Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a reorganizat activitatea Biroului de internări din Staționarul Central, astfel încât pacienții programați să petreacă mai puțin timp la coadă și să beneficieze de o experiență mai fluidă și mai sigură, a transmis unitatea medicală.

De-a lungul anilor, pacienții care se prezentau pentru internare programată erau nevoiți să aștepte ore întregi în cozi lungi, adesea sprijinindu-se de pereți sau bastoane, sau completau documentele necesare pe măsuțe improprii. Pentru a remedia această situație, spitalul a separat fluxul pacienților în funcție de tipul internării: cei care beneficiază de spitalizare de zi și cei internați în regim continuu.

Pacienții internați continuu sunt programați pe intervale orare specifice în funcție de secție:

• 07:00 – 08:30: Chirurgie Generală, Hematologie, Cardiologie Intervențională, Chirurgie Plastică;

• 08:30 – 09:30: Ortopedie, Neurochirurgie, Chirurgie Cardiovasculară, Chirurgie Toracică;

• 09:30 – 11:00: Interne 1, Diabet și Boli de Nutriție, Cardiologie 2, Gastroenterologie, Oftalmologie.

Intervalul orar atribuit fiecărui pacient va fi comunicat încă din momentul programării, verbal și în scris, inclusiv pe biletele de trimitere și de internare. În plus, documentele anexă din Foaia de observație vor fi completate în secție, cu sprijinul personalului medical, pentru a scurta timpul petrecut la Biroul de internări.

Pacienții vor fi informați asupra acestei organizări prin afișe, prezentări video în ambulatoriu și în sala de așteptare a Biroului de internări, precum și prin personalul registrator. Medicii care programează pacienți și asistentele din ambulatoriu sunt instruiți să comunice clar intervalul orar fiecărui pacient și să sprijine implementarea măsurilor.

Spitalul precizează că orice optimizare suplimentară a acestei abordări va fi discutată și implementată în continuare, pentru a asigura respectul și confortul pacienților pe durata procesului de internare.

Pacienții Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj beneficiază de acum de prima cameră hiperbară dintr-un spital public din România și de echipamente robotizate de ultimă generație pentru recuperare medicală, parte a proiectului european finalizat recent de Consiliul Județean Cluj, în valoare de peste 26,5 milioane de lei.

„Cea mai mare satisfacție legată de acest proiect este că am dotat Spitalul nostru de Recuperare cu prima cameră hiperbară din cadrul unei unități sanitare publice din România. Desigur, extrem de importante sunt și aparaturile robotizate ce au un rol major în recuperarea medicală a pacienților, precum și celelalte dotări de înaltă tehnologie pe care le-am achiziționat pentru singurul spital cu profil de recuperare multidisciplinară din Transilvania și unul din cele doar două din țară. Având experiență atât de proiecte europene finalizate cu succes, investițiile noastre în sănătate vor continua!”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Prin proiectul european „Dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic de Recuperare”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, spitalul a achiziționat 37 de echipamente, printre care:

• camera hiperbară cu tehnologie de înaltă performanță;

• sistemul robotizat pentru mers;

• sistemul robotic pentru reeducarea mâinii, cotului și umărului;

• sistemul robotizat pentru susținerea pacienților în mers și redobândirea echilibrului;

• sistemul pentru realitate virtuală și tele-recuperarea deficiențelor neuromotorii și musculoscheletale;

• sistemul robotizat mobil pentru recuperarea mersului.

De asemenea, spitalul beneficiază de:

• sistemul de examinare ultrasonografică doppler cervico-cerebrală;

• ecograful 4D;

• aparatul pentru terapie cu microoscilații profunde;

• aparatul pentru tratamentul disfagiei;

• ecograful dedicat evaluării complexe a afecțiunii sistemelor reumatologice;

• aparatul pentru terapie Shockwave focalizat.

Valoarea totală a proiectului a fost de 26.505.701,81 lei, cu TVA inclus, din care 13.189.116 lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR, 2.505.932,04 lei TVA eligibil aferent PNRR și 10.810.653,77 lei contribuție proprie.

