzul unei creșteri a cheltuielilor salariale cu cca. 10%, care poate fi dirijată în mod etic prin modificarea proiectului de lege.

• Constituie o ratare a posibilităților de a corecta erorile și inechităților actualului sistem de salarizare (vom publica în curând o analiză dedicată acestei teme).

FSSR arată că interesul tuturor angajaților din sănătate trebuie reprezentat în cadrul discuțiilor și face publică poziția pe care o va adopta în grupul tehnic de lucru, în completarea solicitărilor deja transmise instituțiilor statului.

FSSR indică următoarele probleme principale:

(I) Erorile structurale

Din perspectiva adecvării sale la modul de funcționare și interesele sistemului sanitar, proiectul legii salarizării are o serie de erori structurale, pe care le-am indicat în mod repetat în întâlnirile avute în cadrul grupului tehnic de lucru de la Ministerul Muncii și, în completarea acestuia, de la Ministerul Sănătății, ele regăsindu-se ca atare în toate documentele înregistrate de FSSR la instituțiile statului și făcute publice. Indicăm în continuare pe cele mai importante dintre ele (completarea lor putând fi găsită în solicitările înaintate de FSSR) :

(1) Efectul „creșterea salariilor de bază care scade veniturile” (creșterea centrată pe salariile de bază, dublată de scăderea sporurilor)

Proiectul de lege continuă eroarea comisă prin OUG nr. 19/2024 (creșterea asimetrică a veniturilor salariale prin creșterea doar a salariilor de bază), accentuându-i totodată efectele negative. Dacă OUG nr. 19/2024 a crescut la un nivel mult mai redus veniturile salariale ale angajaților care contribuie la asigurarea permanenței și lucrează în condiții de muncă deosebit de periculoase, grele etc., comparativ cu angajații care nu se încadrează în această categorie, proiectul de lege amplifică această asimetrie până la nivelul în care categoriile de personal cu nivelul cel mai mare de încărcarea profesională nu vor avea creșteri ale veniturilor salariale lunare sau chiar vor suferi diminuări ale acestora (prin reducerea pe finanțarea participării la asigurarea permanenței).

(2) Reducerea drepturilor salariale aferente participării la asigurarea continuității

Am indicat în mod repetat că mecanismul plăților tranzitorii, conceput în proiectul de lege, nu acoperă (prin intenția inițiatorilor) drepturile aferente asigurării continuității (sporul de tură sau de noapte, sporurile de gardă, tariful orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare).

După o serie de întâlniri am reușit să corectăm doar problema sporului de tură la un nivel satisfăcător.

Deși au fost de acord cu o discretă creștere față de nivelul inițial pentru restul drepturilor, ele nu sunt încă la un nivel satisfăcător.

Exemplul cel mai evident este în cazul tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare (care înlocuiește sporul pentru aceste drepturi).

În acest moment sporul pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare nominal este la nivelul de 100%. FSSR solicită ca aceasta să fie referința pentru tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare (mai ales în condițiile în care Codul Muncii prevede clar că sporul pentru lucrul în zilele de sărbătoare trebuie să fie de 100%).

Din cauza blocării anuale a acestui drept din 2018 până în prezent și, mai ales, din cauza intervenției asimetrice efectuate prin OUG 19/2024, nivelul real al acestui spor este, pe medie, de 66% din nominal, raportat la salariul de bază în plată.

După lungi discuții, ultima variantă propusă în proiectul de lege a fost creșterea tarifului orar suplimentar la 30% din tariful orar la salariului de bază. Or, chiar dacă am lua în considerare creșterea medie a salariilor de bază de cca. 19%, suma aferentă tarifului orar suplimentar în zilele libere legale și de sărbătoare ar ajunge la maxim echivalentul a 36% raportat la salariul de bază în plată, reprezentând o scădere cu cca. 30 puncte procentuale față de nivelul actual. În condițiile în care drepturile aferente recompensei pentru participarea la asigurarea continuității nu sunt acoperite de sumele tranzitorii, aceste diferențe devin scăderi ale veniturilor salariale lunare.

Alături de sumele aferente indemnizației de hrană și altor drepturi salariale, cca. 30 puncte procentuale față de nivelul actual a drepturilor salariale pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare intră în categoria celor ce generează pierderi salariale efective, dovezile bazate pe calcule contrazicând în mod evident declarațiile oficiale.

