Majoritatea romanilor sunt de acord cu vaccinarea si cred in siguranta si eficacitatea vaccinurilor in prevenirea unor boli transmisibile. Exista insa un segment semnificativ de populatie care ezita in aceasta privinta, care nu este pe deplin convins de principiile vaccinarii. Este nevoie de strategii de comunicare si de campanii de informare care sa tinteasca populatia sceptica, in contextul in care ezitarea sau refuzul vaccinarii se numara printre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii publice, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Acestea sunt rezultatele unui sondaj national, publicat la 11 martie, realizat la comanda Societatii Nationale de Medicina Familiei (SNMF) si proiectat in colaborare cu Societatea Romana de Microbiologie (SRM) si Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii din Bucuresti.

Una spunem, alta facem

Rezultatele sondajului arata ca 81,1% din cei chestionati sunt de parere ca vaccinarea copiilor este necesara. Pe de alta parte, mult mai putini dintre respondenti (54,9%) – sunt de parere ca beneficiile vaccinarii sunt mai mari decat riscurile. 28,7% considera ca vaccinarea este o problema complicata, care trebuie evaluata de la caz la caz, iar 10,3% cred ca riscurile vaccinarii sunt mai mari decat beneficiile. 

Rezultatele sondajului au fost si mai interesante atunci cand credinta romanilor in necesitatea vaccinarii a fost comparata cu actiunile concrete ale acestora. Astfel, aproximativ 80% din cei chestionati nu s-au vaccinat anul trecut sau anul acesta impotriva gripei sezoniere.

Din totalul persoanelor care nu s-au vaccinat gripal – reprezentand 79,3% din totalul populatiei – 31,3% declara ca s-au imunizat altfel, 16% ca nu au avut timp si 15,3% ca le-a fost teama. 12,3% din cei chestionati considera ca vaccinarea gripala nu este eficienta, 9,9% nu sunt de acord cu vaccinarea si 6,2% nu au gasit vaccinul. Barbatii, respondentii cu studii primare si locuitorii din Bucovina si Moldova declara ca nu sunt de acord cu vaccinarea – mai mult decat celelalte categorii. Femeile si persoanele cu studii superioare au invocat mai frecvent teama de vaccinare ca motiv al nevaccinarii.

Cu cine discutam despre vaccinare?

Aproximativ doua treimi din respondenti (67,2%) sunt de parere ca parintii trebuie sa discute cu medicul de familie sau cu medicul pediatru despre ingrijorarile legate de vaccinarea copiilor lor. Pe de alta parte, mai putin de 40% din respondenti declara ca au incredere in informatiile pe care le primesc despre vaccinuri. Alti 46,4% se declara sceptici, in timp ce 9,3% din cei chestionati nu au deloc incredere in informatiile primite pe aceasta tema.  

Sondajul evidentiaza astfel existenta unui segment imens de populatie sceptica, care confirma nevoia unor campanii de informare si educare pe acest subiect.

Romanii nu s-au hotarat in cine sa aiba incredere

„Cercetarea sociologica releva o atitudine ambivalenta, neclara a unei parti a populatiei fata de vaccinuri si vaccinare, ceea ce reflecta faptul ca perceptiile rationale asupra acestui subiect sunt viciate semnificativ de o serie de mituri care alimenteaza neincrederea si impun necesitatea unor campanii solide de informare si educare, cu privire la rolul pozitiv al vaccinarii asupra sanatatii publice”, sunt de parere sociologii care au realizat sondajul.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research in perioada 21 ianuarie – 11 februarie 2019 pe un esantion de 2.115 de persoane, considerat reprezentativ pentru populatia Romaniei. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul participantilor.

in perioada 11-17 martie 2019, este marcata Saptamana de constientizare a creierului – Brain Awareness Week. Manifestarea reuneste eforturile organizatiilor din intreaga lume intr-o campanie de crestere a constientizarii populatiei cu privire la progresele si beneficiile cercetarii in domeniul creierului.

in aceasta saptamana, in 86 de tari din intreaga lume, printre care si Romania, sunt organizate o serie de activitati printre care zile deschise la laboratoarele de neurostiinte, expozitii, dezbateri, campanii social media, manifestari in biblioteci si centre comunitare si ateliere. De asemenea, sunt organizate evenimente distractive in scopul educarii oamenilor de toate varstele si pentru a prezenta evolutia cercetarii in domeniu.