În premieră, Spitalul Clinic C.F. Timișoara derulează un program național destinat pacienților cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă (HPN), o afecțiune rară ce determină distrugerea rapidă a globulelor roșii și poate duce la tromboze sau insuficiență medulară.

Afecțiunea este adesea subdiagnosticată în România din cauza incidenței reduse, iar depistarea tardivă limitează opțiunile de tratament.

Dr. Aura Ioana Hanci, medic specialist Hematologie, explică manifestările bolii:
„HPN are simptome nespecifice. Vorbim despre anemii fără o cauză evidentă și de episoade trombotice neobișnuite. Practic, avem parametri hematologici care ies din limite, și aici mă refer la hemoglobină scăzută, modificarea valorii trombocitelor, leucocite mici, un deficit de fier major, adică o feritină serică scăzută, anemie hemolitică și tromboze apărute la vârste sub 45 de ani, în teritorii neobișnuite, în zone atipice, de exemplu la nivelul venelor abdominale sau cerebrale si afectarea măduvei osoase. De aceea, considerăm HPN-ul ca fiind o boală cu risc vital”.

Alte simptome pot include oboseală constantă, tahicardie, dispnee, dureri abdominale, spasme esofagiene și urină închisă la culoare, mai ales dimineața.

Programul național pentru HPN presupune identificarea pacienților pe baza unui profil specific, testarea acestora și trimiterea analizelor către unități specializate care utilizează citometria în flux pentru evidențierea absenței anumitor proteine de pe suprafața celulelor sanguine.

Despre importanța programului, managerul spitalului, dr. Cosmin Gridan, afirmă:
„Suntem printre puținele unități sanitare din țară în care se derulează un asemenea program, inclus în Programul Național de Tratament pentru Boli Rare. Recunoașterea precoce a afecțiunii și accesul rapid la tratament specific sunt extrem de importante. În lipsa acestora, prognosticul este rezervat. În perioada următoare, avem în vedere și alte programe naționale pe care să le implementăm în cadrul unității sanitare”.

Consultul hematologic se realizează gratuit în cadrul Cabinetului de Hematologie al Spitalului Clinic C.F. Timișoara, pe baza trimiterii de la medicul de familie.

Aproape jumătate dintre persoanele afectate de cataractă la nivel global nu pot beneficia de intervențiile chirurgicale care le-ar putea reda vederea, una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a orbirii evitabile, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.

Cataracta – opacifierea cristalinului ochiului care provoacă vedere încețoșată și poate duce la orbire – afectează peste 94 de milioane de oameni la nivel global. Operația de cataractă, o procedură simplă de aproximativ 15 minute, este considerată una dintre cele mai rentabile intervenții medicale, oferind o restaurare imediată și durabilă a vederii.

„Operația de cataractă este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem pentru a restabili vederea și a transforma vieți”, a declarat Devora Kestel, directoarea interimară a Departamentului de Boli Netransmisibile și Sănătate Mintală al OMS. „Când oamenii își recapătă vederea, își recapătă independența, demnitatea și oportunitățile.”

Un studiu recent publicat în The Lancet Global Health, care a analizat date din 68 de țări pentru 2023 și 2024, arată că Regiunea Africană se confruntă cu cel mai mare decalaj: trei din patru persoane care necesită operație de cataractă rămân netratate. Studiul evidențiază, de asemenea, că femeile au în mod constant un acces mai redus la intervenții comparativ cu bărbații.

Aceste lacune reflectă bariere structurale persistente, inclusiv deficitul și distribuția inegală a oftalmologilor calificați, costurile ridicate suportate direct de pacienți, timpii lungi de așteptare și conștientizarea redusă asupra opțiunilor de tratament, chiar și acolo unde serviciile sunt disponibile.

OMS recomandă țărilor să accelereze progresul prin integrarea screeningului oftalmologic în asistența medicală primară, investiții în infrastructura chirurgicală esențială și extinderea forței de muncă oftalmologice, în special în zonele rurale și subdeservite. Eforturile trebuie să acorde prioritate femeilor și comunităților marginalizate, pentru a reduce inegalitățile persistente și a asigura acces echitabil la tratamente.