(3) Reducerea sporurilor pentru condiții de muncă fără a diferenția salariile de bază pe locurile de muncă

FSSR susține că a solicitat în mod repetat introducerea unor categorii distincte de grile de salarizare, adaptate specificului activității din sistemul sanitar, însă aceste solicitări nu au fost acceptate în forma actuală a proiectului.

„Deși am solicitat în mod repetate introducerea celor două categorii de grilele de salarizare specifice (cele patru categorii de grile de salarizare existente în actualul proiect de lege la care se adaugă grila adițională bazată pe introducerea unor sporuri pentru condițiile de muncă în salariul de bază), ne-a fost refuzată în mod constant această solicitare, spunându-ne că le vom negocia la Ministerul Sănătății, în intervalul de negociere stabilit de proiectul de lege”, atrag atenția reprezentanții FSSR.

Federația arată că perioada prevăzută pentru negocieri este insuficientă pentru construirea unor astfel de grile și solicită introducerea lor direct în lege.

„Am indicat în mod repetat că intervalul este prea mic pentru a permite crearea celor două categorii de grile și că ele ar trebui create în lege, pentru a putea genera angajaților din sănătate predictibilitatea veniturilor”, susțin reprezentanții FSSR.

Suplimentar, după cum afirmă FSSR, declarațiile publice ale Ministerului Sănătății privind faptul că nu a solicitat negocierea acestor grile pot indica susținerea ideii ca ele să fie incluse în lege.

„Suplimentar, după cum am putut constata, acum Ministerul Sănătății declara public ca nu a solicitat negocierea acestor grile de salarizare, putându-se înțelege sprijinirea ideii ca ele să fie în lege”, adaugă aceștia.

(4) Tratamentul aplicat sporurilor pentru condițiile de muncă

FSSR afirmă că a solicitat permanent trei intervenții esențiale privind sporurile pentru condițiile de muncă, cu scopul de a asigura predictibilitate atât pentru angajați, cât și pentru finanțarea unităților sanitare:

• Completarea locurilor de muncă repartizate pe categorii de sporuri aferente condițiilor de muncă (prin includerea tuturor celor indicate în Legea nr. 153/2017). Din forma inițială a proiectului de lege lipseau o serie de locuri de muncă.

• Introducerea nivelurilor minime, garantate, ale sporurilor pentru condițiile de muncă. În absența acestei referințe angajații nu pot cunoaște toate drepturile salariale minim garantate iar autoritățile statului nu știu care este nivelul necesar de finanțare (simulările de impact nu sunt posibile).

• Creșterea nivelului sporurilor condițiilor de muncă față de cel propus în proiectul de lege, dublată de introducerea diferenței în salariile de bază. Proiectul de lege propune o scădere a plafoanelor maxime ale sporurilor pentru condiții minime cu peste 40%. FSSR solicită ca acestea să nu depășească 30%, cu condiția obligatorie a introducerii acestei diferențe în salariile de bază, pe mecanismul variantei negociate în anul 2023 cu Ministerul Sănătății.

Potrivit Federației „Solidaritatea Sanitară”, soluția aleasă de reprezentanții autorităților contrazice solicitările formulate de organizație și interesele sistemului sanitar, fiind bazată pe următoarele linii de intervenție:

• Introducerea limitării la 20% a sporurilor la nivelul ordonatorului principal de credite.

• Introducerea unei limitări suplimentare, care nu are izvorul în angajamentele asumate de România prin PNNR: aplicarea limitei de 20% la nivelul ordonatorului principal de credite pe surse de finanțare. Așa cum am prezentat la întâlnirile anterioare grupului tehnic de lucru, această măsură blochează/limitează acordarea sporurilor pentru condiții de muncă la o medie de 20% pentru cca. 90% dintre spitalele de monospecialitate, în condițiile în care angajații acestora intră în categoria celor care ar beneficia de 50%. Altfel spus, suntem în situația unui drept dintr-o lege care este anulat de procedura din aceeași lege.

• Eliminarea indicării locurilor de muncă pe categorii de sporuri. Această măsură amplifică incertitudinea privitoare la aceste categorii de venituri.

• Introducerea unei limitări adiționale prin alin. (7) al art. 7 din Cap II, Anexa nr. II din proiectul de lege. Dincolo de faptul că prevederea este cvasi-imposibil de aplicat, calculele arată că această măsură introduce o limitare adițională a sporurilor pentru condițiile de muncă la 15% pentru întregul sector sanitar.

