Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) cere un plan naţional, pe termen mediu şi lung, de politici de sănătate publică, unitar, pentru urgenta rezolvare a problemelor celor mai grave semnalate astăzi. ”Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate, pe o perioadă determinată de un an de zile”, a declarat, luni, directorul general al ASSMB, Oana Sivache, precizând că la nivel național există un deficit de aproximativ 15.000 de medici.

”În numele pacienţilor, dar şi al personalului din spitale, cerem un plan naţional, pe termen mediu şi lung, de politici de sănătate publică, unitar, pentru urgenta rezolvare a problemelor celor mai grave semnalate astăzi. Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate, pe o perioadă determinată de un an de zile, similar procedurilor din pandemie. De asemenea, cerem modificări ale procedurilor de aprobare a nevoilor din sănătate pe baza memorandumului”, a declarat Oana Sivache, directorul ASSMB.

Directorul ASSMB a subliniat că este prima dată în istoria spitalelor aflate în subordinea primăriilor şi consiliilor judeţene când are loc o întâlnire de lucru împreună cu managerii spitalelor, directorii medicali, cadre medicale şi preşedinţi ai asociaţiilor de pacienţi şi lideri ai SANITAS. La ședința de lucru au participat aproximativ 100 de persoane.

”Astăzi s-a tras un semnal de alarmă, întrucât blocajul din sănătate a fost generat pe motive financiare, dar sub o aparentă economie, a dus, de fapt, atât la o pierdere de personal, cât şi la pierderi pentru pacienţi. Ne-am întâlnit astăzi cu dorinţa constructivă de a semnala faptul că încremenirea politicilor de sănătate poate duce la situaţii limită, în parte deja atinse în sistemul de sănătate, după cum aţi putut vedea zilele trecute”, a spus Oana Sivache.

”Singura entitate competentă, în măsură să evalueze fundamentarea nevoilor în sănătate, este Ministerul Sănătăţii şi nu alte ministere”, a subliniat Oana Sivache.

Potrivit directorului ASSMB, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre deficitul de personal, în primul rând de medici.

”Deficitul de medici de care suferă România astăzi este determinat de mai mulţi factori, în special de decizii fără analiză care să ţină cont de realităţile sistemului la nivelul organismelor decidente”, a afirmat directorul ASSMB.

Oana Sivache a precizat că este nevoie de o strategie pentru acoperirea deficitului de medici, menționând că nu crede că doar deblocarea posturilor în sănătate este o soluţie ci şi regândirea modalităţilor de repartizare uniformă şi eficientă a asistenţei medicale primare şi de urgenţă la nivelul întregii ţări.

Direcorul ASSMB a atras atenţia asupra faptului că în 2014 aproximativ 5.000 de elevi au fost admişi la cursurile de formare universitară, iar aceştia au urmat timp de şase ani cursurile facultăţilor de medicină. Dintre aceştia, au intrat la rezidenţiat aproximativ 4.500.

”Ponderea este extrem de mică pentru rezidenţiatul cu post. Circa 12% din totalul absolvenţilor licenţiaţi pot obţine un post prin concurs. Raportat la situaţia actuală, prin care ordonanţa de urgenţă blochează concursurile de ocupare a unui post la stat, se elimină şansa oricărui medic proaspăt specialist să lucreze într-un spital de stat sau în ţară. În concluzie, deşi România are un deficit de 15.000 de medici, statul, care a cheltuit cu şcolarizarea lor 300 de milioane de euro, aşa cum spunea domnul ministru Rafila, blochează prin ordonanţă angajarea celor 4.000 de medici deveniţi astăzi proaspăt specialişti. Odată cu deblocarea posturilor, s-ar rezolva pe termen scurt problema actuală a deficitului”, a mai spus Oana Sivache.

Oana Sivache a subliniat importanţa asigurării asistenţei medicale comunitare, prin medicii de familie, în cele mai mici sate, în contextul în care aproape 50% dintre români trăiesc în mediul rural. Un deficit de personal la acest nivel generează creşterea presiunii asupra camerelor de gardă şi a spitatelor.

Totodată, directoul ASSMB a subliniat că motivarea personalului medical auxiliar şi TESA este extrem de importantă, menţionând că un director economic dintr-un spital are un salariu net de 5.000 de lei, iar un şef al serviciului achiziţii câştigă 4.000 de lei.