Cu un angajament susținut și politici publice adecvate, chirurgia cataractei poate deveni universal accesibilă, contribuind astfel la eradicarea orbirii evitabile la nivel mondial, subliniază OMS.

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) avertizează că obligarea medicilor care finalizează rezidențiatul să rămână în sistemul public poate afecta negativ sănătatea publică. Organizația susține că atragerea și menținerea personalului medical trebuie realizată prin salarii corecte, dotări adecvate și oportunități de dezvoltare profesională, nu prin constrângeri legislative.

„În contextul discuțiilor din spațiul public legate de obligativitatea medicilor de a lucra în România la stat după rezidențiat SMMR își exprimă ferm dezacordul și îngrijorarea față de ideea de obligativitate.”

Organizația anunță că se aliniază poziției European Junior Doctors, susținând măsuri de motivare, nu constrângeri. „SMMR se aliniază la viziunea europeană stabilită de @europeanjuniordoctors legat de distribuția medicilor în teritoriu, cu accent pe a motiva, nu a obliga”.

Printre soluțiile indicate se numără: „Salarizare corectă și motivație financiară adecvată pentru cei care deservesc zone vulnerabile sau cu densitate a populație redusă. Infrastructura minimă necesară specialității să fie disponibilă fără rabat, indiferent de zonă (rural/urban mic/urban mare). Posibilitatea medicilor din zonele descrise de a se dezvolta profesional continuu.”

SMMR a participat, de asemenea, la webinarul „Charting a European Response to the Health Workforce Crisis: Lesson from the Medical Profession”, organizat de CPME, unde a susținut inițiativa EJD și studiul european REST JD privind numărul mare de ore suplimentare efectuate de medicii rezidenți. Potrivit organizației, timpul de lucru este, în medie, peste limita maximă de 48 de ore pe săptămână prevăzută de directiva europeană privind timpul de lucru. În plus, medicii rezidenți din România efectuează, în medie, 4-5 gărzi pe lună, dintre care una singură este plătită conform contractului.

Reprezentanții SMMR subliniază dreptul medicilor de a-și alege locul de practică: „După 6 ani de facultate și ani de rezidențiat, un medic are dreptul fundamental de a-și exercita profesia acolo unde poate evolua și este motivat. România este parte din UE, iar libera circulație a forței de muncă nu este opțională.”

Totodată, organizația atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate la finalul pregătirii: „La finalul rezidențiatului, mulți medici se trezesc în fața unor posturi blocate sau a unui sistem care nu scoate locuri la concurs în specialitățile lor. A practica medicina „fără compromisuri” necesită resurse.”

În acest context, SMMR avertizează că performanța nu poate fi cerută în lipsa dotărilor esențiale: „Nu poți cere performanță când lipsesc dotările de bază, iar medicul este pus să aleagă între etică și lipsuri.”

În încheiere, organizația transmite un mesaj privind fenomenul migrației: „Medicii rezidenți nu „fug” din țară, ci caută normalitatea. Respectul se câștigă prin investiții în oameni și spitale, nu prin bariere legislative care încalcă drepturi fundamentale.”

Blocarea posturilor din spitalele publice afectează direct medicii care au încheiat rezidențiatul în 2025, în condițiile în care sistemul sanitar se confruntă cu un deficit major de personal. Senatoarea PSD, conf. univ. dr. Carmen Orban, a anunțat că a depus o interpelare prin care solicită clarificări privind situația posturilor, un calendar predictibil al concursurilor și măsuri urgente pentru specialitățile deficitare.

„Pornind de la declarațiile prim-ministrului și ale ministrului Sănătății privind stimularea rămânerii medicilor în sistemul public, am depus astăzi o interpelare referitoare la blocarea angajărilor în spitalele publice, cu impact direct asupra medicilor care au finalizat rezidențiatul în 2025 și au devenit specialiști”, a transmis Carmen Orban.

Potrivit acesteia, criza de personal din sănătate persistă de ani de zile, iar în anumite zone din țară lipsa acută de cadre medicale pune presiune majoră pe spitale și limitează accesul pacienților la servicii esențiale. Sunt deficitare specialități precum urgență, ATI, oncologie, radiologie, pediatrie, dar și alte domenii esențiale.