FSSR atrage atenția că efectul cumulat al acestor limitări poate afecta diferențele salariale dintre locurile de muncă din sistemul sanitar și poate genera riscul pierderii personalului din zonele cu activitate dificilă.

„Toate aceste limitări adiționale intră în mod flagrant în conflict cu realitățile sistemului sanitar. Efectul lor cumulat este reducerea la o medie de maxim 15% a diferenței medii dintre veniturile salariale aferente diferitelor locuri de muncă, cu riscul de a cauza plecarea angajaților de la locurile de muncă cu condiții dificile și complexitate mare”, transmite Federația.

(5) Proiectul de lege nu conține nici una dintre măsurile de adecvare a salarizării și introducerii salarizării suplimentare în funcție de performanță solicitate de FSSR, multe dintre ele fiind prevăzute în strategiile Ministerului Sănătății.

(II) Erorile de procedură
Alături de seria lungă a erorilor structurale desfășurarea activității grupului tehnic de lucru din cadrul Ministerului Muncii a evidențiat și o serie de erori procedurale, care determină accentuarea gradului de neîncredere a partenerilor sociali și a angajaților din sănătate în rezultatele activității. Indicăm în continuare pe cele mai importante dintre ele, motivul esențial fiind cel al necesității corectării acestor proceduri.

a) Refuzul de a transpune cele convenite în cadrul grupurilor specialitate de lucru
Federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector Sănătate au construit împreună cu Ministerul Sănătății o variantă a Cap. II, din Anexa II a proiectului legii salarizării, transmisă de FSSR către grupul tehnic de lucru. Prea puține aspecte din cele convenite au fost preluate în noua formă a proiectului de lege, aceasta fiind una din cauzele esențiale ale menținerii și agravării unor aspecte.

b) Opacitatea activității grupului tehnic de lucru
Experții FSSR au solicitat în mod constant grupului tehnic de lucru datele privind impactul fiecăreia dintre măsuri împreună cu accesul la bazale de date și simulările efectuate.
Mai mult decât atât, ca dovadă a bunei credințe, FSSR a pus la dispoziția membrilor grupului tehnic de lucru baza de date Exanalitica, care permite accesul la o serie întreagă de informații privind spitalele publice din România.
Ratând reperele normalității dialogului social, grupul tehnic de lucru nu a furnizat informațiile solicitate. Mai mult decât atât, prin acest refuz nu este onorată obligația de a furniza informațiile aferente impactului fiecărei măsuri.

c) Modificări structurale neconvenite
Relația de parteneriat, stabilită de dialogul social, sau cea specifică experților unui grup tehnic de lucru presupune respectarea cadrului procedural în care se propune o variantă inițială, părțile vin cu propuneri, pe baza lor se restructurează variantele ulterioare. În felul acesta părțile implicate urmează un traseu logic al construcției tehnice a proiectului de act normativ.
Activitatea grupului de lucru nu respectă aceste reguli de activitate, situația fiind evidențiată de faptul că în a doua variantă a proiectului de lege în partea privitoare la sănătate au apărut o serie de modificări care nu au fost discutate. Cele mai evidente sunt eliminarea indicării locurilor de muncă ce beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, introducerea unor limitări suplimentare a sporurilor pentru condițiile de muncă, introducerea regulii scăderii unor coeficienți de salarizare proporțional cu creșterea lor.

d) Refuzul utilizării expertizei specifice celor care cunosc sistemul sanitar
Ansamblul prevederilor proiectului de lege și modificările din a doua variantă indică lipsa de cunoaștere a sistemului sanitar. Spre exemplu, în cazul sporurilor pentru condițiile de muncă proiectul de lege operează cu ipoteza unei reduceri continue ale sporurilor pentru condițiile de muncă deosebit de periculoase. În același timp însă, la indicațiile Ministerului Sănătății și ale CNAS (care au luat în considerare evoluția indicatorilor demografici și de morbiditate pe patologii specifice) o serie întreagă de spitale din întreaga țară au intrat într-un proces de restructurarea a activității, centrat pe creșterea numărului de paturi de îngrijiri paliative, pentru a satisface o nevoie socială evidentă. Or, prin specificul lor, angajații care lucrează în serviciile de îngrijiri paliative intră în categoria celor care beneficiază de sporul pentru condiții deosebit de periculoase, fiind astfel evident că numărul lor va crește semnificativ în următoarea perioadă.

