Federaţia „Sanitas” din România şi Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România au înaintat Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii o propunere comună privind salarizarea personalului din sistemul public de sănătate, ce prevede modificări ale proiectului legii salarizării şi reglementări referitoare la salariile de bază, condiţiile de muncă, plata gărzilor, menţinerea veniturilor şi asigurarea finanţării drepturilor salariale.

Cele două federaţii sindicale, singurele organizaţii reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, susţin că documentul transmis reprezintă o soluţie legislativă unitară pentru sistemul sanitar şi solicită preluarea integrală a pachetului, finanţarea acestuia şi transpunerea în norme obligatorii. Potrivit acestora, eliminarea, diminuarea sau amânarea unor elemente esenţiale ale propunerii va determina un răspuns coordonat prin formele legale de acţiune sindicală.

Documentul transmis Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii nu reprezintă o listă de revendicări punctuale, ci un model complet de salarizare construit pe grile şi coeficienţi, clasificarea unităţilor sanitare şi a locurilor de muncă, reguli pentru condiţiile de muncă şi continuitatea serviciilor medicale, protecţia veniturilor, finanţarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanţa şi garanţiile dialogului social.

Modelul propus valorifică principiile şi regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătăţii împreună cu cele două federaţii reprezentative şi incluse în contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Acesta a fost actualizat în urma negocierilor şi simulărilor realizate în ultimele săptămâni şi definitivat în continuarea discuţiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administraţia Prezidenţială.

Potrivit federaţiilor, noul model urmăreşte ca veniturile angajaţilor din sănătate să reflecte mai bine complexitatea muncii, responsabilitatea, riscurile asumate, contribuţia la continuitatea serviciilor medicale şi dificultatea asigurării personalului necesar.

Principalele componente ale modelului comun de salarizare sunt:

1. Diferenţierea salariilor de bază după rolul unităţii sanitare

Unităţile sanitare sunt grupate în şase categorii, de la spitalele regionale, strategice şi universitare până la unităţile medico-sociale, astfel încât salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor oferite şi responsabilitatea instituţională.

2. Recunoaşterea complexităţii locului de muncă

Coeficienţii sunt majoraţi suplimentar pentru patru categorii de secţii şi compartimente, iar o parte din diferenţierea care este acordată în prezent aproape exclusiv prin sporuri este mutată într-o componentă stabilă, respectiv salariul de bază.

3. Grile complete şi soluţii pentru întreaga echipă medicală

Pachetul cuprinde coeficienţi pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar şi introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic şi socio-administrativ/TESA, precum şi pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanţă. Reforma propusă are în vedere toate categoriile de personal fără de care unităţile sanitare nu pot funcţiona.

4. Limite minime reale pentru condiţiile de muncă

Drepturile aferente riscurilor profesionale sunt organizate pe intervale obligatorii, iar locurile de muncă pentru condiţiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru activitatea desfăşurată în domenii precum radiaţii, neonatologie, săli de naştere, laboratoare, condiţii grele şi zone izolate sau cu deficit de specialişti.

5. Recompensarea corectă a continuităţii activităţii medicale

Modelul menţine sporul de tură la 15%, prevede pentru munca desfăşurată în repausul săptămânal şi în zilele de sărbătoare legală un tarif orar suplimentar între 50% şi 100%, reaşază plata gărzilor şi stabileşte reguli clare pentru garda la domiciliu şi liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parţial. Federaţiile susţin că continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.

6. Protecţia venitului şi finanţarea garantată

Propunerea prevede că niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial total. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii sau compensatorii şi continuarea finanţării creşterilor prin CNAS şi influenţele salariale până la reforma finanţării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale aflate în plată după schimbarea mecanismului.

7. Performanţă fără stimulente care afectează actul medical

Este propus un program-pilot naţional pentru salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă, cu indicatori care nu trebuie să încurajeze suprautilizarea serviciilor medicale, selecţia nejustificată a pacienţilor sau afectarea independenţei profesionale. Sunt prevăzute şi creşteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajaţii care contribuie la realizarea acestora.

8. Dialog social care produce reguli obligatorii

Regulamentul de sporuri, criteriile de performanţă, regulile gărzilor şi soluţiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă a federaţiilor reprezentative la nivel de sector şi, acolo unde este prevăzut, cu acordul acestora. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după luarea deciziilor.

Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat

Cele două federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector au stabilit trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul de salarizare să poată fi acceptat:

a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.

b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.

c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.

Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public

Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.

Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:

I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.

II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.

III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.

Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.

Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune

Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.

Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.

“Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții”, transmit cele două federații.

Spitalul Orăşenesc Mioveni a realizat, în premieră în judeţul Argeş, o intervenţie de protezare unicompartimentală a genunchiului cu integrare osoasă, procedură modernă destinată pacienţilor cu artroză localizată la nivelul unei singure zone a articulaţiei.

Intervenţia a fost efectuată de dr. Theodor Popa, medic specialist în ortopedie şi traumatologie, cu supraspecializare în chirurgia genunchiului, şi marchează dezvoltarea tehnicilor moderne de tratament disponibile pentru pacienţii cu afecţiuni articulare.

Protezarea unicompartimentală a genunchiului este o procedură destinată pacienţilor diagnosticaţi cu artroză localizată la un singur compartiment al articulaţiei. Spre deosebire de protezarea totală a genunchiului, această tehnică presupune înlocuirea doar a zonei afectate, cu păstrarea structurilor sănătoase ale articulaţiei.

Procedura este indicată în cazurile în care degradarea cartilajului este limitată la o singură parte a genunchiului şi poate contribui la o recuperare mai rapidă, la reducerea durerii postoperatorii şi la menţinerea unei funcţionalităţi mai bune a articulaţiei.

Printre avantajele acestei intervenţii se numără caracterul mai puţin invaziv, pierderile reduse de sânge şi perioada mai scurtă de spitalizare, estimată la aproximativ una-două zile. Recuperarea funcţională poate avea loc în aproximativ şase săptămâni, iar pacientul poate beneficia de o senzaţie mai naturală la nivelul genunchiului după operaţie.

Succesul intervenţiei depinde şi de recuperarea medicală personalizată, care are un rol esenţial în redobândirea mobilităţii şi revenirea pacientului la activităţile zilnice.

Realizarea acestei proceduri confirmă preocuparea echipei medicale pentru introducerea unor tehnici moderne de tratament şi pentru oferirea unor soluţii terapeutice adaptate nevoilor pacienţilor, cu accent pe conservarea funcţiei articulare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Noua intervenţie completează gama procedurilor chirurgicale realizate în cadrul Secţiei de Ortopedie şi Traumatologie a Spitalului Orăşenesc Mioveni, care include protezarea totală a genunchiului, reconstrucţia ligamentului încrucişat anterior, reconstrucţii multiligamentare în cazul traumatismelor severe, chirurgia meniscului prin sutură, reinserţie meniscală sau îndepărtarea selectivă a fragmentelor rupte, precum şi proceduri de reconstrucţie sau transfer de cartilaj.

Echipa Secţiei de Ortopedie şi Traumatologie este coordonată de dr. Adrian Mogoş, medic primar în ortopedie şi traumatologie şi medic-şef al secţiei, alături de dr. Theodor Popa, medic specialist în ortopedie şi traumatologie, cu supraspecializare în chirurgia genunchiului, şi dr. Nicolae Constantin, medic specialist în ortopedie şi traumatologie.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă atrage atenţia că lipsa încrederii reprezintă un factor important în ezitarea faţă de vaccinare şi susţine că sunt necesare strategii adaptate pentru creşterea acoperirii vaccinale.

Într-un articol publicat în revista Vaccines, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă şi colaboratorii analizează factorii care influenţează ezitarea faţă de vaccinare şi soluţiile necesare pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente.

„În articolul nostru publicat în revista Vaccines, arătăm că simpla transmitere a datelor științifice nu este suficientă pentru a schimba percepții și comportamente. Este nevoie de o abordare mai amplă, bazată pe comunicare empatică, profesioniști din sănătate bine pregătiți, lideri comunitari credibili, acces mai ușor la vaccinare și politici publice coerente”, a precizat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.

Demersul urmăreşte identificarea unor direcţii care să sprijine creşterea nivelului de vaccinare şi dezvoltarea unor politici adaptate nevoilor comunităţilor.

„Ne dorim ca aceste idei să contribuie la dezvoltarea unor strategii mai eficiente pentru creșterea acoperirii vaccinale în Europa Centrală și de Est și, mai ales, în România”, a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.

La realizarea articolului au contribuit mai mulţi specialişti, iar prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă a mulţumit dr. Teodor Cristian Blidaru pentru implicarea constantă şi contribuţia la elaborarea manuscrisului, precum şi coautorilor David Sinclair, Petr Smejkal, Yasmin Maor, Ernest Kuchar, Catherine Weil-Olivier, Mariano Votta şi Luminiţa Vâlcea.