În același timp, atrage atenția senatoarea, tineri medici formați „pe banii statului” nu se pot angaja din cauza blocajelor administrative. „Medicii rezidenți lucrează în spitalul în care se formează și sunt plătiți pentru munca și efortul pe care îl depun zi de zi în spitale. Nu sunt observatori, sunt parte activă din sistem. Este un paradox periculos: avem nevoie de medici, dar nu îi lăsăm să intre în sistem”, a subliniat aceasta.

Prin interpelarea adresată autorităților, Carmen Orban solicită situația reală a posturilor blocate și deblocate, un calendar predictibil al concursurilor din 2025, măsuri rapide pentru specialitățile deficitare și un plan clar de retenție a tinerilor medici.

„Deblocarea angajărilor nu este un favor. Este o necesitate pentru funcționarea spitalelor și pentru dreptul fiecăruia la servicii medicale decente”, a afirmat senatoarea.

Totodată, aceasta a reiterat că sănătatea reprezintă un domeniu strategic, de securitate națională, avertizând că orice afectare a resursei umane are repercusiuni directe și grave asupra cetățenilor care au nevoie de asistență medicală.

„O populație sănătoasă și un sistem medical rezilient reprezintă condiții esențiale pentru asigurarea unei bune funcționări a statului, pentru a putea face față situațiilor de criză”, a mai transmis Carmen Orban.

Spitalul Universitar de Urgență București a pus în funcțiune proiectul de extindere a secției de Oncologie printr-un compartiment modern de radioterapie oncologică, investiție care consolidează capacitatea sistemului public de a oferi tratamente complete pacienților cu cancer. Noul centru introduce, pentru prima dată într-un spital public din România, radioterapia stereotaxică, o tehnică avansată utilizată în terapiile oncologice de înaltă precizie.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că noul centru de la SUUB este „al 13-lea centru de radioterapie din sistemul public finalizat în ultimii trei ani”, explicând că „12 au fost proiectate, finanţate, finalizate şi date în folosinţă printr-un proiect al Băncii Mondiale, iar acesta este al 13-lea, finanţat exclusiv din bugetul de stat”. Oficialul a subliniat importanța extinderii rețelei de tratament oncologic la nivel național, afirmând: „Nu pot decât să vă felicit şi să constat că reţeaua de tratament pentru oncologie la nivel naţional se extinde, ceea ce este extrem de important”. Totodată, acesta a precizat că „prin Ministerul Sănătăţii şi prin Banca Mondială încercăm să facem upgrade şi celorlalte 12 echipamente de radioterapie din ţară construite în ultimii ani, pentru stereotaxie, tocmai pentru că este important să ducem nivelul de complexitate al terapiei cât mai sus”.

Managerul SUUB, Cătălin Cârstoiu, a explicat că noul compartiment de radioterapie funcționează într-o clădire modernă, complet autonomă, subliniind că „este o clădire independentă energetic. Ce este aici funcţionează independent de spital”. Potrivit acestuia, investiția a fost realizată într-un spațiu cu o suprafață de 1.500 de metri pătraţi, construit în întregime subteran, iar prin acest proiect „închidem lanţul terapeutic cu radioterapia”.

În ceea ce privește dotările medicale, Cârstoiu a arătat că centrul este echipat cu „două acceleratoare liniare de ultimă generaţie care fac radioterapie 3D, radioterapie de tip VMAT sau IMRT – tehnici moderne de radioterapie”, subliniind că „va fi primul centru public, primul spital public care face radioterapie stereotaxică. În prezent nu există un spital din România care să facă acest lucru, fiind apanajul mediului privat”. De asemenea, în cadrul centrului „se va face şi brahiterapia, brahiterapia utilă în anumite tipuri de cancer”.

Managerul SUUB a evidențiat și condițiile oferite pacienților, afirmând că noua investiție este „mai frumoasă şi mai utilă decât în alte spitale mari din Europa”, iar pacienții vor beneficia de „spaţii destinate pacienţilor, spaţii de tip SPA, terapie intensivă şi spaţii de îngrijire”.

