Activitatea de transplant din România cunoaște o evoluție importantă, după ce Agenția Națională de Transplant a anunțat că, în mai puțin de două luni, peste 40 de pacienți au beneficiat de intervenții salvatoare efectuate cu succes, primind astfel o nouă șansă la viață.

În această perioadă, 14 prelevări de organe au fost efectuate cu succes, demonstrând că programul de transplant din țară câștigă viteză și eficiență în 2026, transmite ANT.

„Este un lucru extraordinar. Fără aceste intervenții, acești oameni s-ar fi prăpădit. E mare lucru că putem face acest lucru și în România”, a declarat dr. Guenadiy Vatachki, directorul ANT.

Dincolo de statistici, fiecare transplant reprezintă o poveste de speranță: familii care primesc vestea mult așteptată și donatori care, prin generozitatea rudelor lor, devin eroi anonimi. În ciuda progreselor, listele de așteptare pentru organe rămân lungi, iar nevoia de transplanturi este în continuare mare.

ANT face un apel la solidaritate: transplantul nu depinde doar de medici, ci și de sprijinul populației. Înțelegerea importanței donării de organe după decesul unei rude poate oferi viață acolo unde speranța părea pierdută.

„Să alegem să ajutăm. Să alegem viața”, transmit reprezentanții Agenției Naționale de Transplant.

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara a introdus, în premieră la nivel național, sistemul CAREBOT AI CXR, o platformă digitală bazată pe inteligență artificială, destinată să susțină medicii în interpretarea investigațiilor radiologice.

Software-ul medical certificat analizează automat radiografiile toracice și semnalează posibile modificări patologice, fără a înlocui decizia medicului, oferind un nivel suplimentar de suport care contribuie la creșterea acurateței și la reducerea timpului de interpretare.

Platforma este complet integrată în infrastructura informatică existentă a spitalului și poate fi utilizată în fluxul curent de lucru, fără modificarea procedurilor medicale standard.

Implementarea a fost realizată cu sprijinul partenerului Medical Corp SRL și face parte dintr-un studiu clinic desfășurat în parteneriat cu spitalul, pe o perioadă de doi ani, timp în care utilizarea platformei nu implică niciun cost pentru unitatea medicală.

În perioada 9–15 februarie, patru persoane au murit în România din cauza infecției gripale, conform informațiilor făcute publice joi de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

De la debutul sezonului gripal, numărul total al deceselor asociate infecției cu virus gripal a ajuns la 78.

În aceeași săptămână au fost raportate 96.927 de cazuri de infecții respiratorii – incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumonii. Cifra este cu 8,9% mai mică față de săptămâna precedentă, când s-au înregistrat 106.462 de cazuri, și cu 37,4% sub nivelul raportat în perioada similară a sezonului anterior (154.833 cazuri). Comparativ cu media de 119.688 de cazuri calculată pentru sezoanele 2018–2025 (fără anii pandemici), incidența actuală este mai redusă cu 19%.

În ceea ce privește gripa clinică, la nivel național au fost consemnate 4.404 cazuri, în scădere față de cele 6.780 raportate în săptămâna anterioară și mult sub cele 11.980 din aceeași perioadă a sezonului trecut. De asemenea, cifra este apropiată de media ultimelor cinci sezoane, de 4.454 cazuri.

Pe lângă formele clinice, au fost confirmate în laborator 122 de cazuri de gripă: 39 cu virus gripal A (H3), 10 cu virus gripal A (H1), 72 cu virus gripal A nesubtipat și un caz cu virus gripal B.

Datele privind imunizarea arată că, până la 15 februarie, în Registrul Electronic Național de Vaccinări figurau 1.304.996 de persoane vaccinate antigripal. Dintre acestea, 1.278.038 fac parte din categoriile eligibile pentru vaccin compensat, iar 6.102 doze au fost administrate în farmacii comunitare autorizate.

Spitalul Județean de Urgență Pitești a demarat un proiect de achiziție a echipamentelor medicale necesare tratării pacienților cardiaci critici, finanțat prin Programul de Sănătate, în cadrul apelului dedicat investițiilor pentru unitățile sanitare publice care deservesc această categorie de pacienți.

Proiectul își propune să crească accesul populației la serviciile publice de sănătate și să îmbunătățească calitatea actului medical oferit pacienților cardiaci critici. În acest sens, Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) a fost dotată cu echipamente moderne, performante și digitalizate, cu un concept special pentru tratarea pacienților în stare critică. Implementarea proiectului va permite spitalului să ofere servicii medicale mai eficiente, mai sigure și mai accesibile.

