Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân 2026: INSP atrage atenţia că alăptarea nu reprezintă doar o alegere individuală, ci şi o responsabilitate colectivă

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân, desfăşurată în perioada 1-7 august 2026, reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) subliniază rolul esenţial al alăptării ca intervenţie de sănătate publică, cu efecte dovedite asupra sănătăţii atât a copiilor, cât şi a mamelor.

Iniţiativa globală este susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF, ministerele sănătăţii din numeroase ţări şi organizaţiile partenere din societatea civilă. Tema din acest an este „Alăptarea pentru un început de viaţă sustenabil: să consolidăm ceea ce funcţionează” şi evidenţiază importanţa menţinerii şi extinderii intervenţiilor şi politicilor care şi-au demonstrat eficienţa în protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării, cu beneficii pentru sănătatea populaţiei şi dezvoltarea durabilă.

Evenimentul urmăreşte promovarea beneficiilor alăptării şi sprijinirea mamelor pentru a oferi copiilor un start sănătos în viaţă.

Potrivit INSP, pentru copil, laptele matern furnizează toţi nutrienţii necesari dezvoltării armonioase în primele luni de viaţă, contribuie la maturizarea sistemului imunitar, favorizează dezvoltarea cognitivă şi reduce riscul infecţiilor şi al unor boli cronice, precum bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat de tip 2, pe parcursul vieţii.

Alăptarea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie pentru sănătatea copilului încă din primele luni de viaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, urmată de continuarea alăptării, împreună cu alimentaţia complementară adecvată, până la vârsta de doi ani şi chiar peste această vârstă, atât timp cât mama şi copilul doresc.

Beneficiile alăptării se extind şi asupra sănătăţii mamei, contribuind la recuperarea după naştere, la reducerea riscului unor afecţiuni cronice, inclusiv cancerul de sân şi cancerul ovarian, precum şi la consolidarea legăturii emoţionale dintre mamă şi copil.

INSP precizează că laptele matern este un aliment unic, gratuit, de calitate şi de neînlocuit, ale cărui caracteristici nu pot fi reproduse de produsele comerciale destinate alimentaţiei sugarilor. Din perspectiva sănătăţii publice, investiţiile în educaţia pentru sănătate, serviciile de consiliere în alăptare şi politicile care facilitează concilierea vieţii profesionale cu responsabilităţile familiale reprezintă măsuri esenţiale pentru protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării.

Aceste intervenţii au efecte favorabile asupra sănătăţii mamei şi copilului şi contribuie la reducerea inegalităţilor în sănătate.

Datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF arată că, la nivel mondial, aproximativ 48% dintre sugarii cu vârsta sub şase luni sunt alăptaţi exclusiv. Deşi acest indicator a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimii ani, nivelul actual rămâne sub obiectivele internaţionale privind nutriţia sugarului, ceea ce evidenţiază necesitatea consolidării programelor de promovare şi susţinere a alăptării.

În România, studiile şi cercetările recente sugerează o tendinţă de creştere a prevalenţei alăptării exclusive, însă nu există în prezent date naţionale oficiale recente care să actualizeze indicatorul privind alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni.

Ultimul studiu naţional realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF România, în anul 2011, a raportat o rată a alăptării exclusive până la vârsta de şase luni de 12,6%, ceea ce evidenţiază necesitatea continuării măsurilor de promovare şi sprijinire a alăptării.

Lipsa unor date naţionale actualizate subliniază necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare a practicilor de alimentaţie a sugarului, precum şi continuarea intervenţiilor de promovare şi susţinere a alăptării.

Marcarea Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân reprezintă un prilej de reafirmare a importanţei protejării, promovării şi susţinerii alăptării printr-o abordare integrată, fundamentată pe dovezi ştiinţifice şi pe colaborarea dintre sistemul de sănătate, autorităţile publice, angajatori şi comunitate.

„Alăptarea nu reprezintă doar o alegere individuală, ci şi o responsabilitate colectivă. Crearea unui mediu favorabil mamelor care alăptează contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, la reducerea poverii bolilor şi la dezvoltarea unor comunităţi mai sănătoase şi mai reziliente. Aceasta este una dintre cele mai valoroase investiţii într-un început sănătos de viaţă”, se arată în comunicatul INSP.