Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București a efectuat, pentru prima dată, o procedură de implantare percutană a dispozitivului PASCAL – TriClip, prin care două paciente diagnosticate cu regurgitare tricuspidiană severă au fost tratate cu succes, potrivit echipei medicale.

Intervențiile au fost efectuate de prof. dr. Horațiu Moldovan, împreună cu dr. Cosmin Mihai (medic primar cardiologie intervențională) și dr. Iulian Țiboacă (medic rezident chirurgie cardiovasculară), cu suportul echipei de anestezie formată din dr. Monica Țigliș și dr. Cătălina Negoiță.

Ghidajul imagistic ecocardiografic a fost asigurat de dr. Andrada Camelia Guță, dr. Monica Buta și dr. Diana Mușină.

Potrivit echipei medicale, ambele paciente au avut o evoluție postprocedurală favorabilă, fiind în stare foarte bună și pregătite pentru externare.

„Aceste intervenții sunt rezultatul colaborării strânse dintre chirurgi cardiovasculari, cardiologi intervenționiști, cardiologi imagiști și anesteziști și reprezintă o alternativă terapeutică modernă pentru pacienții cu risc chirurgical crescut, marcând un pas important în dezvoltarea tehnicilor structurale valvulare în SCUB.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a prezentat rezultatele unei consultări naționale realizate pe tema proiectului noii legi a salarizării din sistemul public de sănătate. Potrivit concluziilor, personalul din sistem își exprimă sprijinul pentru reformă doar în condițiile în care sunt asigurate garanții privind menținerea veniturilor reale, recunoașterea muncii în condiții dificile și o diferențiere adecvată între specialități.

Consultarea s-a desfășurat în perioada 9–15 iunie 2026 și a reunit răspunsurile a 3.290 de angajați din toate cele 41 de județe și din București. Potrivit datelor centralizate, în lipsa unor modificări ale proiectului de lege, șase din zece respondenți iau în calcul plecarea din sistemul public de sănătate.

Răspunsul angajaților, în cifre

• Protejarea venitului total aflat în plată. 93,9% susțin că niciun angajat în activitate nu ar trebui să piardă din venit (non-regres), iar opțiunea dominantă este protejarea întregului venit lunar, nu doar a salariului de bază.
• Indexarea salariilor cu inflația. 90,6% cer ca valoarea de referință să fie actualizată periodic cu inflația; 74,8% consideră acceptabilă o creștere reală de cel puțin 10%.
• Recunoașterea muncii atipice. 88,6% cer plata distinctă a muncii de noapte, 87,5% majorarea cu 100% pentru weekend și sărbători, iar 82,4% menținerea sau creșterea sporului de tură. 79,1% spun că disponibilitatea de a lucra în ture, nopți și zile libere ar scădea dacă aceste drepturi sunt reduse.
• Diferențierea justificată, nu uniformizarea. 82,1% cer menținerea diferențelor între specialități și locuri de muncă, 72,7% coeficienți diferiți pe specialități, iar 76,9% un mecanism pentru specialitățile cu deficit sever de personal.

Plafonul de 20% pe sporuri este respins sau acceptat doar condiționat de 85,1% dintre respondenți. În ceea ce privește retenția, 61,3% dintre angajați declară că iau în calcul plecarea din sistem dacă proiectul nu este modificat, procentul fiind de 63,3% în eșantionul ponderat.

Ce ar trebui modificat în proiectul de lege

Pe baza rezultatelor, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului modificarea proiectului în următoarele direcții:

• Garantarea venitului total, nu doar a salariului de bază. O protecție limitată la salariul de bază este percepută ca insuficientă dacă sporurile, gărzile și drepturile pentru program atipic scad. Impactul reformei trebuie prezentat transparent, pe venitul total, pe categorii și pe tipuri de program.
• Plata corectă a muncii atipice și a gărzilor. Turele, munca de noapte, weekendul, sărbătorile și gărzile asigură continuitatea asistenței medicale și nu pot fi reduse fără efecte operaționale. Plata gărzilor la tarif orar majorat cu doar 10% nu reflectă efortul real.
• Menținerea și actualizarea drepturilor pentru condiții de muncă, prin raportare la salariul de bază în plată.
• Diferențierea pe specialități. Absența diferențierii pe specialități este principala lacună a proiectului. Diferențierea coeficienților în funcție de specialitate, risc, responsabilitate și tipul unității este cerută de angajați (plasată pe primul loc între ajustări de 54% dintre cei care au ierarhizat) și este, totodată, recomandată în analizele tehnice de fundamentare a reformei.
• Corectarea plafonului de 20%. Plafonul generează inechități între categorii expuse acelorași condiții. El trebuie însoțit de exceptarea drepturilor specifice sănătății sau de includerea transparentă a unor sporuri în salariul de bază, cu menținerea unor minime garantate.
• Includerea personalului nemedical și TESA în logica salarizării specifică sănătății.
• Tratarea retenției ca risc de politică publică. Intenția ridicată de plecare, mai ales la tineri, impune o evaluare a efectului proiectului asupra deficitului de personal, pe specialități și pe unitățile cu program de continuitate.

Datele arată că munca atipică este una dintre liniile de tensiune ale proiectului. 82,4% susțin menținerea sau majorarea sporului de tură, 88,6% susțin recompensarea distinctă a muncii de noapte, iar 87,5% aleg majorarea cu 100% pentru munca din zile de repaus săptămânal și sărbători legale. În cazul gărzilor efectuate în zile libere sau sărbători legale, 85,4% susțin suplimentarea cu 100%.

Sporurile pentru condiții de muncă sunt percepute de majoritatea respondenților ca instrumente de corelare a veniturilor cu riscurile reale din sistem, nu ca beneficii suplimentare. 88,3% susțin introducerea unor niveluri minime garantate ale sporurilor, iar 85,1% resping plafonul de 20% sau îl acceptă doar condiționat.

Comparatorul salarial utilizat în consultare a fost analizat de respondenți astfel: 49,7% l-au utilizat; dintre aceștia 37,3% au raportat scăderi de venit, 29,3% creșteri, 27,6% nivel similar, iar 5,7% nu au putut interpreta rezultatul. FSSR solicită publicarea unor simulări complete înainte de adoptarea legii.

Răspunsurile deschise evidențiază preocupări legate de veniturile raportate la inflație, plata corectă a gărzilor și sporurilor, echitatea între profesii și riscul de scădere a atractivității sistemului.

Formulări recurente, redate anonim, sunt:
„Salarizarea trebuie tratată ca investiție în siguranța actului medical, nu ca simplă cheltuială”,
„Să se plătească sporurile și gărzile la salariul aflat în plată”,
„Sistemul nu poate funcționa fără oameni motivați și respectați”,
„Cum vor fi îngrijiți pacienții când personalul medical este preocupat de grija zilei de mâine?”.

Consultarea indică un risc sistemic: 61,3% dintre respondenți consideră probabilă sau foarte probabilă plecarea din sistem dacă proiectul nu este corectat, procentul ajungând la 63,3% în eșantionul ponderat. FSSR concluzionează că salarizarea în sănătate trebuie tratată ca politică de retenție, nu ca exercițiu contabil.

„Angajații confirmă, în date, ceea ce susținem de ani de zile: o reformă corectă protejează venitul real, recunoaște munca grea și diferențiază riscul. Cerem Guvernului să corecteze proiectul înainte de adoptare, în acord cu pozițiile exprimate de personalul din sănătate”, transmit reprezentanții FSSR.

Ce vor angajații din sănătate?

Angajații își doresc o lege care să nu le reducă veniturile, să recunoască riscurile profesionale și să reflecte realitatea muncii din sistem. Potrivit consultării, cererea pentru o salarizare corectă, transparentă și predictibilă este majoritară și constantă în toate categoriile profesionale.

Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling, personalitate de referință a medicinei europene și specialist recunoscut pentru activitatea sa în domeniile medicinei interne, gastroenterologiei și hepatologiei, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul unei ceremonii desfășurate la 16 iunie 2026.