„Alături de propunerile oficiale înaintate, respectarea regulilor precizate mai sus constituie condiția esențială pentru construcția unui proiect de lege care să genereze o creștere etică a veniturilor salariale lunare pentru un număr mare de angajați, fără a antrena reduceri ale veniturilor salariale pentru nici unul”, trnsmit reprezentanții FSSR.

Ministerul Sănătății a cerut direcțiilor de sănătate publică să aplice toate măsurile necesare pentru protejarea sănătății persoanelor din localitățile afectate de inundații, prin colaborare cu autoritățile locale și structurile responsabile pentru situații de urgență.

Autoritățile sanitare urmăresc prevenirea apariției unor probleme de sănătate publică generate de contaminarea apei, riscurile epidemiologice și dificultățile de acces la servicii medicale în localitățile afectate.

Direcțiile de sănătate publică vor asigura:

• supravegherea epidemiologică;

• monitorizarea calității apei potabile și dezinfecția fântânilor;

• accesul la asistență medicală, medicamente, materiale sanitare și vaccinuri, acolo unde este necesar;

• suplimentarea resurselor medicale, acolo unde este necesar.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că prevenția și intervenția rapidă reprezintă priorități în astfel de situații.

„În astfel de situații, prevenția și intervenția rapidă sunt esențiale. Prioritatea noastră este ca fiecare persoană afectată să beneficieze de asistența medicală de care are nevoie și să prevenim apariția îmbolnăvirilor”, a transmis ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Ministerul Sănătății recomandă populației din zonele afectate să respecte următoarele măsuri pentru reducerea riscurilor asupra sănătății:

• Consumați doar apă îmbuteliată sau apă fiartă și răcită.

• Nu consumați apă din fântâni până la confirmarea potabilității.

• Consumați alimente ambalate sau preparate termic.

• Respectați regulile de igienă și evitați contactul cu animalele moarte.

• Adresați-vă medicului dacă apar febră, diaree, vărsături sau alte simptome de boală.

• Nu folosiți apă contaminată pentru spălatul vaselor, spălatul pe dinți, prepararea hranei pentru bebeluși sau producerea cuburilor de gheață.

• În cazul în care nu este posibilă fierberea apei, dezinfecția chimică a apei contaminate este eficientă pentru eliminarea bacteriilor și a majorității virusurilor. Pentru dezinfecția chimică se folosesc preparate pe bază de clor.

Ministerul Sănătății transmite că urmărește în permanență evoluția situației din zonele afectate de inundații și că este pregătit să dispună intervențiile necesare pentru protejarea sănătății populației și reducerea riscurilor sanitare.

Salvați Copiii România a dotat Compartimentul de Neonatologie al Spitalului Județean Clinic de Urgență Ilfov cu o masă de resuscitare modernă, în valoare de 29.715 euro, prin programul național de combatere a mortalității infantile.

Potrivit organizației, masa de resuscitare este un echipament medical esențial pentru stabilizarea și îngrijirea nou-născuților care au nevoie de asistență respiratorie sau de suport medical imediat după naștere.

Compartimentul de Neonatologie dispune de 23 de paturi și include un departament de terapie intensivă neonatală, unde sunt îngrijiți nou-născuți cu vârsta gestațională de peste 32 de săptămâni, prematuri cu diverse complicații, precum și copii cu afecțiuni respiratorii, infecții sau hipoxie perinatală.

Salvați Copiii România anunță că va continua programul național de combatere a mortalității infantile și de dotare a maternităților din România cu echipamente medicale performante, subliniind că fiecare copil ar trebui să beneficieze de acces egal la servicii medicale de calitate, indiferent de locul în care se naște.

Organizația a mulțumit echipei medicale a Spitalului Județean Clinic de Urgență Ilfov și partenerului DSV – Global Transport and Logistics pentru sprijinul acordat în realizarea acestei investiții.

Consiliul Județean Sibiu a inițiat licitația pentru proiectarea și construirea viitorului Centru de Sănătate Mintală pentru Copii al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, investiție estimată la 7,69 milioane de lei, care va asigura dezvoltarea unor servicii specializate de psihiatrie pediatrică și terapii dedicate copiilor.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 24 august 2026, iar proiectul urmărește crearea unui spațiu modern în care copiii și familiile acestora să aibă acces la servicii medicale și terapeutice specializate.

