in fiecare ora, in medie, 30 de persoane sunt diagnosticate cu tuberculoza in regiunea europeana, conform unui raport publicat recent de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor (ECDC) si de biroul regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Boala continua sa ramana o problema importanta de sanatate publica in Europa, in conditiile in care anual se inregistreaza circa 275.000 de cazuri noi de tuberculoza si de recaderi, din care se estimeaza ca 77.000 ar fi cazuri de tuberculoza multidrogrezistenta (TB-MDR).

Recent, OMS a emis un ghid nou de tratament al tuberculozei rezistente la medicatia antituberculoasa. Noile recomandari implica medicamente mai sigure si mai eficace, cu risc mai mic de efecte adverse grave.

Noul ghid OMS recomanda trecerea la regimuri terapeutice exclusiv orale pentru cazurile de TB-MDR. Acestea sunt mai eficace si au risc mai redus de efecte adverse.

Totodata, OMS recomanda ca tratamentul sa fie dublat de o monitorizare a efectelor secundare si de consiliere pentru a sprijini pacientii sa urmeze tratamentul pentru intreaga perioada in care acesta este recomandat.

Ghidul pentru TB-MDR este parte a unui pachet mai amplu de masuri recomandate de OMS pentru a ajuta statele sa combata tuberculoza. Dintre acestea, ar trebui amintite: trecerea la sisteme electronice de monitorizare epidemiologica; un ghid pentru prioritizarea planificarii si a implementarii interventiilor pentru TB care au impact; noi ghiduri pentru controlul infectiei si tratamentul preventiv al infectiei TB latente.

O echipa formata din medici si asistenti medicali din Bucuresti si Tg. Mures a realizat astazi o prelevare multiorgan la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti (Floreasca), anunta Ministerul Sanatatii. Organele au fost recoltate de la o pacienta aflata in moarte cerebrala in urma unui accident rutier.

Ficatul si rinichii au fost trimise pentru transplant la Institutul Clinic Fundeni, cordul la Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare si Transplant Tg. Mures, iar plamanii au ajuns la Spitalul Clinic „Sf. Maria” Bucuresti.

Cordul va fi transplantat unui pacient din Mures, in varsta de 40 de ani, care se afla pe lista de asteptare de aproximativ doi ani. Acesta a fost diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativa postmiocardita.

Ficatul va fi transplantat unui pacient cu diagnosticul de hepatocarcinom grefat pe ciroza hepatica in urma infectiei cu virus hepatitic C.

Plamanii vor ajunge la o pacienta de 44 de ani cu diagnostic de hipertensiune pulmonara primitiva, cu defect de sept ventricular.

Rinichii urmeaza sa fie alocati de indata ce vor fi gata testele de histocompatibilitate pentru potentialii receptori.

Romania are cea mai scazuta rata a donarii de organe din Europa. in 2017, in Romania, rata donatorilor a fost de doar 3,3 persoane la 1 milion de persoane, tara noastra fiind statul UE cu cea mai mica rata a donarilor de organe de la persoanele decedate.

in urma unei actiuni de control, la 19 martie, Ministerul Sanatatii a anuntat ca trei produse biocide utilizate pentru dezinfectia suprafetelor si instrumentarului in unitati sanitare si cabinete de infrumusetare nu au fost conforme din punct de vedere al eficacitatii fungicide.

in anul 2018, inspectorii sanitari din cadrul Directiilor de Sanatate Publica judetene au verificat calitatea unui numar de 15 produse biocide utilizate in unitati sanitare si cabinete de infrumusetare. in urma analizelor efectuate, trei produse biocide nu au indeplinit standardul de eficienta impus in distrugerea unor specii fungice.

Doua dintre produsele neconforme  apartin unui producator din Bucuresti, care are deschis punct de lucru in judetul Ilfov. Al treilea produs biocid neconform este produs intr-un stat membru al UE si distribuit de o firma din judetul Prahova, a anuntat la 19 martie Ministerul Sanatatii.

Inspectia Sanitara de Stat a dispus Directiilor de Sanatate Publica judetene, pe raza carora se aflau producatorii sau distribuitorii produselor constatate neconforme, sa efectueze verificari in unitatile sanitare pentru a limita folosirea acestor substante pentru dezinfectia suprafetelor si a instrumentelor medicale.

La nivel national, autoritatile au dispus retragerea de la furnizorii de servicii medicale publice sau private si de la cabinetele de infrumusetare a acestor produse si returnarea lor la producatori sau distribuitori.

in anul 2016, presa a dezvaluit ca in unitatile sanitare din tara erau folositi pe scara larga dezinfectanti diluati, achizitionati de la firma Hexi Pharma. Scandalul rezultat a zguduit sistemul de sanatate din Romania, fiind amplificat de recenta tragedie de la Colectiv si de asocierea unor decese cu infectiile nosocomiale. De atunci, autoritatile au efectuat periodic controale ale produselor folosite pentru dezinfectarea suprafetelor si a instrumentarului medical.