De asemenea, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă a apreciat implicarea COPAC – Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi Active Citizenship Network în cadrul proiectului, precum şi sprijinul oferit de colegii implicaţi în această iniţiativă.

„Sperăm ca articolul să contribuie la o mai bună înțelegere a ezitării față de vaccinare și, mai ales, la identificarea unor soluții concrete, adaptate nevoilor comunităților”, a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.

O intervenţie coordonată a reţelei de transfuzie sanguină a susţinut realizarea unui transplant hepatic la Bucureşti, după ce medicii au identificat nevoia unor componente sanguine compatibile pentru pacienţi cu un fenotip rar.

Cazul a început cu o prelevare de organe şi ţesuturi în ţară şi cu pregătirea unui transplant hepatic în Bucureşti. Situaţia a devenit una deosebită după ce ambii pacienţi potenţiali primitori ai ficatului aveau o grupă sanguină frecventă, dar un fenotip rar, ceea ce a făcut ca implicarea întregii reţele de transfuzie să fie esenţială pentru ca transplantul să poată fi realizat.

Pentru asigurarea componentelor sanguine necesare, a fost organizat un traseu complex de transport. Componentele au fost transportate rutier de la Centrul de Transfuzie Sanguină Satu Mare la Centrul de Transfuzie Sanguină Sălaj, iar ulterior, cu sprijinul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bistriţa, au ajuns de la Sălaj la Bistriţa, locul unde a avut loc prelevarea de organe şi ţesuturi.

Ulterior, ficatul, grefele de cornee şi sângele au fost transportate contra cronometru cu un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, intervenţie care a permis continuarea procedurilor medicale.

Reprezentanţii Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti au transmis mulţumiri echipelor medicale, piloţilor IGAv, serviciilor de ambulanţă, personalului centrelor de transfuzie şi tuturor celor implicaţi în această intervenţie.

„Transplantul este o intervenție de mare anvergură, imposibilă de realizat fără transfuzii. Iar nicio transfuzie nu este posibilă fără donatorii de sânge! Fiecare pungă de sânge donată, undeva, într-o zi obișnuită, poate deveni exact componentul rar care face diferența într-o noapte ca aceasta. Ne exprimăm respectul și recunoștința față de familia donatorului de organe și țesuturi. Gestul lor de generozitate, chiar în cea mai grea clipă, a dat șansa la viață altor oameni”, transmit reprezentanții Centrului.

Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) subliniază că, pe măsură ce soluţiile digitale sunt tot mai utilizate în cabinete, clinici şi spitale, securitatea cibernetică devine esenţială pentru protejarea informaţiilor medicale şi pentru menţinerea continuităţii activităţii medicale.

Digitalizarea a devenit parte din activitatea curentă a cabinetelor, clinicilor şi spitalelor prin utilizarea programelor de gestiune, a dosarelor medicale electronice, a echipamentelor conectate, a serviciilor cloud, a telemedicinei şi a soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială.

Aceste tehnologii aduc beneficii importante în furnizarea serviciilor medicale, însă pot introduce şi riscuri pentru protecţia datelor medicale, continuitatea activităţii şi siguranţa pacienţilor.

În iulie 2026, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică – ENISA – a publicat un nou ghid dedicat integrării cerinţelor de securitate cibernetică în achiziţiile realizate de spitale şi de ceilalţi furnizori de servicii medicale.

Documentul urmăreşte întregul ciclu al unei achiziţii, de la identificarea nevoilor şi selectarea furnizorului până la utilizarea, actualizarea şi retragerea în siguranţă a produsului sau serviciului.

Pornind de la recomandările acestui ghid, Patronatul Medicilor Stomatologi din România anunţă o serie de materiale informative dedicate securităţii digitale în activitatea medicală. Acestea vor aborda:

• alegerea în siguranţă a programelor şi echipamentelor medicale;
• clauzele care ar trebui prevăzute în contractele cu furnizorii;
• protejarea datelor stocate în cloud;
• utilizarea inteligenţei artificiale;
• actualizările de securitate şi remedierea vulnerabilităţilor;
• responsabilităţile furnizorilor şi ale unităţilor medicale;
• protejarea datelor la încetarea unui contract sau scoaterea din uz a unui echipament.

“Securitatea cibernetică nu este doar responsabilitatea departamentului IT. Ea începe înainte de achiziție și trebuie urmărită pe întreaga durată de utilizare a unei tehnologii”, atrage atenția PMSR.