Pe lângă creșterea calității actului medical, proiectul vizează și eficientizarea resurselor prin achiziționarea de echipamente performante și reducerea consumului de materiale și energie. Investițiile vor avea un impact pozitiv asupra mediului, prin diminuarea deșeurilor, promovarea economiilor circulare și aplicarea principiilor dezvoltării durabile, contribuind la reducerea emisiilor de CO2 și adaptarea la schimbările climatice.

Valoarea totală a proiectului este de 5.320.678,01 lei, din care 4.449.234,09 lei reprezintă fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, 680.471,08 lei provin din bugetul național, iar cofinanțarea eligibilă a beneficiarului se ridică la 104.687,87 lei. Valoarea neeligibilă, inclusiv TVA neeligibil, este de 86.284,97 lei. Proiectul se va derula între 30 ianuarie 2026 și 30 aprilie 2027.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) atrage atenția că orice formă de violență – fizică, verbală sau amenințări – îndreptată împotriva profesioniștilor din sănătate este inacceptabilă și reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea și sănătatea la locul de muncă, afectând direct siguranța pacienților.

Potrivit FSSR, Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS) include deja un instrument concret pentru protecția angajaților: „Anexa nr. 11 – Procedura privind protecția salariaților din Sănătate împotriva agresiunilor la locul de muncă”. Procedura este obligatorie pentru unitățile sanitare cărora li se aplică CCMS și stabilește măsuri clare de prevenție, raportare, sprijinirea victimelor și măsuri de securitate. Federația subliniază că, „agresiunile fizice petrecute la locul de muncă, în timpul programului, împotriva angajaților din sănătate sunt considerate accidente de muncă și trebuie tratate ca atare”, iar procedura indică și alte soluții de protecție.

FSSR solicită angajatorilor aplicarea strictă a procedurii din Anexa nr. 11, integrarea acesteia în regulamentele interne și operaționalizarea responsabilităților. De asemenea, agresiunile fizice trebuie încadrate ca accidente de muncă, iar fluxurile aferente – raportare, cercetare, măsuri și sprijin – trebuie activate. Totodată, incidentele – fizice sau verbale – trebuie centralizate la nivel de unitate și raportate celor în drept pentru a combate sub-raportarea și a fundamenta măsuri de prevenție. Federația recomandă și elaborarea unui Plan de măsuri privind protecția salariaților împotriva agresiunilor, corelat cu achizițiile de pază și protecție.

Angajații din sănătate sunt sfătuiți să studieze cu atenție procedura, să solicite respectarea ei la fiecare incident, să nu normalizeze agresiunile și să raporteze situațiile, cerând sprijinul unității și, dacă este cazul, sesizarea organelor competente. FSSR încurajează, de asemenea, implicarea sindicală pentru aplicarea procedurii, reprezentare și apărarea drepturilor.

În același timp, Federația solicită Ministerului Sănătății să inițieze și să susțină modificările legislative necesare pentru protecția efectivă a personalului medical, în conformitate cu standardele internaționale și obligațiile asumate de România, inclusiv ratificarea Convenției OIM nr. 190/2019.

Constatând că aplicarea neuniformă a CCMS contribuie la perpetuarea problemelor, FSSR a pregătit un set de intervenții pentru eficientizarea aplicării clauzelor contractuale, care vor fi prezentate la conferința organizată la Târgu Mureș, dedicată îmbunătățirii aplicării CCMS și pregătirii negocierii viitorului contract colectiv.

De la începutul anului 2026, Secția de Boli Infecțioase a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara a primit 19 pacienți diagnosticați cu hepatită A, semnalând o creștere a cazurilor înregistrate. Cazurile provin din mai multe localități din județ, iar printre pacienți se află și adulți.

Medicii atrag atenția că numărul îmbolnăvirilor este ridicat pentru o perioadă scurtă de timp, de doar câteva săptămâni, și semnalează o schimbare în modul de transmitere.

„Vorbim despre o perioadă scurtă de timp, de câteva săptămâni, și despre un număr destul de ridicat de cazuri. De obicei, când vorbim despre hepatita A, sunt focare comunitare, în colectivități, persoane din același mediu. De data aceasta, însă, avem mai degrabă transmitere în cadrul familiei. Acest lucru înseamnă un semnal de alarmă, pentru că nu mai putem vorbi doar despre transmitere comunitară punctuală, ci despre o creștere a circulației virusului în populația generală, ceea ce indică o transmitere extinsă și un risc real de apariție a unor noi cazuri în perioada următoare. Iar principala cauză o reprezintă, de fapt, igiena deficitară. Vorbim despre spălarea insuficientă a mâinilor sau despre consumul de alimente și apă necorespunzătoare. Virusul hepatitic A se transmite ușor, iar în lipsa unor măsuri elementare de igienă se poate răspândi rapid, chiar și în afara unor focare clasice, bine delimitate”, a declarat prof. dr. Voichița Lăzureanu, medic primar boli infecțioase și șef al Secției Boli Infecțioase II din cadrul unității sanitare.