Proiectul a fost realizat exclusiv din bugetul de stat, valoarea totală a investiției ridicându-se la 70 de milioane de lei, din care 50 de milioane de lei au fost alocate echipamentelor medicale, iar 20 de milioane de lei infrastructurii și construcției.

9 februarie marchează Ziua Mondială a Medicului Stomatolog, un moment dedicat aprecierei rolului vital al medicilor stomatologi în menținerea sănătății populației și în buna funcționare a sistemului medical, precizează Colegiul Medicilor Stomatologi din București.

Comunitatea stomatologică din Capitală este descrisă ca fiind una matură, activă și profund implicată în viața orașului, medicii stomatologi fiind considerați un pilon important al sistemului de sănătate și un reper constant de profesionalism. De la studenții care fac primii pași în profesie, la medicii rezidenți, specialiști și la cei care activează în rețelele școlare, spitale sau cabinete private și publice, fiecare are un rol esențial în îngrijirea pacienților.

Medicii stomatologi contribuie zilnic la sănătatea și bunăstarea comunității, oferind îngrijire pe tot parcursul vieții, de la copilărie până la vârste înaintate, și adaptând soluțiile medicale la nevoile fiecărui pacient. Activitatea lor susține prevenția și tratamentul afecțiunilor orale, cu impact direct asupra sănătății generale.

Colegiul Medicilor Stomatologi București subliniază că sănătatea orală este parte integrantă a sănătății generale, iar comunitatea stomatologică din București este una implicată și responsabilă, care investește constant în educația medicală continuă, în progresul profesional și în creșterea calității actului medical.

Medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu atrag atenția că, odată cu temperaturile mai scăzute, numărul cazurilor de gripă și viroze respiratorii crește semnificativ, iar prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție împotriva îmbolnăvirii.

Dr. Maria Hirist, medic epidemiolog, explică că „Sezonul rece favorizează transmiterea virusurilor respiratorii, mai ales în spațiile închise și aglomerate. De aceea, este esențial ca oamenii să fie mai atenți la gesturile zilnice și la stilul de viață”.

Igiena corectă rămâne prima linie de apărare. „Mâinile sunt principalul vector de transmitere a virusurilor. Spălarea corectă cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, reduce semnificativ riscul de infectare”, subliniază dr. Hirist. Este recomandată și evitarea atingerii feței, mai ales a ochilor, nasului și gurii, în spațiile publice.

Aerisirea regulată a încăperilor contribuie la reducerea răspândirii virusurilor. „Aerul stagnant favorizează răspândirea virusurilor. Prin urmare, aerisirea zilnică a locuinței și a birourilor este soluția pentru a reduce concentrația de agenți patogeni din aer”, recomandă medicul. De asemenea, evitarea spațiilor aglomerate și purtarea măștii în medii cu risc crescut sunt măsuri recomandate, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

Un sistem imunitar puternic ajută organismul să lupte mai eficient cu virusurile respiratorii. Dr. Hirist recomandă o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, proteine de calitate și vitamine precum C, D și zinc, precum și hidratarea adecvată, inclusiv consumul de ceaiuri calde din plante, pentru menținerea sănătății căilor respiratorii.

Odihna suficientă și gestionarea stresului sunt, de asemenea, esențiale. „Un organism obosit este mult mai vulnerabil în fața infecțiilor respiratorii. Mișcarea moderată, plimbările în aer liber și menținerea unei rutine echilibrate pot contribui la reducerea stresului”, explică dr. Hirist.

Vaccinarea antigripală rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a formelor severe de gripă. „Vaccinul nu previne toate infecțiile respiratorii, dar reduce semnificativ riscul de complicații și de spitalizare, mai ales la persoanele cu boli cronice, vârstnici și copii”, afirmă medicul epidemiolog.

În concluzie, gripa și virozele respiratorii pot fi prevenite prin măsuri simple, aplicate zilnic: igienă, alimentație echilibrată, odihnă și vaccinare. „Prevenția nu înseamnă eforturi mari, ci consecvență. Micile gesturi zilnice pot face diferența între sănătate și boală”, concluzionează dr. Maria Hirist.

