Caz critic de meningită meningococică, gestionat cu succes la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor

O pacientă în vârstă de 28 de ani, diagnosticată cu o formă severă de meningită meningococică, asociată cu insuficienţă respiratorie acută şi afectare multiplă de organ, a fost salvată prin intervenţia unei echipe medicale multidisciplinare de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, care a utilizat suportul ECMO veno-venos.

Pacienta s-a prezentat în data de 21 iulie la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, acuzând cefalee intensă şi vărsături. Cu doar câteva zile înainte de debutul simptomelor, aceasta revenise dintr-un concediu petrecut în Turcia. În urma evaluării efectuate în UPU, medicii au ridicat suspiciunea de meningită, motiv pentru care pacienta a fost internată pe Secţia Clinică Boli Infecţioase.

La scurt timp după internare, starea pacientei s-a deteriorat brusc, dezvoltând insuficienţă respiratorie acută severă şi instabilitate hemodinamică majoră. Din acest motiv, a fost transferată de urgenţă pe Secţia Clinică ATI II.

La internarea în Terapie Intensivă, investigaţiile au evidenţiat o afectare pulmonară de peste 90%, în contextul unei insuficienţe respiratorii acute severe. Pacienta a necesitat intubare oro-traheală şi ventilaţie mecanică, iar în data de 22 iulie diagnosticul a fost confirmat prin puncţie lombară: meningită meningococică fulminantă (Neisseria meningitidis), complicată cu sindrom de disfuncţie multiplă de organ.

Particularitatea acestui caz a constat în afectarea pulmonară extrem de severă produsă de infecţia meningococică. Plămânii au fost compromişi în proporţie de peste 90%, iar în lipsa unei oxigenări eficiente organismul nu a mai putut susţine funcţionarea normală a celorlalte organe, instalându-se rapid insuficienţa multiplă de organ. Evoluţia a fost una extrem de agresivă, iar insuficienţa respiratorie severă a reprezentat principalul factor care a pus viaţa pacientei în pericol.

La mai puţin de 12 ore de la internarea pe Secţia Clinică ATI II, echipa multidisciplinară a decis instituirea de urgenţă a suportului ECMO veno-venos, asociat terapiei continue de substituţie renală (CVVHDF).

ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) este una dintre cele mai complexe metode de susţinere a funcţiilor vitale disponibile în medicina modernă. Procedura preia temporar funcţia plămânilor, oxigenând sângele în afara organismului şi reintroducându-l în circulaţie, oferind astfel timp organelor afectate să se recupereze.

În cazul acestei paciente, ECMO a reprezentat un suport esenţial care a asigurat oxigenarea organismului într-o perioadă în care afectarea pulmonară depăşea 90%, până la recuperarea progresivă a funcţiei respiratorii.

Suportul ECMO a fost menţinut până în data de 28 iulie, când pacienta a fost decanulată şi ulterior trezită. Reevaluarea imagistică a evidenţiat o evoluţie favorabilă a afectării pulmonare.

În prezent, pacienta este conştientă, cooperantă şi respiră spontan, necesitând doar oxigenoterapie prin mască simplă. Aceasta prezintă în continuare leziunile cutanate specifice purpurei meningococice şi o polineuropatie, însă prognosticul este favorabil, existând şanse foarte bune de recuperare completă, cu recuperare medicală de durată.

„Mă bucur că acum pot să respir singură și că mă simt din ce în ce mai bine. Le mulțumesc din suflet tuturor medicilor, asistenților și întregii echipe care a avut grijă de mine și mi-a oferit o nouă șansă”, a transmis pacienta.

Managementul acestui caz a fost asigurat prin colaborarea multidisciplinară dintre colectivul Secţiei Clinice ATI II, din care au făcut parte dr. Mihai Florea, medic primar ATI şi şef de secţie, dr. Crina Negrea, medic specialist ATI şi medicul curant al pacientei, şi dr. Sebastian Stanciu, medic primar ATI, alături de echipa Unităţii de Primiri Urgenţe – dr. Hadrian Borcea, medic coordonator şi medic primar medicină de urgenţă, dr. Zsolt Beres, medic primar medicină de urgenţă şi medic specialist ATI.

La gestionarea cazului au contribuit şi specialiştii Secţiei Clinice Chirurgie Vasculară şi Toracică – dr. Bogdan Crăciun, medic primar chirurgie vasculară, şi dr. George Popescu, medic specialist chirurgie vasculară, precum şi medicii din Secţia Clinică Boli Infecţioase – dr. Iulian Zaporojean, medic primar boli infecţioase.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor este unul dintre puţinele centre din România care dispune permanent de această tehnologie şi de o echipă pregătită să o utilizeze în orice moment pentru pacienţii aflaţi în stare critică. Disponibilitatea permanentă a sistemului ECMO şi intervenţia rapidă a echipei medicale au avut un rol determinant în evoluţia favorabilă a pacientei.

Gestionarea unui astfel de caz critic a fost posibilă datorită colaborării dintre specialităţi, pregătirii echipelor medicale şi infrastructurii de înaltă performanţă disponibile în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, dezvoltate prin investiţiile realizate cu sprijinul conducerii spitalului, al Ministerului Sănătăţii şi al Primăriei Municipiului Oradea.

Meningita meningococică este o infecţie bacteriană invazivă provocată de Neisseria meningitidis, o afecţiune rară, dar cu evoluţie extrem de rapidă şi potenţial devastatoare. Boala poate debuta aparent banal, prin febră, cefalee, greaţă sau vărsături, însă în anumite situaţii poate evolua în doar câteva ore către sepsis meningococic, insuficienţă respiratorie, insuficienţă multiplă de organ şi şoc septic.

Chiar şi în condiţiile unui tratament prompt şi ale îngrijirii într-un centru medical performant, mortalitatea rămâne ridicată.

Medicii recomandă vaccinarea antimeningococică, considerată cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiilor invazive produse de Neisseria meningitidis. Deşi rară, boala poate avea o evoluţie dramatică, iar imunizarea rămâne una dintre cele mai importante măsuri de protecţie împotriva formelor severe.