Printre partenerii proiectului se numara colegii, spitale, scoli, organizatii de informare si educatie, institutii de cercetare medicala, organizatii profesionale, centre universitare, agentii guvernamentale si corporatii.

Saptamana de constientizare a creierului a fost infiintata in anul 1996 de Dana Alliance for Brain Initiatives si de Dana Alliance for the Brain, iar in prezent este coordonata de Dana Foudation.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a lansat astazi o strategie globala pentru gripa pentru perioada 2019–2030, cu scopul de a proteja populatia globului de amenintarea gripei. in acest sens, strategia urmareste trei directii principale: prevenirea gripei sezoniere, controlul transmiterii zoonotice a gripei (de la animale la om) si pregatirea pentru urmatoarea pandemie de gripa.

„Amenintarea unei pandemii de gripa este omniprezenta”, arata dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS. „Riscul continuu ca un nou virus gripal sa se transmita de la animale la om si, poate, sa cauzeze o pandemie este cat se poate de real. intrebarea nu este daca vom avea o noua pandemie, ci cand. Trebuie sa fim vigilenti si pregatiti – costurile unei epidemii majore de gripa vor depasi cu mult costurile preventiei”, explica directorul general OMS.

Instrumente mai bune si capacitati nationale crescute

Strategia se concentreaza pe doua aspecte importante. in primul rand, pe dezvoltarea unor instrumente globale mai bune decat cele actuale – vaccinuri, medicamente antivirale si alte forme de tratament. Al doilea aspect vizeaza intarirea capacitatilor nationale, integrate in sistemele de sanatate ale fiecarei tari, si asigurarea universala cu servicii de sanatate.

Preventia si controlul gripei si pregatirea din timp pentru circulatia virusurilor gripale sunt esentiale. in acelasi timp, abordarile de la nivelul fiecarui stat si implicarea autoritatilor nationale sunt vitale pentru a asigura sustenabilitatea programelor de lupta impotriva gripei.

Noua strategie are la baza programele deja desfasurate de OMS. Sistemul global de supraveghere si raspuns in gripa (GISRS), compus din centrele colaboratoare OMS si din centrele nationale de gripa, are deja 65 de ani de existenta, in care au fost monitorizate tendintele sezoniere si virusurile cu potential pandemic.

Obiective si actiuni strategice

Obiectivele si actiunile strategice cuprinse in planul OMS vizeaza mai multe domenii.

La loc de frunte, se afla promovarea inovatiei si a cercetarii, pentru a gasi solutii la nevoile de sanatate publica actuale. in acest scop, este nevoie de inovatie si cercetare pentru a imbunatati diagnosticul gripei, vaccinurile gripale si tratamentul antigripal. Este in continuare nevoie de cercetari pentru preventia si controlul gripei, dar si pentru a imbunatati programele prin care acestea sunt realizate. Totodata, este necesara cercetarea pentru a intelege mai bine caracteristicile virusului si factorii legati de organismul-gazda care influenteaza impactul infectiei cu virusuri gripale.

O alta directie priveste intarirea supravegherii si monitorizarii globale a gripei, cu o mai buna utilizare a datelor colectate. in acest sens, va fi imbunatatita si extinsa supravegherea clinica si virusologica, se va forma o baza cuprinzatoare cu dovezi, pentru a intelege mai bine impactul si povara gripei, si vor fi dezvoltate strategii de comunicare eficace.

Programe si politici mai bune

Apoi, conform strategiei OMS pentru gripa, trebuie extinse programele si politicile de preventie si control al gripei sezoniere, astfel incat sa asigure protectia grupurilor vulnerabile. in acest sens, vor fi integrate in programele de preventie si control interventii non-farmaceutice, vor fi gandite politici bazate pe dovezi pentru a reduce transmiterea si severitatea infectiilor si vor fi stabilite politici si programe de tratament pentru a reduce morbiditatea si mortalitatea prin gripa.