Distincția acordată de UMF „Carol Davila” reprezintă o recunoaștere a activității academice și profesionale desfășurate de-a lungul carierei de Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling, precum și a contribuției sale la dezvoltarea cercetării medicale și a educației universitare în domeniul sănătății.

Potrivit informațiilor publicate de universitate, Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling este recunoscută la nivel internațional pentru realizările sale în medicina internă, gastroenterologie, hepatologie, cercetare științifică și educație medicală. De-a lungul carierei, aceasta s-a remarcat prin promovarea excelenței academice, formarea noilor generații de medici și dezvoltarea colaborărilor internaționale în domeniul sănătății.

Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa, UMF „Carol Davila” își exprimă aprecierea pentru realizările excepționale ale lui Prof. Dr. med. Dr. h. c. Martina Müller-Schilling și pentru impactul semnificativ pe care activitatea sa l-a avut asupra medicinei și educației medicale europene.

OMS a actualizat Ghidul privind calitatea apei potabile prin publicarea celui de-al treilea addendum, care aduce noi recomandări internaționale pentru sprijinirea statelor în protejarea sănătății publice și asigurarea accesului la apă sigură.

OMS arată că, în ciuda progreselor, provocarea rămâne majoră: 2,1 miliarde de oameni nu au încă acces la apă potabilă gestionată în siguranță, inclusiv 106 milioane care consumă apă direct din râuri, lacuri sau alte surse de suprafață.

„Apa potabilă sigură este fundamentală pentru sănătate, dezvoltare și drepturile omului”, a declarat dr. Rüdiger Krech, director interimar al Departamentului pentru Mediu, Schimbări Climatice, One Health și Migrație din cadrul OMS.

Acesta a explicat că noile ghiduri sunt menite să ajute țările să își concentreze resursele acolo unde impactul este cel mai mare, prin prevenirea contaminării și gestionarea riscurilor înainte ca acestea să devină amenințări pentru sănătate.

„Aceste ghiduri actualizate ajută țările să își concentreze resursele acolo unde contează cel mai mult: prevenirea contaminării, gestionarea riscurilor înainte ca acestea să devină amenințări la adresa sănătății și asigurarea faptului că toți oamenii se pot baza pe apă potabilă sigură”, a adăugat el.

Potrivit OMS, ediția actualizată include noi dovezi științifice și experiențe din implementarea la nivel național, consolidând abordarea bazată pe risc în asigurarea siguranței apei potabile.

Documentul se bazează pe un cadru cu trei componente: stabilirea unor obiective de sănătate, gestionarea proactivă a riscurilor prin planuri de siguranță a apei și supraveghere independentă pentru verificarea conformității și eficienței măsurilor aplicate.

OMS precizează că planurile de siguranță a apei rămân esențiale în prevenirea riscurilor, inclusiv prin identificarea pericolelor și monitorizarea sistemelor, în special în cazul rețelelor mici de alimentare cu apă.

Ghidul aduce și actualizări privind riscurile microbiene, considerate în continuare cea mai importantă amenințare pentru apa potabilă, precum și clarificări privind agenții patogeni și riscurile din unitățile sanitare.

Sunt incluse, de asemenea, actualizări privind anumite substanțe chimice, inclusiv utilizarea pesticidelor în controlul vectorilor, în conformitate cu cele mai recente evaluări OMS.

Potrivit organizației, ghidul înlocuiește versiunile anterioare și stă la baza noii ediții a cincea, aflată în pregătire, care va analiza și contaminanți emergenți precum PFAS și subproduși ai dezinfecției (DBP).

OMS va susține implementarea acestor recomandări prin informări tehnice, webinarii și materiale dedicate statelor membre, pentru integrarea lor în politici, reglementări și practici naționale.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a încheiat Contractul Colectiv de Muncă la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, după o perioadă de peste patru ani în care nu a fost în vigoare un astfel de acord, a anunțat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS.