Noul centru va oferi servicii de psihiatrie pediatrică, psihologie și psihoterapie, logopedie, asistență socială, fizioterapie și terapii de grup, pentru evaluarea, diagnosticarea și tratarea problemelor de sănătate mintală la copii.

Unitatea va asigura sprijin pentru copii cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, ADHD sau probleme asociate consumului de substanțe psihoactive și va include evaluarea riscului suicidar.

“Proiectul va fi depus spre finanțare prin Programul Sănătate 2021–2027, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, și se alătură investițiilor de peste 150 de milioane de lei pe care Consiliul Județean Sibiu le realizează pentru modernizarea infrastructurii spitalului”, informează reprezentanții CJ Sibiu.

Federația Sanitas din România anunță că efectele proiectului de lege publicat în 17 iulie 2026 au fost suspendate de Curtea de Apel, organizația sindicală considerând că hotărârea instanței creează cadrul pentru reluarea dialogului și participarea angajaților din sănătate la identificarea soluțiilor pentru dificultățile din sistemul medical.

Federația afirmă că suspendarea deciziei instanței permite participarea la dialogul social și susține că actul normativ nu mai poate produce efecte.

„Avem acum dreptul de a participa la dialogul social. Ca efect al suspendării, proiectul de lege nu mai poate produce niciun efect. El nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece în Parlament nu pot fi introduse și dezbătute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie și în procedura ordonanței președințiale, vădită aparentă de nelegalitate”, a transmis Federația Sanitas.

Sindicaliștii au precizat că nu solicită privilegii, ci respectarea principiilor, drepturilor angajaților și a dialogului social.

„Nu vrem privilegii, nu vrem legi prin care să ne vindem principiile, drepturile și dialogul social. De azi, trebuie să ne așezăm temeinic la masa cu Guvernul! Dacă se poate, cu Guvernul cu puteri depline”, a transmis Federația Sanitas din România.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași are, începând cu 21 iulie 2026, un nou director medical, după ce Dr. Andreea Zabara-Antal a preluat această funcție în urma retragerii lui Dr. Andrei Stăcescu, din motive personale, a anunțat managerul unității, Dr. Radu Crișan-Dabija.

În mesajul transmis colegilor, managerul spitalului i-a mulțumit lui Dr. Andrei Stăcescu pentru activitatea desfășurată în funcția de director medical în perioada 1 ianuarie 2021 – 20 iulie 2026.

„Împreună am parcurs perioade pline de provocări pe care le-am gestionat cu profesionalism dar și cu entuziasmul unei echipe tinere, dornice să facă cât mai multe lucruri pentru pacienți dar și pentru colegi”, a transmis Dr. Radu Crișan-Dabija.

Managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași a arătat că, în cei peste cinci ani, unitatea medicală a trecut prin unele dintre cele mai dificile momente din sistemul sanitar, fiind gestionate provocările pandemiei COVID-19, adaptarea activității la nevoile pacienților și ale comunității, precum și începutul procesului de reorganizare și relocare a activității spitalului.

Dr. Radu Crișan-Dabija i-a urat succes fostului director medical în proiectele viitoare și i-a transmis bun venit Dr. Andreea Zabara-Antal, care preia responsabilitatea de director medical al spitalului.

Noul director medical s-a format profesional în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași, parcurgând etapele de la rezidențiat până la statutul de medic primar pneumolog. Dr. Andreea Zabara-Antal este recunoscută pentru activitatea în domeniul managementului patologiilor respiratorii din timpul somnului și este inițiatoarea și coordonatoarea Laboratorului de Somnologie al spitalului.

Sub coordonarea sa, examinarea prin polisomnografie a fost reintrodusă în portofoliul de servicii al unității medicale, contribuind la dezvoltarea unei direcții moderne de diagnostic și tratament pentru tulburările de somn.

„Sunt convins că experiența profesională, cunoașterea profundă a spitalului și a echipei noastre, precum și preocuparea constantă pentru dezvoltarea serviciilor medicale vor reprezenta un sprijin important în îndeplinirea acestei noi responsabilități”, a transmis Dr. Radu Crișan-Dabija.

Managerul spitalului a făcut apel la colaborarea echipei pentru continuarea proiectelor asumate și pentru răspunsul la nevoile pacienților și ale comunității.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi medici acuzați de peste 200 de fapte de abuz în serviciu, într-un dosar care vizează folosirea unor dispozitive cardiace de unică folosință, despre care anchetatorii susțin că ar fi fost reutilizate sau aveau o proveniență necunoscută.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primul inculpat este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale), și luare de mită, iar al doilea inculpat este acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată (24 acte materiale).