Totodata, printr-o mai buna pregatire pentru viitoare pandemii, raspunsurile vor fi prompte si lumea – mai sigura.

Parteneriatele sunt esentiale

Pentru implementarea cu succes a strategiei, sunt esentialele parteneriatele. Astfel, OMS va extinde parteneriatele deja existente, pentru a stimula inovarea, cercetarea si disponibilitatea unor instrumente globale impotriva gripei mai bune si de care sa poata beneficia toate tarile.

Gripa ramane una din principalele amenintari la adresa sanatatii publice. Conform estimarilor si statisticilor, anual in lume se inregistreaza un miliard de cazuri de gripa, din care intre trei si cinci milioane sunt cazuri grave. Decesele inregistrate anual in toata lumea prin complicatii respiratorii ale gripei sunt estimate intre 290.000 si 650.000.

Vaccinarea anuala impotriva gripei este cea mai eficace cale de prevenire a gripei. Imunizarea antigripala este in mod special importanta la persoanele cu risc crescut de complicatii, dar si la personalul medical.

Activitatea gripala a ramas larg raspandita in Europa in saptamana 25 februarie – 3 martie 2019, cu toate ca intensitatea s-a redus semnificativ, devenind medie sau scazuta in majoritatea tarilor europene. Datele sunt comunicate de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor (ECDC) si de biroul regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

in Europa, probele culese de la persoanele cu boli asemanatoare gripei sau cu infectii respiratorii acute au fost pozitive pentru virusurile gripale in proportie de 41,8%. Virusurile gasite au fost in proportie covarsitoare de tip A, cu A(H1N1)pdm09 mai frecvent decat A(H3N2). Au fost detectate foarte putine tulpini de virus gripal tip B. La pacientii cu infectii respiratorii acute severe, probele au fost pozitive pentru gripa in proportie de 27,4%, din acestea aproape toate cu virus tip A.

Excesul de mortalitate inregistrat in saptamanile anterioare a fost in scadere la sfarsitul lui februarie si inceputul lui martie. Se inregistrase un exces de mortalitate mai ales la persoanele cu varsta peste 65 de ani, dar si la grupa de varsta 15–64 de ani.

La nivel european, activitatea gripala a atins un varf in saptamana 5/2019 si a avut rate de pozitivitate la probele recoltate de centrele-santinela de peste 50% intre saptamanile 3 si 7 ale acestui an. in acest sezon, s-a inregistrat o circulatie larga a virusurilor gripale tip A – A(H1N1)pdm09 si A(H3N2) – in proportii diferite de la o tara la alta. La pacientii spitalizati pentru gripa pe sectiile de terapie intensiva, s-a realizat subtiparea in 38% din cazuri. Din acestea, 73% au fost pozitive pentru A(H1N1)pdm09. Similar, la pacientii cu gripa internati pe alte sectii, din 34% de cazuri subtipate, 65% au fost cu virus A(H1N1)pdm09.

Din cazurile de gripa manifestate prin infectii respiratorii acute severe inregistrate incepand cu saptamana 40/2018, au fost subtipate peste 90% si s-au gasit 81% din ele cu virus A(H1N1)pdm09. Aceste date ar putea indica o severitate crescuta a infectiilor cu virusul gripal A(H1N1)pdm09, in comparatie cu cele cu virus A(H3N2).

Din datele epidemiologice publicate de ECDC si OMS Europa, s-a observat ca vaccinul gripal sezonier a avut o eficacitate mai mare impotriva virusurilor A(H1N1)pdm09 si B, in comparatie cu subtipul A(H3N2). Datele preliminare privind eficacitatea vaccinului sprijina recomandarea de utilizare a acestora.

Pentru vaccinul sezonier viitor (2019–2020) din emisfera nordica, OMS a anuntat deja trei din cele patru tulpini recomandate. Urmeaza ca, in a doua parte a acestei luni, sa fie anuntata si noua tulpina A(H3N2).

