CNAS scoate la concurs încă trei posturi contractuale de specialiști în tehnologia informației
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) scoate la concurs încă trei posturi contractuale de specialiști în tehnologia informației. Instituția caută un expert hardware și virtualizare, un expert baze de date și un expert dezvoltare și operare (DevOps).
„Câștigătorii concursului vor fi angajați pe perioadă determinată, respectiv pe durata dezvoltării proiectelor informatice pentru care se selectează acești specialiști, iar nivelul de salarizare va reprezenta de până la cinci ori valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024 (5×7.567 lei)”, anunță CNAS.
Persoanele interesate își pot depune la sediul instituției dosarul de înscriere la concurs până la data de 16 aprilie 2024, orele 17:00, urmând ca proba scrisă a concursului se fie susținută în data de 23 aprilie 2024, începând cu orele 10:00, tot la sediul CNAS. Candidații declarați admiși la proba scrisă vor susține proba interviu în maxim patru zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise.
Pentru a ocupa unul din posturile scoase la concurs, candidații trebuie să fie absolvenți de învățământ superior (nivel licență, master) cu specializarea IT, să aibă minimum doi ani de experiență profesională atestată în domeniul studiilor și să fi participat în cadrul unei echipe la implementarea unui sistem informatic complex, care a presupus integrarea hardware/software/ baze de date.
Anunțul conținând toate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească candidații, actele care trebuie depuse în dosarul de înscriere, tematica și bibliografia concursului, atribuțiile posturilor scoase la concurs și criteriile de evaluare a activității, poate fi accesat AICI.
Două asociaţii de pacienţi se alătură Hubului de Inovaţie în Sănătate. Ce vizează parteneriatul
Hubul de Inovație în Sănătate anunță încheierea primelor acorduri de parteneriat în cadrul acestei platforme strategice naționale. Astfel, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) devin primele asociații de pacienți care se alătură Hubului. De asemenea, Asociația Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România (ACCSCR) devine partener al Hubului de Inovație în Sănătate, aducând expertiză şi know-how în aria studiilor clinice, una dintre direcțiile strategice ale Hubului.
Hubul de Inovație în Sănătate a fost lansat în 2023 de către Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group și își propune să devină un element central în cadrul unui sistem de sănătate modern, în concordanță cu prioritățile din cadrul Strategiei Naționale în Sănătate 2023-2030. Direcțiile strategice asumate de Hubul de Inovație în Sănătate sunt: creșterea capacității de derulare a studiilor clinice la nivel național, educația și promovarea sănătății în afecțiuni cronice prioritare, precum și o componentă de digitalizare în sănătate.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Președinte în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF, în calitate de gazdă a evenimentului de semnare a acordurilor de parteneriat, a declarat: „Este o plăcere și o onoare pentru Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” să găzduiască acest eveniment. Prin rolul universităților de a forma profesioniștii din domeniul sănătății, acestea reprezintă un pilon esențial al sistemului sanitar și este foarte important să ne implicăm în inițiative care promovează inovația. Hubul de Inovație în Sănătate oferă o importantă platformă de colaborare între mediul academic, reprezentat prin Alianța Universitară G6-UMF, parteneri din industrie și autorități relevante din domeniul sănătății. Semnarea acestor acorduri de colaborare marchează alăturarea în cadrul Hubului a unor parteneri esențiali, prin implicarea unor asociații reprezentative ale pacienților și Asociația Companiilor Conducătoare de Studii Clinice. Parteneriatul se va manifesta în cadrul proiectului care își propune creșterea capacității României de a atrage și derula studii clinice, dar și în alte proiecte și inițiative ale Hubului.”
Alături de membrii fondatori ai Hubului – Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group – partenerii se vor implica activ în cadrul proiectului privind creșterea capacității de derulare a studiilor clinice în România, în acțiuni de informare și educare a publicului în acest domeniu, dar mai ales în dezvoltarea Planului Național Strategic pentru Studii Clinice în România, activitate implementată sub coordonarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
„Este o mare onoare pentru mine, ca reprezentant al unei asociații de pacienți, să fim astăzi parteneri la acest Hub de Inovație care aduce la aceeași masă atât Universitățile de Medicină și Farmacie din România, cât și autorități și industrie. Avem același drum și aceeași nevoie, iar parteneriatul este motorul care ne poate duce în direcția bună”, a declarat Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
„Am semnat cu bucurie acordul de parteneriat cu Hubul de Inovație în Sănătate. Alături de Universitățile de Medicină si Farmacie, autorități medicale, firme farmaceutice și asociația CRO-urilor putem să aducem inovația medicală în România și să îmbunătățim viața pacienților cronici. Viitorul este al cercetării și inovării. Sănătatea oamenilor depinde de descoperirea de noi terapii, iar Hubul de Inovație în Sănătate pune bazele cercetării medicale românești”, a precizat Rozalina Lăpădatu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA).
Primele acțiuni în cadrul acestui parteneriat vizează dezvoltarea Planului Național Strategic pentru Studii Clinice, activități de informare și educare a pacienților și publicului în acest domeniu, precum și dezvoltarea unei platforme digitale cu informații pentru pacienți și medici despre studiile clinice accesibile în România.
Practicarea jocurilor video timp de cel puţin trei ore pe zi, asociată cu probleme fizice, potrivit unui nou studiu
Jocurile video, practicate timp de cel puţin trei ore pe zi, pot provoca probleme fizice, inclusiv oboseala ochilor, dureri de mâini sau de încheieturi şi dureri de spate sau de gât, potrivit unui studiu recent, condus de oameni de ştiinţă din Australia.
Cercetătorii au analizat date de la 955 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 94 de ani din Australia, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite, care au participat la Studiul Internaţional asupra Jocurilor Video (International Game Study) din 2022, transmite agenţia Xinhua, preluată de Agerpres
Potrivit articolului care însoţeşte studiul, publicat recent în jurnalul ştiinţific Computers in Human Behavior, echipa de cercetători a analizat asocierea dintre jocul continuu şi prelungit şi probleme de sănătate identificate pe parcurs de 12 luni.
„Rezultatele au arătat că, indiferent de vârstă sau de sex, persoanele care au jucat jocuri video în mod continuu timp de trei sau mai multe ore au fost mai predispuse la oboseală oculară şi la dureri de încheieturi, mâini, spate şi gât, prin comparaţie cu cele care s-au jucat mai puţine ore”, a declarat Daniel Stjepanovic, coautor al studiului şi cercetător principal la Universitatea din Queensland.
„În mod interesant, am constatat că efectele fizice negative ale jocurilor practicate peste trei ore pe sesiune au fost similare cu cele ale persoanelor care au declarat că s-au jucat mai mult de şase ore”, a precizat Stjepanovic, citat într-un comunicat emis joi.
Până la trei miliarde de entuziaşti din întreaga lume practică jocuri video şi esporturi, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Gary Chung Kai Chan, un alt coautor al studiului, profesor asociat la Universitatea din Queensland, a subliniat necesitatea îmbunătăţirii educaţiei şi a prevenţiei pentru ca oamenii să înţeleagă potenţialele riscuri ale jocurilor de noroc pentru perioade prelungite.
„Îndepărtarea de tastatură pentru anumite perioade de timp şi luarea în considerare a ergonomiei unei configuraţii de joc pot ajuta la protejarea sănătăţii şi bunăstării jucătorilor”, a declarat Chan.