Documentul a fost semnat împreună cu reprezentanții Federației Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, într-un context pe care președintele CNAS îl descrie drept unul relevant pentru consolidarea dialogului social și a parteneriatului instituțional.

„Este un moment important pentru întregul sistem și un semnal clar că dialogul social, respectul reciproc și parteneriatul instituțional pot genera rezultate concrete pentru oameni și pentru instituțiile pe care le reprezentăm”, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Președintele CNAS a arătat că semnarea contractului are rolul de a recunoaște activitatea angajaților din sistemul de asigurări sociale de sănătate, care contribuie la funcționarea zilnică a instituțiilor din domeniu.

„Acest contract este, înainte de toate, o recunoaștere a muncii și a dedicării angajaților din Casa Națională de Asigurări de Sănătate și din casele de asigurări de sănătate din întreaga țară. Sunt profesioniști care, de multe ori departe de lumina reflectoarelor, asigură funcționarea unuia dintre cele mai importante sisteme publice din România”, a transmis acesta.

El a subliniat că activitatea acestora stă la baza proceselor esențiale din sistemul medical, de la decontarea serviciilor și aprobarea tratamentelor până la eliberarea rețetelor compensate, prin care milioane de pacienți beneficiază de acces la servicii medicale.

„În spatele fiecărui serviciu medical decontat, al fiecărui tratament aprobat și al fiecărei rețete compensate se află munca unor oameni care își fac datoria cu responsabilitate și profesionalism. Prin activitatea lor, milioane de pacienți beneficiază de acces la servicii medicale și medicamente, iar sistemul de sănătate își poate îndeplini misiunea publică”, a afirmat conf. univ. dr. Moldovan.

Președintele CNAS a transmis mulțumiri liderilor sindicali și conducerii Blocului Național Sindical pentru sprijinul acordat în procesul de negociere.

„Mulțumesc domnului Dan Anghel, președintele Federației Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, pentru dialogul constructiv… precum și conducerii Blocului Național Sindical, președintelui Dumitru Costin, pentru sprijinul constant pe care CNAS și eu personal l-am resimțit încă din prima zi a mandatului meu”, a spus acesta.

Conf. univ. dr. Moldovan a apreciat că acordul demonstrează că dialogul și cooperarea instituțională pot genera soluții stabile în sectorul public.

„Acest acord demonstrează că atunci când există respect, încredere și disponibilitate pentru colaborare, pot fi construite soluții durabile în beneficiul angajaților și al instituțiilor publice”, a adăugat el.

În final, președintele CNAS a transmis un mesaj de apreciere pentru angajații din sistemul de asigurări de sănătate, subliniind importanța muncii lor pentru funcționarea sistemului.

„Le mulțumesc tuturor colegilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru profesionalismul, răbdarea și implicarea de care dau dovadă în fiecare zi. Munca dumneavoastră este esențială pentru buna funcționare a sistemului și pentru siguranța pacienților din România”, a mai transmis conf. univ. dr. Moldovan.

El a concluzionat că semnarea contractului marchează începutul unei noi etape instituționale, bazate pe dialog și dezvoltare.

„Privesc semnarea acestui Contract Colectiv de Muncă nu ca pe un punct final, ci ca pe începutul unei noi etape, bazate pe dialog, respect și dezvoltare instituțională. Pentru că un sistem puternic de sănătate se construiește, înainte de toate, prin respectul acordat oamenilor care îl susțin zi de zi”, a conchis președintele CNAS.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a anunțat lansarea OralOncoCheck, prima inițiativă națională pentru depistarea precoce a cancerului oral, în condițiile în care mortalitatea asociată acestei afecțiuni este cu 83% mai mare în România față de media Uniunii Europene, pe fondul diagnosticării frecvente în stadii avansate, potrivit unui comunicat al instituției.

Cele 4 solicitări ferme transmise astăzi de FSSR:

1 Forma actualizată a proiectului și calculele de impact
Vrem să vedem varianta la zi rezultată după prima serie de consultări. De asemenea, cerem formulele și ipotezele din spatele calculelor (de exemplu, cum se reconciliă o creștere bugetară anunțată de doar 4,7% cu o creștere medie a salariilor de bază de 19%).

