Ziua Mondială a Auzului, marcată pe 3 martie, este o inițiativă globală care urmărește să crească conștientizarea asupra sănătății urechii și să prevină pierderea auzului, promovată de Organizația Mondială a Sănătății.

Auzul este un simț esențial – ne permite să comunicăm, să învățăm, să ne conectăm unii cu alții și să fim parte din lume. Totuși, afecțiunile auditive pot fi frecvente și pot rămâne nedepistate dacă nu acordăm atenție semnelor timpurii sau nu beneficiem de evaluări medicale regulate.

La Spitalul Sf. Constantin, echipa O.R.L. oferă servicii complete:

• diagnostic precoce și evaluări ale auzului;

• îngrijire atentă pentru afecțiuni ale urechii, nasului și gâtului;

• intervenții moderne și soluții personalizate;

• sprijin constant pentru copii, adulți și vârstnici.

Salvați Copiii România semnalează o situație îngrijorătoare în 2024, când din 143.637 de nașteri, 13.018 au fost ale unor adolescente, inclusiv 601 fete sub 15 ani.

În 23 de cazuri este vorba despre al doilea copil, iar o adolescentă de nici 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară. În total, pentru 652 de fete sub 19 ani, 2024 a însemnat deja a treia naștere, cifre care reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ ce nu reușește să protejeze copiii prin educație adecvată.

În prezent, Legea 272/2004 prevede că educația pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, începe abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților, ceea ce rămâne profund inadecvat, mai ales în contextul altor reglementări legale privind răspunderea penală de la 14 ani și consimțământul de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.

Experiența internațională arată că educația sexuală timpurie reduce riscurile și sprijină deciziile responsabile ale adolescenților. În Danemarca, unde educația sexuală este obligatorie încă din 1930, rata nașterilor la adolescente este de 4 la 1.000, comparativ cu 34 la 1.000 în România (2023). În Olanda, educația sexuală începe încă de la grădiniță, abordând teme despre corp, relații și consimțământ, iar în Croația, educația sexuală este obligatorie și susținută de majoritatea părinților (70%) și adolescenților (80%).

Datele arată că accesul la informații corecte și oferite la timp nu grăbește debutul vieții sexuale, ci le oferă tinerilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate și responsabile, reducând riscul nașterilor precoce și al consecințelor asociate.

Un nou ghid emis de Organizația Mondială a Sănătății stabilește standarde pentru prevenirea și tratarea cariilor dentare prin metode sigure, minim invazive și prietenoase cu mediul, oferind recomandări bazate pe dovezi pentru implementarea practicilor eficiente de sănătate orală la nivel național.

Ghidul promovează siguranța pacientului, calitatea îngrijirii și protecția mediului, oferind un pachet complet de intervenții clinice sigure, eficiente și fără mercur.

Cariile dentare reprezintă cea mai frecventă boală netransmisibilă la nivel mondial, afectând aproximativ 2,7 miliarde de persoane, începând frecvent în copilărie și afectând disproporționat populațiile defavorizate. Tradițional, tratamentele s-au bazat pe restaurări cu amalgam dentar, care conține mercur și prezintă riscuri pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu.

Ghidul răspunde angajamentelor globale de eliminare a mercurului conform Convenției de la Minamata și sprijină integrarea sănătății orale în agendele mai largi de sănătate publică, inclusiv Declarația de la Bangkok – Fără sănătate fără sănătate orală, oferind țărilor suport pentru extinderea accesului la servicii esențiale, sigure și accesibile.

„Acest ghid reprezintă un reper în sănătatea orală la nivel global”, a declarat dr. Benoit Varenne, responsabil OMS pentru sănătatea dentară. „Pentru prima dată, țările au dovezi solide că intervențiile sigure și mai puțin invazive, folosind produse fără mercur, pot preveni, opri și gestiona eficient cariile dentare, oferind în același timp o alternativă ecologică la amalgamul dentar.”