Din rechizitoriul întocmit în cauză rezultă că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, primul inculpat, în calitate de medic primar ce își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași, prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu știință, ar fi procedat la implantarea unui număr de 185 de pacienți cu dispozitive medicale, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, de unică folosință, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de proveniență nu era cunoscută.

Potrivit anchetatorilor, inculpatul ar fi procedat la reutilizarea și resterilizarea dispozitivelor, deși acest lucru este interzis de legislația primară, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave.

În rechizitoriu sunt menționate următoarele consecințe:

• vătămarea intereselor legitime ale spitalului din Iași prin crearea și a unui prejudiciu material în valoare de 2.076.505,62 lei;

• vătămarea drepturilor persoanelor care au fost implantate cu dispozitive medicale reutilizate, respectiv a dreptului pacienților la sănătate, unele constituindu-se și părți civile în cadrul dosarului penal;

• încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat.

În ceea ce îl privește pe al doilea inculpat, în rechizitoriu s-a reținut că acesta, în calitate de medic cardiolog la un spital din Brașov, i-ar fi furnizat primului inculpat, de 24 ori, în perioada 02.07.2018-13.03.2022, echipamente medicale care sunt de unică folosință, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, dar a căror sursă nu era cunoscută, nesterilizate sau cu termenul de valabilitate expirat, în vederea implantării acestora unor pacienți.

Cele 24 de acte materiale corespund numărului de colete transmise.

Potrivit rechizitoriului, primul inculpat ar fi operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-ar fi furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor acestora.

Ulterior, inculpatul ar fi executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului, în lipsa unor documente de proveniență și, în consecință, fără a parcurge fluxul procedural intern, respectiv preluarea de către farmacia spitalului și predarea către Secția clinică cardiologie.

Potrivit procurorilor, nu existau avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.

Pentru a implanta aceste dispozitive, inculpatul ar fi achiziționat echipamente accesorii și auxiliare, în baza unor referate de necesitate prin care solicita achiziționarea de către spital a unor defibrilatoare automate implantabile, cu sondele aferente.

În unele cazuri, inculpatul ar fi utilizat echipamente accesorii care erau furnizate doar în kituri complete, formate din defibrilator și accesorii, pe care ulterior le-ar fi descompletat, folosind doar accesoriile, pentru a implanta dispozitive extrase din pacienți decedați.

Totodată, potrivit rechizitoriului, stimulatoarele și defibrilatoarele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși indicația producătorilor în acest sens este clară, respectiv că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosință și nu se reutilizează și nu se resterilizează, iar unităților sanitare le este interzis să reprelucreze și să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosință.

Resterilizarea se realiza în alte condiții decât cea efectuată de producător, cu următoarele riscuri, comunicate de Ministerul Sănătății:

• riscul toxic – întrucât procesul implică o organizare aparte în cadrul spitalului (spații, personal dedicat, timp lung al procesului de finalizare a sterilizării), aceasta duce la imposibilitatea utilizării acestei metode pentru sterilizarea materialului medico-sanitar în urgență;

• incompatibilitatea oxidului de etilen cu o serie de materiale care ar putea intra în componența dispozitivelor tip peace maker, spre exemplu părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizate sau raze gamma sau alte tipuri de material.

O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate sau recomandate de către inculpat, nu ar fi fost necesare, procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică.

Deși unele defibrilatoare au ca indicație strictă prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, inculpatul ar fi implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situații care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul.

Infecțiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate, relativ limitate, până la infecții invazive severe care pun viața în pericol. La pacienții vârstnici, complicațiile tind să fie deosebit de grave din cauza rezervei fiziologice scăzute și a prezenței frecvente a comorbidităților.

Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariție a unor infecții post-operatorii la care pot fi expuși pacienții, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin imersie în apă cu soluții dezinfectante și nu prin expunerea la radiații gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcționalitate a defibrilatoarelor (potrivit protocoalelor medicale, dispozitivele nu pot fi refuncționalizate), medicul în cauză ar fi dispus unor medici din subordine sau medici rezidenți, care nu aveau competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale.

În unele cazuri, inculpatul ar fi solicitat medicilor executarea intervențiilor sub garanția asumării actelor medicale de către el însuși, însă ulterior ar fi refuzat să semneze pentru acestea.