Hepatita A, cunoscută popular drept „boala mâinilor murdare”, este o infecție virală a ficatului, cauzată de virusul hepatitic A. Afecțiunea este extrem de contagioasă și se transmite în special prin igienă precară, consum de alimente sau apă contaminate ori prin contact direct cu o persoană infectată. Virusul poate persista și pe suprafețe sau obiecte atinse de bolnavi.

Boala poate evolua de la forme ușoare până la forme medii sau severe, care necesită spitalizare și monitorizare atentă. Printre simptome se numără icterul (colorarea galbenă a pielii și a ochilor), oboseala accentuată, greața, vărsăturile, febra moderată, tulburările digestive și urina închisă la culoare. În general, adulții dezvoltă forme mai simptomatice decât copiii, la care boala poate fi uneori asimptomatică sau cu manifestări reduse.

Potrivit medicilor, evoluția pacienților internați în prezent este favorabilă.

„Din fericire, pacienții pe care îi avem internați nu evoluează spre o formă severă de boală. Evoluția este favorabilă, chiar dacă simptomatologia va mai persista o perioadă de câteva săptămâni. Pacienții primesc tratament simptomatic și sunt sub monitorizare atentă. Trebuie spus că hepatita A este o boală prevenibilă. Ar trebui respectate regulile elementare de igienă. În același timp, vreau să atrag atenția asupra prevenției. Aceasta include vaccinarea împotriva virusului hepatitic A, dar și o igienă riguroasă. Este important să ne spălăm pe mâini după fiecare utilizare a toaletei, înainte de a mânca sau de a prepara alimentele. De asemenea, trebuie să spălăm fructele și legumele și să fim atenți la alimentele consumate”, a mai precizat prof. dr. Voichița Lăzureanu.

Vaccinul împotriva hepatitei A nu este inclus în calendarul național de vaccinare obligatorie și nu este gratuit. Este considerat opțional, însă este recomandat înainte de intrarea în colectivitate, în cazul persoanelor cu boli cronice sau al celor care călătoresc în zone cu incidență crescută a infecției.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au transmis instanței dosarul a patru inculpați implicați în fapte de corupție la Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj, aceștia recunoscând vinovăția, conform articolului 483 din Codul de procedură penală.

În dosar sunt vizați Gîngioveanu Cristian, manager al S.A.J. Dolj, Găvan Constantin, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, Cîrstoiu Marin, fost angajat al S.A.J. Dolj, și M.A., persoană fizică fără calitate specială.

În perioada septembrie – octombrie 2024, „inculpatul Găvan Constantin ar fi pretins, direct sau prin intermediul altor persoane, suma totală de 65.500 euro de la nouă persoane și ar fi primit suma totală de 49.500 euro de la șapte persoane, pretinzând că are influență asupra inculpatului Gîngioveanu Cristian și inculpatei Gîngioveanu Aurelia Maria – funcționari cu funcții de decizie din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj, respectiv al Spitalului Clinic Căi Ferate Craiova și că va interveni în vederea angajării martorilor și a unui suspectului, respectiv a unor membri de familie sau a altor persoane, pe posturi de șoferi sau asistenți la respectivele unități sanitare”, potrivit procurorilor DNA.

În cursul lunilor august – octombrie 2024, Gîngioveanu Cristian, în calitate de manager general al S.A.J. Dolj, „prin intermediul inculpatului Găvan Constantin și al inculpatului M.A., ar fi pus la dispoziția unui număr de 12 candidați subiectele întocmite în vederea examinării scrise a candidaților la concursurile de angajare pe posturi de șoferi, respectiv asistenți medicali, organizate de Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj, în perioada septembrie – octombrie 2024, în vederea facilitării promovării, de către respectivele persoane, a concursurilor de angajare și a ocupării de către acestea a posturilor scoase la concurs”.

De asemenea, „în cursul lunilor august – septembrie 2024, în aceeași calitate, inculpatul Gîngioveanu Cristian ar fi pretins și primit suma de 10.000 euro de la o persoană (martor) și ar fi primit de la o altă persoană (inculpat) foloase care nu i se cuveneau, în valoare totală de 5.248 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în vederea angajării celor două persoane pe posturi de șoferi la Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj”, au stabilit procurorii DNA.