Familiile a doi pacienţi aflaţi în moarte cerebrală au ales donarea de organe la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa, oferind astfel o nouă şansă pacienţilor înscrişi pe listele de transplant, potrivit reprezentanţilor unităţii medicale.

Medicii de la Asociaţia OncoHelp – Centrul de Oncologie OncoHelp Timişoara recomandă pacienţilor oncologici să nu întrerupă tratamentele în perioadele caniculare, chiar dacă temperaturile ridicate pot îngreuna deplasarea la spital sau pot determina apariţia unor simptome noi.

Chimioterapia, imunoterapia, terapiile ţintite şi radioterapia trebuie continuate conform planului stabilit de medic, iar orice modificare a schemei de tratament trebuie făcută doar după consultarea echipei medicale.

„În timpul caniculei, una dintre cele mai mari provocări pentru pacienții oncologici este menținerea unei hidratări corespunzătoare. Boala în sine, dar și unele efecte adverse ale tratamentului, precum greața, vărsăturile, diareea sau modificarea gustului, pot reduce aportul de lichide și favoriza deshidratarea.

O hidratare corespunzătoare ajută organismul să își mențină funcțiile normale și contribuie la reglarea temperaturii corporale. În același timp, este esențială pentru buna funcționare a rinichilor, organe implicate în eliminarea din organism a multor medicamente utilizate în tratamentul oncologic.

Totodată, consumul de legume și fructe cu un conținut ridicat de apă poate contribui la menținerea echilibrului hidric. Excepție face grapefruitul și, în cazul anumitor tratamente oncologice, unele soiuri de portocale, deoarece pot interacționa cu medicamentele administrate.

Pe timpul caniculei este importantă evitarea expunerii prelungite la temperaturi ridicate și petrecerea cât mai mult timp în spații răcoroase și bine ventilate. De asemenea, recomand pacienților să evite efortul fizic în orele cu temperaturi foarte ridicate și, dacă fac mișcare, să aleagă primele ore ale dimineții sau seara, când este mai răcoare, fără să neglijeze hidratarea.

Pacienții trebuie să fie atenți și la semnele deshidratării sau ale insolației, precum amețelile, slăbiciunea, durerile de cap, greața sau scăderea cantității de urină. Dacă apar febră mare, confuzie, vărsături, pierderea stării de conștiență sau alte simptome severe, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale.

Unele tratamente oncologice, în special chimioterapia și radioterapia, pot crește sensibilitatea pielii la radiațiile ultraviolete. Din acest motiv, recomand evitarea expunerii directe la soare în intervalele cu temperaturi ridicate și utilizarea unei creme cu factor de protecție solară de minimum SPF 30, alături de haine lejere, pălărie și ochelari de soare. Pacienții aflați în radioterapie trebuie să protejeze cu atenție zonele iradiate”, spune dr. Vlad Vornicu- medic primar oncolog Asociația OncoHelp- Centrul de Oncologie OncoHelp Timișoara.

Dotarea secțiilor de Neonatologie și Obstetrică-Ginecologie ale Spitalului Universitar de Urgență București continuă printr-o nouă investiție susținută de Salvați Copiii România, în valoare de aproape 100.000 de euro, pentru achiziția de echipamente medicale de ultimă generație, a anunțat Gabriela Alexandrescu, președintele organizației, în cadrul evenimentului dedicat Săptămânii Mondiale a Alăptării.

Investiția face parte din Programul „Fiecare Copil Contează”, prin care organizația a alocat deja peste 700.000 de euro pentru aparatură medicală destinată Spitalului Universitar de Urgență București.

Gabriela Alexandrescu a atras atenția și asupra importanței informării corecte a viitoarelor mame, pentru ca acestea să beneficieze de sprijin și recomandări din partea specialiștilor încă din perioada sarcinii.

„Informarea corectă, din surse avizate, este cel mai bun sprijin împotriva temerilor care apar la începutul acestui drum. Astăzi viitoarele mame au primit de la specialiști informații valoroase, de la tehnici de îngrijire, până la demontarea miturilor legate de alăptare și primele zile alături de bebeluș”, a declarat Gabriela Alexandrescu.

În acest context, președintele Salvați Copiii România a prezentat aplicația gratuită INFOMama, care oferă informații medicale verificate, notificări privind analizele din sarcină și acces la sprijin din partea medicilor neonatologi, pediatri și obstetricieni-ginecologi.

„O mamă informată este o mamă mai încrezătoare”, a transmis Gabriela Alexandrescu.