Virusurile gripale aflate in circulatie sunt susceptibile la inhibitorii de neuraminidaza, ceea ce sustine utilizarea lor precoce la pacientii cu gripa, conform ghidurilor nationale.

Șase proiecte inovatoare de cercetare au primit burse pe un an in valoare de un milion de euro din partea Comisiei Europene. Castigatorii au fost desemnati in urma unei competitii la care s-au inscris cercetatori cu idei inovative in domeniile stiintei si tehnologiei de pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Toate proiectele desemnate castigatoare cauta solutii pentru probleme cu care lumea si societatea noastra se confrunta in prezent. Doua din cele sase proiecte castigatoare vizeaza inovatii in medicina. Celelalte adreseaza alte provocari curente precum: energia regenerabila, inteligenta artificiala si digitalizarea arhivelor istorice.

Doua proiecte medicale printre castigatori

Proiectul RESTORE are ca obiectiv dezvoltarea unor noi tipuri de tratamente oncologice, bazate pe medicina regenerativa si tratamentul imunologic. Cercetarea in aceasta directie vizeaza posibilitatea de a crea tesuturi sau organe pornind de la ADN-ul pacientului si inlocuirea celor afectate de boala, sau introducerea in organism a unor fragmente de ADN modificat care sa „repare” zonele afectate.

Al doilea proiect castigator din domeniul medical – LifeTime – si-a propus sa inteleaga mai bine mecanismele prin care bolile apar si progreseaza. Aceste informatii vor putea ajuta in viitor medicii sa previna instalarea unor boli sau sa le diagnosticheze intr-o faza precoce. Proiectul integreaza mai multe tehnologii inovatoare, de la programe de „deep learning” si inteligenta artificiala, pana la genomica si imagistica performanta. Un obiectiv secundar al proiectului este ca, prin intelegerea mecanismelor bolii, sa contribuie la gasirea unor tratamente inovatoare pentru boli cronice si progresive.

Burse pentru cercetare

Toate cele sase proiecte care au primit burse din partea Comisie Europene au potentialul de a schimba viitorul lumii in care traim. Initiatorii proiectelor castigatoare vor avea un an la dispozitie sa pregateasca viitoare agende de cercetare in directiile propuse.

Finantarea oferita de Comisia Europeana va contribui la dezvoltarea acestor proiecte ambitioase, sprijinind cercetarea in domeniile de interes strategic. in functie de rezultatele obtinute in decursul acestui an, aceste teme de cercetare ar putea fi propuse ulterior in cadrul viitorului program de cercetare si inovatie al Uniunii Europene, Horizon 2021-2027.

MedLife S.A. anunta ca a finalizat achizitia pachetului de 51% din actiunile Rozsakert Medical Center din Budapesta. Achizitia fusese anuntata la finalul lunii ianuarie. Conform unui comunicat emis de companie, Medlife intentioneaza sa se extinda in Ungaria cu alte doua unitati medicale.

Rozsakert Medical Center are in componenta o clinica multidisciplinara care include si un compartiment dotat cu o sala de mici interventii chirurgicale si un centru de stomatologie. Echipa medicala este compusa din peste 250 de medici si asistenti medicali. in 2017, cifra de afaceri a fost de 4,2 milioane de euro.

Mihai Marcu, CEO MedLife, declara ca „[S]trategia noastra in ceea ce priveste extinderea in afara granitelor continua. Intentionam sa acceleram cresterea. Astfel, in urmatoarele luni, ne dorim sa ne extindem cu inca doua unitati medicale in Ungaria, in regim de greenfield [adica de la zero, n.n.], dar nu excludem nici posibilitatea unei noi achizitii”.

MedLife opereaza in prezent cea mai mare retea de clinici  private din Romania, un lant de laboratoare medicale, spitale multi- sau monodisciplinare. Prima clinica MedLife a fost deschisa in anul 1996. De atunci compania a deschis sau cumparat peste 83 de unitati medicale.