În perioada februarie 2023 – 30 septembrie 2024, „inculpatul Cîrstoiu Marin, în calitate de angajat la Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj, ar fi pretins suma totală de 60.000 euro de la cinci persoane (martori) și ar fi primit de la acestea sumele totale de 35.000 euro și 75.000 lei, pretinzând că are influență asupra managerului Gîngioveanu Cristian și că va interveni în vederea angajării persoanelor respective sau a unor membri de familie ai acestora, pe posturi de șoferi sau asistenți medicali la respectiva unitate sanitară”.

În perioada ianuarie 2022 – octombrie 2024, inculpatul M.A. „ar fi pretins/acceptat promisiunea remiterii sumelor totale de 53.000 euro de la cinci persoane (martori și un suspect) și ar fi primit sumele totale de 38.000 euro și 60.000 de lei, pretinzând că are influență asupra factorilor de decizie – funcționarul cu atribuții manageriale Gîngioveanu Cristian – din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj și că va interveni în vederea angajării respectivelor persoane pe posturi de șoferi la respectiva unitate sanitară. Din banii primiți, inculpatul M.A. ar fi remis sumele de 7.500 euro și 8.000 euro inculpatului Găvan Constantin”.

Inculpații și-au recunoscut complet faptele și au declarat, în prezența avocatului, că acceptă încadrarea juridică și pedepsele aplicate:

• Gîngioveanu Cristian – 2 ani și 8 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere;

• Găvan Constantin – 2 ani și 8 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere;

• Cîrstoiu Marin – 2 ani și 2 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere;

• M.A. – 2 ani și 6 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere.

Pentru confiscarea specială și extinsă, s-a instituit sechestrul asupra sumelor: 423.320 euro, 42.200 lei și 6.620 USD de la Gîngioveanu Cristian și 247.030 euro, 197.152 lei și 60.840 USD de la Găvan Constantin, precum și asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpaților Cîrstoiu Marin și M.A.

Dosarul și acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate Tribunalului Dolj, iar ancheta continuă față de alți posibili inculpați. Această etapă finalizează cercetarea penală, fără a afecta prezumția de nevinovăție.

Colegiul Medicilor din România atrage atenția asupra gravității violențelor împotriva personalului medical și pledează pentru o campanie publică de prevenire a agresiunilor asupra medicilor, solicitând sprijinul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Președinta CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a declarat marți: ”Violenţa asupra medicilor este inacceptabilă! Nicio formă de agresiune la adresa personalului medical nu poate fi tolerată într-o societate care respectă profesia medicală şi înţelege rolul medicului. Medicii corecţi şi profesionişti îşi exercită profesia cu responsabilitate, dedicare şi respect faţă de pacient, adesea în condiţii dificile şi în anumite situaţii sub presiune profesională majoră cauzată de factori multipli”.

Potrivit acesteia, siguranța medicilor trebuie garantată, iar orice act de violență trebuie sancționat conform legii. ”În calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din România am următorul mesaj: protejarea medicilor nu este opţională, este esenţială pentru siguranţa actului medical şi pentru funcţionarea optimă a sistemului de sănătate. Ştiu şi înţeleg că în marea ei majoritate populaţia înţelege rolul medicului şi respectă poziţia medicului, ştiu însă că există şi aceste cazuri de violenţă asupra medicilor, iar ele pot fi diminuate şi stopate prin eforturi comune, ale noastre, ale corpului medical şi autorităţilor, dar şi al societăţii în ansamblu şi împreună să spunem STOP Violenţelor şi Agresiunii asupra Medicilor”, a subliniat prof. univ. dr. Poiană.

Mesajul vine după ce un medic din cadrul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Târgu Jiu a fost agresat luni seară de o pacientă. ”Incidentul petrecut aseară la spitalul din Târgu Jiu este profund regretabil şi inacceptabil. Agresarea personalului medical nu poate fi justificată sub nicio formă şi trebuie luate toate măsurile necesare conform legii. (…) Protejarea integrităţii fizice a medicilor, precum şi respectarea demnităţii profesionale trebuie să reprezinte o prioritate pentru conducerea unităţilor medicale, dar şi pentru întreaga societate. Facem apel la autorităţi pentru aplicarea măsurilor de protecţie a personalului medical. Facem apel la populaţia care interacţionează cu sistemul medical – pacienţi şi aparţinători – pentru responsabilitate, dialog şi respect reciproc”, a transmis CMR pe pagina sa de Facebook.

Colegiul Medicilor din România și-a reiterat disponibilitatea de a acorda sprijin medicului implicat în incident, care își desfășura activitatea profesională în interesul pacientului.