2. Continuarea negocierilor
Depunerea proiectului în Parlament, în forma actuală, este prematură. Proiectul nu este finalizat. Consultarea noastră publică (peste 3.290 de respondenți din toată țara) arată clar: 93,9% dintre angajați cer garantarea non-regresului veniturilor actuale, iar 90,6% cer indexarea lor cu inflația. Avem timp prin calendarul PNRR pentru a face o lege temeinică, nu una grăbită.

3. Datele pentru „Simulatorul de Impact”
FSSR dezvoltă o infrastructură digitală proprie (un Simulator de impact multi-scenariu). Solicităm ministerelor transmiterea datelor oficiale (complet anonimizate, fără nume sau CNP) în format editabil. Vrem să putem răspunde matematic la întrebările cheie: Cine câștigă și cine pierde? Care este costul pe fiecare spital? Se respectă plafonul de 20% pentru sporuri la nivel de ordonator?

4. Un model corect de ajustare (Anexa nr. II – Sănătate)
Propunem corectarea anomaliilor (comprimarea verticală a grilei, inversiunile ierarhice) și împărțirea în 4 categorii de grile bazate pe riscuri și complexitate, prin care o parte din sporuri să fie încorporate direct în salariul de bază. De asemenea, cerem reașezarea regimului gărzilor, a activității în ture și recunoașterea corectă a continuității.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a lansat OralOncoCheck, prima inițiativă națională dedicată depistării precoce a cancerului oral, în contextul în care mortalitatea provocată de această afecțiune în România este cu 83% mai mare decât media Uniunii Europene, din cauza diagnosticării frecvente în stadii avansate, se arată într-un comunicat de presă al CMSR.

Noua platformă urmărește să reducă morbiditatea și mortalitatea asociate cancerului oral și să creeze infrastructura necesară dezvoltării unui viitor program național de screening. Totodată, CMSR propune includerea în sistemul de decontare al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a tratamentelor stomatologice destinate pacienților oncologici.

OralOncoCheck pune la dispoziția pacienților informații despre boală și factorii de risc, iar medicilor stomatologi le oferă instrumente practice pentru identificarea și raportarea leziunilor suspecte. Platforma include un ghid de identificare a leziunilor cu potențial malign, recomandări pentru screening, o listă a centrelor de tratament și o componentă dedicată raportării cazurilor suspecte.

Prin această funcționalitate, medicii stomatologi pot semnala cazurile identificate în cabinete și pot colabora cu mentori cu experiență pentru analizarea acestora și orientarea pacienților către traseul terapeutic adecvat.

Potrivit CMSR, cei peste 25.000 de medici stomatologi și aproximativ 17.400 de cabinete stomatologice din România pot transforma fiecare consultație într-o oportunitate de depistare precoce a leziunilor cu potențial malign. Necesitatea unui astfel de instrument este cu atât mai mare cu cât cadrul de raportare a datelor privind cancerul oral este insuficient reglementat, iar această patologie nu este inclusă în Planul Național de Combatere a Cancerului.

„În contextul în care România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer oral din Uniunea Europeană, platforma OralOncoCheck reprezintă un instrument util pentru pacienți, medici și autorități. Nu pot fi dezvoltate politici publice performante de prevenție și screening fără date, fără raportare unitară și fără sprijinul medicilor stomatologi din întreaga țară,” afirmă dr. Florin Lăzărescu, Președintele CMSR.

Lansarea platformei are loc într-un context epidemiologic îngrijorător. Specialiștii estimează că incidența cancerului oral va continua să crească în următorii ani, iar România se menține printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate asociate acestei afecțiuni.

Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate tardiv, atunci când opțiunile terapeutice sunt limitate, iar recuperarea pacienților este mult mai dificilă. Lipsa educației privind factorii de risc și numărul redus de vizite la medicul stomatolog contribuie la identificarea tardivă a bolii și la necesitatea unor tratamente complexe, urmate de o reintegrare funcțională și socială dificilă.