Ghidul contribuie la atingerea acoperirii universale a serviciilor de sănătate orală până în 2030, prin implementarea Planului de acțiune OMS pentru sănătatea orală 2023–2030, care solicită tuturor țărilor să asigure accesul la servicii esențiale, preventive și curative de sănătate orală, integrate în îngrijirea primară.

„Îngrijirea sănătății orale trebuie să evolueze pentru a sprijini sănătatea planetei”, a declarat doamna Dévora Kestel, director interimar al Departamentului OMS pentru boli netransmisibile și sănătate mintală. „Promovând produse fără mercur și proceduri clinice mai puțin invazive, acest ghid protejează mediul și asigură acces universal la servicii esențiale și sigure de sănătate orală.”

Ghidul oferă opt recomandări și două declarații de bune practici, bazate pe dovezi solide privind performanța clinică, toxicologia, cost-eficiența și impactul asupra mediului. Domeniile principale de acțiune sunt:

• intervenții preventive la nivelul întregii populații, inclusiv recomandarea fermă a aplicării de var de fluor și intervenții țintite, cum ar fi sigilantele pentru copii cu risc crescut de carii;

• gestionare non-invazivă, precum aplicarea de var de fluor pentru leziunile incipiente și fluorura de argint bi-anual pentru oprirea leziunilor moderate;

• restaurări fără mercur, cu ghidaj pentru utilizarea cimenturilor pe bază de ionomer de sticlă și a compozitelor rășinoase;

• cerințe de siguranță, cu protocoale pentru manipularea materialelor pe bază de rășină pentru protecția pacienților și a personalului medical;

• considerații speciale pentru grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu alergii și limitarea produselor derivate din BPA la copii, adolescenți și femei însărcinate sau care alăptează.

Ghidul mai oferă recomandări concrete pentru guverne, ministere, asociații profesionale și personal medical:

• integrarea produselor fără mercur și a intervențiilor non-invazive sau minim invazive în politicile și practicile naționale de sănătate orală;

• consolidarea instruirii, a curriculumului și a protocoalelor clinice;

• reducerea impactului asupra mediului prin gestionarea deșeurilor, achiziții și lanțuri de aprovizionare sustenabile;

• extinderea accesului la servicii de sănătate orală prin îngrijire primară și modele comunitare de livrare a serviciilor.

În plus, ghidul identifică lacune în cercetare, în special privind eficacitatea și cost-eficiența pe termen lung a intervențiilor, monitorizarea expunerii profesionale și impactul asupra mediului al materialelor fără mercur, și solicită consolidarea colaborării globale pentru a avansa dovezile și inovația în îngrijirea sănătății orale.

Un bărbat de 71 de ani a primit o nouă șansă la viață după ce medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca au realizat cu succes îndepărtarea unei tumori lipomatoase masive, cântărind aproximativ 25 de kilograme și având un diametru de 40 cm, care ocupa majoritatea cavității abdominale și pelvine.

Intervenția a fost coordonată de Prof. Dr. Valentin Munteanu și a implicat medicii chirurgi Dr. Ioana Constantinescu și Dr. Florin Mihăileanu, din secția Chirurgie Generală II, alături de Dr. Florin Marchiș, specialist în anestezie și terapie intensivă la ATI Clinicilor 2-4.

Operația a fost deosebit de complexă, deoarece pacientul prezenta multiple afecțiuni cardiace, iar în timpul intervenției au fost excizate, pe lângă tumoare, rinichiul drept și o parte din colon. La câteva zile după intervenție, pacientul se află în stare stabilă și evoluează favorabil.

Conducerea spitalului a transmis felicitări întregului personal medical implicat și urări de sănătate pacientului, cu speranța unei recuperări rapide și a revenirii acasă, alături de familie.

Spitalul Județean de Urgență Slatina își dezvoltă capacitățile de prevenție pentru nou-născuți prin implementarea Registrului Național de Screening Neonatal și a noului Program Național de Screening și Prevenție în Neonatologie.