De la începutul sezonului gripal și până în prezent, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a diagnosticat și tratat 78 de pacienți confirmați cu virus gripal tip A, conform datelor unității aflate sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu.

Ediția a cincea a Codului european împotriva cancerului (ECAC5) prezintă 14 recomandări bazate pe dovezi științifice actuale, menite să reducă riscul de cancer și să protejeze sănătatea populației din Uniunea Europeană.

Recomandările vizează factorii comportamentali individuali, factorii de mediu și intervențiile medicale, oferind totodată beneficii conexe pentru prevenirea altor boli netransmisibile cu factori de risc similari și pentru promovarea stării generale de bine.

Pentru prima dată, ECAC5 se adresează nu doar persoanelor fizice, ci și factorilor de decizie politică, prin includerea a 14 măsuri complementare la nivel populațional, menite să consolideze impactul recomandărilor individuale. Împreună, acestea oferă o foaie de parcurs coerentă pentru reducerea riscului de cancer, combaterea concepțiilor greșite legate de boală și îmbunătățirea sănătății publice la nivel european.

Recomandările pentru populația generală includ renunțarea la fumat și la orice formă de tutun sau produse de vapat, precum și asigurarea unui mediu fără fum de tutun în locuințe și autovehicule. Codul subliniază importanța menținerii unei greutăți corporale sănătoase, prin limitarea consumului de alimente bogate în calorii, zaharuri, grăsimi și sare, reducerea băuturilor îndulcite și a alimentelor ultraprocesate, precum și prin practicarea zilnică a activității fizice și reducerea timpului petrecut în poziție sedentară.

Alimentația echilibrată, bazată pe cereale integrale, legume, leguminoase și fructe, cu limitarea consumului de carne roșie și evitarea cărnii procesate, este o altă recomandare-cheie, alături de evitarea consumului de alcool. ECAC5 evidențiază, de asemenea, beneficiile alăptării pe o perioadă cât mai lungă posibil și necesitatea evitării expunerii excesive la soare, în special în cazul copiilor, utilizarea produselor de protecție solară și interzicerea folosirii aparatelor de bronzat.

Codul acordă o atenție specială expunerilor nocive din mediul de viață și de muncă, recomandând informarea cu privire la factorii cancerigeni de la locul de muncă și respectarea strictă a regulilor de sănătate și securitate, precum și evaluarea și reducerea nivelurilor de radon din spațiile interioare locuite. Reducerea expunerii la poluarea atmosferică este încurajată prin utilizarea transportului public, mersul pe jos sau cu bicicleta, alegerea rutelor cu trafic redus, menținerea unui mediu fără fum în locuințe și sprijinirea politicilor care îmbunătățesc calitatea aerului.

Prevenirea infecțiilor asociate cancerului reprezintă o altă componentă importantă a ECAC5, prin vaccinarea fetelor și băieților împotriva hepatitei B și a virusului papiloma uman (HPV), precum și prin participarea la testare și tratament pentru hepatitele B și C, HIV și infecția cu Helicobacter pylori, conform recomandărilor naționale. Codul abordează și utilizarea tratamentului de substituție hormonală în menopauză, recomandând limitarea acestuia la cea mai scurtă durată posibilă, după o discuție aprofundată cu un profesionist din domeniul sănătății.

Participarea la programe organizate de screening pentru depistarea precoce a cancerului intestinal, de sân, de col uterin și pulmonar este, de asemenea, esențială, conform recomandărilor existente la nivel național.

Pentru o implementare eficientă, se recomandă ca ECAC5 să fie promovat ca un ansamblu unitar, fără modificări ale textului, întrucât formulările au fost alese și traduse cu atenție în cele 23 de limbi ale Uniunii Europene pentru a păstra sensul original. Codul european împotriva cancerului este finanțat de Uniunea Europeană prin programul EU4Health și reprezintă un instrument-cheie pentru prevenirea cancerului și consolidarea sănătății publice în Europa.