Potrivit rechizitoriului, inculpatul sau medici din subordinea acestuia, la solicitarea sa, ar fi alterat mai multe înscrisuri, respectiv formularele „Consimțământul informat al pacientului”, prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienți, a unui paragraf olograf înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză.

Procurorii susțin că pacienții nu ar fi fost informați că și-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre și/sau efectuarea unor modificări ulterioare pe foaia de observație clinică generală, prin utilizarea de corectoare, rescriere și/sau adăugiri referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienți decedați.

Din probatoriul administrat în cauză ar fi rezultat că aparținătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se solicita consimțământul prealabil în acest sens.

Totodată, pacienții cărora le erau reimplantate aceste dispozitive nu ar fi fost informați cu privire la faptul că acestea erau fie resterilizate și reutilizate, fie proveneau de la pacienți decedați.

În ceea ce privește consimțământul informat al pacientului, procurorul a reținut în rechizitoriu că inculpatul nu ar fi respectat acest drept legal și nu ar fi informat pacienții cu privire la procedură, natura și tipul aparatului, dacă acesta era nou sau resterilizat, precum și asupra consecințelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Potrivit rechizitoriului, semnătura pacientului era luată formal, iar în marea majoritate a cazurilor nici nu li se solicita consimțământul.

Consimțământul informat este un drept legal al pacientului și una dintre condițiile esențiale ale oricărei intervenții medicale realizate în mod legitim.

Din perspectivă juridică, pacientul are dreptul să fie informat cu privire la starea sa de sănătate, intervențiile propuse, riscurile, alternativele de tratament, consecințele neefectuării tratamentului, precum și datele despre diagnostic și prognostic, iar intervenția în domeniul sănătății nu poate fi efectuată decât după exprimarea unui consimțământ liber și în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în cazul primului inculpat, procurorul a stabilit că, în calitate de medic primar care își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a spitalului din Iași, acesta ar fi primit, la data de 28.11.2022, în cabinetul său din spital, o bancnotă de 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, bani care nu i se cuveneau, cu titlu de mită, pentru activitățile prestate.

În cauză, procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv menținerea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor doi inculpați.

Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Iași, instanță competentă să judece cauza în fond.

Parchetul precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Alexandrescu Gabriela, președintele executiv al Salvați Copiii România, a atras atenția că peste 46.800 de copii din 175 de comunități din țară nu beneficiază de acces la medic de familie și servicii medicale primare, iar pentru a ajunge la consultații, vaccinări sau evaluări ale dezvoltării sunt nevoiți uneori să parcurgă distanțe de zeci de kilometri până la cel mai apropiat cabinet medical.

Aceasta a subliniat că accesul la servicii medicale nu trebuie să fie condiționat de locul în care se naște un copil și a arătat că organizația continuă să sprijine dezvoltarea medicinei de familie în mediul rural.

„Fiecare copil are dreptul la un început sănătos în viață, iar accesul la îngrijire medicală nu ar trebui să depindă de locul în care s-a născut. De aceea, continuăm să investim în medicina de familie din mediul rural”, a declarat Alexandrescu Gabriela, președintele executiv al Salvați Copiii România.

În ultimii trei ani, prin aceste demersuri, au fost dotate 223 de cabinete ale medicilor de familie din 37 de județe cu peste 2.020 de echipamente medicale, contribuind la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate pentru peste 50.700 de copii și 41.500 de mame și femei însărcinate.

Structurile SMURD din Negrești-Oaș și Carei vor fi dotate cu încă două ambulanțe noi de tip B (4×4), achiziționate prin proiectul derulat de Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), măsură care contribuie la modernizarea sistemului de urgență din județul Satu Mare.

Noile autospeciale vor fi repartizate în perioada următoare și vor permite intervenții rapide și eficiente, inclusiv în zone cu acces dificil, contribuind la îmbunătățirea răspunsului medical de urgență pentru comunitățile din Negrești-Oaș și Carei.

Potrivit Instituției Prefectului Satu Mare, județul a primit până în prezent 12 ambulanțe prin acest program: opt pentru Serviciul de Ambulanță Județean, dintre care șase de tip B și două de tip C, respectiv patru pentru ISU–SMURD, dintre care două de tip B și două de tip C.

De asemenea, autoritățile au anunțat că, din următoarea tranșă, județul urmează să mai primească încă nouă ambulanțe – șapte de tip B și două de tip C – pentru completarea parcului auto destinat intervențiilor de urgență.