Evenimentul a avut loc la Palatul Cotroceni, unde au participat dr. Florin-Augustin Popa, directorul medical al spitalului, și dr. Lucica Alexe, medic primar și Medic șef al Secției Neonatologie.

Dr. Florin-Augustin Popa a declarat: „A fost o onoare pentru noi să reprezentăm Spitalul Județean de Urgență Slatina la acest eveniment, care înseamnă lumină, încredere și speranță pentru părinți și pentru viitorul copiilor noștri. Este o mare realizare pentru că vom putea despista și interveni rapid în tratarea unor afecțiuni grave, încă din primele zile de viață. În mandatul domnului ministru dr. Alexandru Rogobete, prevenția devine politică de stat.”

Registrul Național de Screening oferă fiecărui nou-născut acces la prevenție, diagnostic și tratament adecvat, încă din primele zile de viață. Programul de screening neonatal s-a extins semnificativ, de la 3 boli investigate inițial, la 19 boli testate astăzi, protejând mai eficient sănătatea copiilor.

Screeningul metabolic genetic identifică tulburări metabolice grave înainte de apariția simptomelor, permițând instituirea rapidă a tratamentului. Majoritatea acestor afecțiuni sunt asimptomatice la naștere, motiv pentru care testarea timpurie este crucială.

În curând, aceste investigații vor putea fi efectuate și la Spitalul Județean de Urgență Slatina, oferind părinților și copiilor șansa la un start sănătos în viață.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desfășurat, între 11 și 12 februarie, un webinar internațional dedicat consolidării capacităților de sănătate publică pentru inspecțiile la bordul navelor și pentru emiterea certificatelor de sanitație maritimă.

Evenimentul a reunit peste 700 de inspectori de nave, ofițeri de sănătate portuară și reprezentanți ai autorităților de sănătate publică, în special din regiunile Africa, Mediterana de Est și Europa.

Inițiativa are loc într-un moment important pentru securitatea sanitară globală, în contextul în care Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) modificat a intrat în vigoare la 19 septembrie 2025. Consolidarea capacităților de sănătate publică la frontiere, inclusiv la bordul mijloacelor de transport, reprezintă un element central al noilor prevederi.

Transportul maritim conectează zilnic statele și susține economia globală, însă focarele de boală apărute la bord pot perturba traficul și pot facilita răspândirea internațională a bolilor infecțioase în lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire și control. În acest context, efectuarea regulată a inspecțiilor de sănătate publică pentru emiterea certificatelor de sanitație a navelor (Ship Sanitation Certificates – SSC), în conformitate cu RSI, este esențială pentru reducerea riscului de propagare a bolilor prin traficul maritim.

„Nivelul ridicat de participare și implicarea activă pe parcursul celor două zile ale webinarului au evidențiat cererea în creștere pentru orientare tehnică și sprijin pentru dezvoltarea capacităților în domeniul inspecției navelor și al emiterii certificatelor de sanitație a navelor”, a declarat Dr. Ninglan Wang, șefa Unității pentru Frontiere, Evenimente de Masă și Măsuri de Protecție a Sănătății (BMM) din cadrul Departamentului pentru Pregătirea în Situații de Urgență în Sănătate al OMS.
„Interacțiunile dinamice dintre experți și țări au subliniat valoarea continuării colaborării transfrontaliere în sectorul maritim și a schimbului de cunoștințe în acest domeniu.”

Certificatele de sanitație maritimă sunt instrumente recunoscute la nivel global pentru prevenirea și controlul riscurilor de sănătate publică la bordul navelor. Acestea atestă respectarea unor standarde sanitare specifice și permit comunicarea uniformă a evenimentelor și măsurilor aplicate între autoritățile portuare și operatorii navali. Doar certificatele emise de porturi autorizate de autoritățile naționale sunt considerate valide, iar statele părți la RSI au obligația de a transmite OMS lista actualizată a acestor porturi.