„Medicul stomatolog are un rol esențial în depistarea cancerului oral, fiind adesea primul profesionist care poate identifica o leziune suspectă la nivelul cavității orale. Prin centralizarea cazurilor identificate în cabinete, ne propunem să contribuim la dezvoltarea unei baze de date naționale privind cancerul oral, care să includă informații despre cazurile suspecte semnalate, factorii de risc prezenți, distribuția geografică și pe grupe de vârstă.

Aceste date sunt esențiale pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului și pentru a fundamenta, în viitor, politici publice și programe de screening adaptate realităților din România”, afirmă ȘL. Dr. Luminița Oancea, Vicepreședinte CMSR și coordonatoare a programului OralOncoCheck.

În paralel cu lansarea platformei, CMSR susține includerea în sistemul de decontare CNAS a tratamentelor stomatologice necesare pacienților oncologici, inclusiv a reabilitărilor protetice reconstructive, pentru a asigura un traseu terapeutic complet și adaptat nevoilor de recuperare.

„În cadrul CMSR am inițiat deja demersuri instituționale pentru includerea în sistemul de decontare CNAS a tratamentelor stomatologice destinate pacienților oncologici, precum și a reabilitărilor protetice reconstructive necesare după intervențiile pentru cancer oral. Rolul medicului stomatolog nu se limitează la diagnostic, ci continuă pe tot parcursul recuperării pacientului, contribuind decisiv la redobândirea funcționalității, a confortului și a calității vieții. Este momentul ca această contribuție să fie recunoscută și valorizată la adevărata sa importanță”, adaugă ȘL. dr. Luminița Oancea, Vicepreședinte CMSR și coordonatoare a programului OralOncoCheck.

Prin dezvoltarea OralOncoCheck, CMSR urmărește creșterea ratei de depistare precoce a cancerului oral, standardizarea examinării și raportării cazurilor suspecte la nivel național, reducerea intervalului dintre suspiciunea clinică și confirmarea diagnosticului, dezvoltarea primei baze de date naționale dedicate cancerului oral, consolidarea rolului medicului stomatolog în tratamentul pacientului oncologic și fundamentarea unui viitor program național de screening.

Datele epidemiologice arată că, în 2020, România înregistra o rată de incidență a cancerului de buze și cavitate orală de 17,2 cazuri la 100.000 de locuitori și o rată a mortalității de 3,26 la 100.000 de locuitori. La nivel european, țara noastră ocupă locul patru la incidența cancerului de buze și cavitate orală în rândul bărbaților, locul șapte la nivelul ambelor sexe, locul doi în cazul cancerului orofaringian și locul opt la mortalitatea în rândul bărbaților.

Totodată, cancerul oral asociat consumului de alcool atinge în România 2,3 cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 1,4 cazuri. La nivel global, cancerul oral este al 16-lea cel mai frecvent tip de cancer și ocupă locul 15 în ceea ce privește mortalitatea. Specialiștii estimează că incidența bolii în România va continua să crească până în 2040.

Un aspect esențial subliniat de experți este faptul că până la 70% dintre cazuri sunt precedate de leziuni vizibile, care pot fi identificate printr-un examen clinic simplu, înainte de apariția simptomelor.

OralOncoCheck este o inițiativă națională dezvoltată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România, care reunește experți din mediul clinic, academic, juridic și de politici publice.

 Prin dezvoltarea platformei OralOncoCheck, CMSR își propune:

• creșterea ratei de depistare precoce a cancerului oral;
• standardizarea examinării și raportării cazurilor suspecte la nivel național;
• reducerea timpului dintre suspiciunea clinică și confirmarea diagnosticului;
• dezvoltarea primei baze de date naționale dedicate cancerului oral;
• consolidarea rolului medicului stomatolog în tratamentul pacientului oncologic, prevenție și sănătate publică;
• fundamentarea unui viitor program național de screening pentru cancerul oral.