„Fiecare ambulanță nouă adusă în județul Satu Mare înseamnă mai multă siguranță și mai multă speranță pentru oamenii din comunitățile noastre, indiferent unde locuiesc. Extinderea acestor dotări în zone precum Negrești-Oaș și Carei arată angajamentul nostru constant pentru un sistem de urgență echitabil și prezent în întregul județ. Mulțumesc tuturor celor implicați în acest proces și le asigur pe mai departe pe cadrele medicale și paramedicale de tot sprijinul administrației județene, pentru ca fiecare intervenție să se desfășoare în siguranță și cu profesionalism”, a declarat prefectul Altfatter Tamás.

Compartimentul de Pneumologie Pediatrică avertizează că tusea intensă, respirația şuierătoare, senzația de presiune în piept și lipsa de aer apărute în timpul furtunilor de vară pot semnala o criză de astm. Fenomenul, cunoscut drept „astm de furtună”, poate afecta și copii care nu au fost diagnosticați anterior cu această afecțiune, iar medicii atrag atenția că apariția acestor episoade este favorizată de schimbările climatice.

În România nu există statistici care să arate câte astfel de episoade se produc, iar fenomenul este considerat subraportat. Specialiștii explică faptul că mulți copii ajung la camera de gardă cu dificultăți de respirație, iar situația este înregistrată drept criză de astm, episod de bronhospasm sau reacție alergică. Legătura dintre furtună, concentrația ridicată de polen și apariția simptomelor respiratorii este adesea trecută neobservată.

Astmul de furtună nu este o afecțiune distinctă, ci o reacție respiratorie acută determinată de combinația dintre cantitatea mare de polen din aer, umiditatea ridicată și curenții puternici care apar înaintea și în timpul unei furtuni.

„În mod obișnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice, deoarece curăță temporar aerul de polen. În cazul furtunilor puternice de vară, efectul poate fi însă exact invers. Curenții de aer aduc spre sol cantități mari de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei. Din cauza umidității, particulele de polen absorb apă și se sparg în fragmente extrem de mici. Dacă particulele întregi sunt oprite, de cele mai multe ori, în nas și în gât, fragmentele rezultate pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul bronhiilor. O dată inhalate, acestea pot provoca inflamația și îngustarea căilor respiratorii, declanșând o criză de astm”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Spitalului Județean Timișoara.

Copiii cu astm alergic sunt cei mai expuși, mai ales dacă boala nu este controlată corespunzător sau tratamentul nu este administrat conform recomandărilor medicale. Există însă și copii care nu au fost diagnosticați cu astm, dar care prezintă sensibilitate la polen și au, de obicei, doar simptome precum strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi sau lăcrimarea ochilor. În timpul unei furtuni, aceștia pot dezvolta pentru prima dată tuse severă, respirație șuierătoare și senzația că nu mai au aer.

Simptomele pot apărea chiar înainte de începerea ploii, deoarece rafalele puternice care preced furtuna pot transporta polenul și fragmentele rezultate pe suprafețe extinse. În aer pot ajunge și spori de mucegai, praf sau alte particule iritante, care pot agrava problemele respiratorii.

Fenomenul este întâlnit mai ales în perioadele cu o concentrație ridicată de polen, în special polen provenit de la graminee. Riscul crește în zilele călduroase urmate de furtuni puternice.

„Atunci când se anunță o furtună, recomandarea pentru părinții copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm este să închidă ferestrele și să îi țină pe cei mici în interior. Copilul trebuie să urmeze tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația indicată pentru situațiile în care simptomele se agravează. Tratamentul de control nu trebuie întrerupt doar pentru că, într-o anumită perioadă, copilul se simte bine. Tocmai administrarea corectă a acestuia reduce riscul apariției unei crize severe”, spune prof. dr. Ioana Ciucă- medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Spitalului Județean Timișoara.

Schimbările climatice favorizează prelungirea perioadelor de polenizare, creșterea cantității de polen din aer și apariția mai frecventă a fenomenelor meteorologice extreme. În aceste condiții, episoadele de astm declanșate de furtuni ar putea deveni mai frecvente.

Medicii recomandă părinților să solicite imediat ajutor medical atunci când copilul respiră cu dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, respiră greu sau des, devine agitat sau somnolent ori dacă buzele încep să devină cianotice.