Potrivit OMS, numeroase state membre se confruntă în continuare cu dificultăți practice, precum resurse limitate, fluctuație ridicată de personal și priorități concurente. În acest context, platformele de instruire precum acest webinar facilitează învățarea colectivă, schimbul de experiență și identificarea de soluții concrete pentru menținerea capacităților cerute de RSI.

Pe parcursul celor două zile, participanții au abordat teme tehnice și operaționale, inclusiv cadrul juridic internațional privind sanitația navelor, planificarea pre-inspecției, evaluarea riscurilor în funcție de tipul navei, completarea și emiterea certificatelor, precum și aspecte practice legate de siguranța alimentară, facilitățile medicale, sistemele de apă și controlul vectorilor.

Autorități din Țările de Jos, Maroc și Tanzania au prezentat studii de caz privind aplicarea prevederilor RSI la nivel național. Având în vedere interesul ridicat, OMS intenționează să organizeze sesiuni similare pentru alte regiuni și fusuri orare, extinzând tematica către alte subiecte prioritare privind sănătatea la frontiere.

Condițiile de acces în Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” vor fi modernizate printr-un proiect de infrastructură în valoare de 8,84 milioane de lei, care vizează siguranța și confortul pacienților, al aparținătorilor și al personalului medical.

Președintele CJ Galați, Costel Fotea, a anunțat începerea lucrărilor.

„Am emis ordinul de începere a lucrărilor pentru sistematizarea incintei Spitalului Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei”, o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 8,84 milioane de lei.”

Lucrările vor moderniza complet zona de acces rutier și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, dar și infrastructura internă de circulație.

„Sunt lucrări prin care, în cursul acestui an, vom moderniza din temelii întreaga zonă rutieră de acces și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, precum și din interiorul unității medicale.”

Proiectul face parte dintr-un amplu program de investiții în infrastructura medicală a județului, după extinderea parcării supraetajate și realizarea unor noi corpuri medicale.

„Proiectul de sistematizare a zonelor rutiere și pietonale completează aceste demersuri, prin crearea unui acces optim, sigur și confortabil pentru pacienți, aparținători și personalul medical.”

Printre principalele lucrări se numără refacerea carosabilului și a semnalizării rutiere, amenajarea trotuarelor, instalarea unor sisteme moderne de iluminat și colectarea apelor pluviale. Totodată, va fi construit un pasaj subteran care va face legătura între spital și noul corp al Prosecturii, pentru fluidizarea traficului intern.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil!”

România a semnat miercuri, la Nicosia, Acordul de Colaborare Bienal 2026–2027 cu Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), marcând un pas important în consolidarea sistemului de sănătate. Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că documentul aduce sprijin tehnic și expertiză internațională pentru reformele în curs și modernizarea serviciilor medicale.

„Acest acord nu este unul formal. El este construit pe realitățile sistemului nostru de sănătate și pe obiectivele asumate prin Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, oferind României sprijin tehnic și expertiză internațională pentru reformele pe care le implementăm”, a explicat ministrul.

Printre beneficiile concrete pentru România, Rogobete a evidențiat:

• acordul consolidează eforturile de reducere a mortalității evitabile și a inegalităților dintre mediul urban și rural. Beneficiem de sprijin pentru întărirea asistenței medicale primare, pentru dezvoltarea programelor de screening și pentru intervenții mai eficiente în domeniul bolilor cardiovasculare, oncologice și transmisibile. Asta înseamnă diagnostic mai timpuriu, tratament mai rapid și o presiune mai mică asupra spitalelor.
•  documentul susține modernizarea politicilor privind resursa umană. România primește suport pentru actualizarea strategiei naționale de personal medical, pentru o planificare realistă a necesarului de medici și asistenți și pentru măsuri de retenție în zonele deficitare. Obiectivul este clar: servicii mai aproape de pacient și o distribuție mai echilibrată a specialiștilor.
• Un alt pilon important este digitalizarea. Acordul sprijină interoperabilitatea sistemelor, guvernanța clară a datelor, integrarea tehnologiilor moderne și alinierea la Spațiul European al Datelor privind Sănătatea. Pentru România, acest lucru înseamnă mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație și decizii bazate pe date reale.

Totodată, colaborarea cu OMS consolidează capacitatea României de pregătire și răspuns în situații de urgență, inclusiv pentru evenimente cu victime multiple sau riscuri de tip CBRN.

În ansamblu, Rogobete a concluzionat că acordul oferă României validare internațională, acces la expertiză de nivel european și un cadru coerent pentru accelerarea reformelor. „Modernizarea sistemului de sănătate se face cu responsabilitate, cu parteneri puternici și cu politici bazate pe dovezi. Continuăm reforma cu rigoare și consecvență. Încrederea ne face bine”, a spus ministrul.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri sprijinul României pentru inițiativa Comisiei Europene de înființare a Centrului European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor sănătății, organizată sub Președinția Cipriote a Consiliului Uniunii Europene.

Această decizie vizează reducerea timpilor de așteptare în introducerea terapiilor inovatoare și creșterea accesului pacienților la tratamente de ultimă generație.

„Am exprimat clar nevoia României pentru o adaptare mai rapidă la noile mecanisme europene și pentru reducerea timpilor de așteptare în procesul de introducere a terapiilor inovatoare. Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a afirmat Alexandru Rogobete.

Ministrul a subliniat avantajele concrete pentru România, precizând:

• „Acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european”;

• „Acces accelerat la terapii inovatoare și tratamente personalizate, în special în oncologie”;

• „Reducerea decalajelor în accesul la inovație față de alte state membre”;

• „Integrarea mai eficientă a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne”.

Rogobete a avertizat că evoluția rapidă a medicinei de precizie nu permite întârzieri administrative: „Într-un context în care medicina de precizie evoluează rapid, nu ne permitem întârzieri administrative care afectează șansele reale ale pacienților.”

În calitate de ministru al sănătății, el a reiterat angajamentul României față de structurile europene: „Susțin ferm aderarea României la acest grup european. Obiectivul este clar: creșterea accesului pacienților români la cele mai recente ghiduri și la terapii inovatoare, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.”

Ministrul a mai precizat că integrarea României în aceste structuri europene reprezintă „o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament.”

Doi pacienți din România au primit ieri transplanturi renale cu organe provenite din Bulgaria, în cadrul colaborării bilaterale reglementate prin Memorandumul de colaborare în domeniul transplantului semnat în 2021, informează Agenția Națională de Transplant.

Un bărbat în vârstă de 51 de ani și un altul de 43 de ani au primit grefe renale la Institutul Clinic Fundeni, după ce autoritățile bulgare au decis alocarea organelor către România, întrucât pe teritoriul Bulgariei nu au fost identificați primitori compatibili. „Gestul reconfirmă solidaritatea și parteneriatul autentic dintre cele două state în misiunea comună de salvare de vieți”, au subliniat reprezentanții Agenției.

Mulțumiri speciale au fost adresate partenerilor din cadrul Изпълнителна агенция “Медицински надзор” IAMN – Izpalnitelna Agencia Medizinski Nadzor, doamnei director Ivanka Dineva, coordonatorului național Evelina Cvetkova, precum și echipei de coordonare a Acibadem City Clinic Tokuda Hospital, care a gestionat cazul donatorului. Transportul aerian de urgență a fost asigurat de Inspectoratul General de Aviație al MAI și SMURD, instituții cărora le-a fost adresată aprecierea pentru promptitudine și implicare.

De la semnarea Memorandumului în 2021, colaborarea româno-bulgară în domeniul transplantului a permis realizarea mai multor transplanturi în România cu organe provenite din Bulgaria. În același timp, România a oferit la rândul său două grefe cardiace, pentru care nu au fost identificați primitori compatibili pe teritoriul național.

„Această cooperare demonstrează că, dincolo de granițe, solidaritatea și profesionalismul salvează vieți”, transmit reprezentanții ANT.