„Trebuie sa ne asiguram ca produsele utilizate in spitale sunt eficiente. Vom continua astfel de actiuni si vom lua toate masurile necesare pentru  siguranta pacientilor”, a declarat la 19 martie ministrul sanatatii, Sorina Pintea.

Tuberculoza (TB) ramane o importanta amenintare de sanatate publica in regiunea europeana, cu toate ca s-au inregistrat progrese importante in combaterea bolii si o scadere consistenta a incidentei.

Dintre tarile Uniunii Europene, Romania iese in evidenta prin numarul mare de cazuri raportate (mai mult de un sfert din totalul UE/SEE) si prin cea mai mare rata a cazurilor de tuberculoza in raport cu numarul de locuitori.

Aceasta este concluzia celui mai recent raport de supraveghere si monitorizare a tuberculozei in Europa, publicat astazi de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor (ECDC) si de biroul regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Datele statistice analizate in raport sunt valabile pentru anul 2017.

Incidenta tuberculozei este in scadere in regiunea europeana

in 2017, in Europa, numarul de cazuri noi de tuberculoza este estimat la 275.000 (intre 238.000 si 314.000), adica aproximativ 30 de cazuri (intre 26 si 34) la 100.000 de locuitori. Estimarile arata o scadere fata de anii anteriori, in medie cu 4,7% de la un an la altul in perioada 2008–2017. Cu toate ca scaderea incidentei TB in regiunea europeana este cea mai mare intre toate regiunile OMS, aceasta nu este suficienta pentru a atinge obiectivele stabilite prin strategia OMS End TB.

Estimativ, in regiunea europeana, in 2017, au fost 24.000 de decese cauzate de tuberculoza la persoanele neinfectate cu HIV. Prin comparatie cu anul 2008, aceste date estimative inseamna o reducere cu 60% a deceselor prin TB, la o medie de 2,6 decese la 100.000 de locuitori. Media de reducere a deceselor a fost de circa 10,2% in ultimii cinci ani, ceea ce situeaza regiunea europeana foarte bine fata de media globala de 3%.

Aproximativ un sfert din cazuri sunt rezistente la tratament

Rezistenta la tratamentul antituberculos de prima line este una din principalele probleme ridicate de infectia cu Mycobacterium tuberculosis in Europa. Rezistenta la rifampicina (RR-TB) sau rezistenta combinata la rifampicina si izoniazida (MDR-TB, tuberculoza multidrogrezistenta) a fost estimata, pentru 2017, la 77.000 de cazuri, aproximativ un sfert (23%) din numarul global de cazuri de RR-TB/MDR-TB.

De altfel, rezistenta la tratamentul antituberculos este mai frecvent intalnita in Europa decat in restul lumii. Astfel, 17% din cazurile noi si mai mult de jumatate din cazurile de tuberculoza tratate anterior sunt rezistente (RR sau MDR), fata de doar 3,5%, respectiv 18% din cazurile globale de TB.

Succes terapeutic redus in tuberculoza multidrogrezistenta

in 2017, au fost diagnosticate aproape 200.000 de cazuri de infectie pulmonara (83% din total, 199.129 de cazuri), din care 65% au fost pozitive la microscopie.

Din cazurile de TB pulmonara confirmate bacteriologic, doar 81% au fost testate pentru susceptibilitatea la medicatia antituberculoasa de prima linie (in scadere fata de 2016, cand au fost testate 85,6% din tulpini).

O proportie importanta din tulpinile de Mycobacterium tuberculosis testate au fost multidrogrezistente, 27,9% din total. La cazurile noi, 18,1% au fost de MDR-TB, in vreme ce aproape jumatate (47,9%) din cazurile tratate anterior au fost de MDR-TB.

Rezistenta extensiva la tratament (XDR – MDR plus rezistenta la orice fluorochinolone plus rezistenta la cel putin unul din medicamentele antituberculoase injectabile de linia a doua) a fost mai frecvent intalnita in 2017 fata de anii anteriori. in 2017, 18,6% din cazurile de MDR-TB pulmonara erau XDR-TB. Fata de 2013, numarul cazurilor de TB pulmonara cu rezistenta extensiva la tratament a ajuns la 5.591, fata de doar 575 in 2013.

Cu toate ca toti pacientii diagnosticati cu RR-TB sau MDR-TB au primit tratament, rata de succes terapeutic ramane sub 85%, respectiv 75%.

Coinfectia HIV/TB

Prevalenta infectiei cu HIV la cazurile nou raportate de TB este estimata la 12% pentru 2007. Desi mare, este primul an in care nu se mai inregistreaza o crestere a acestei coinfectii, tinand cont ca prevalenta infectiei cu HIV a crescut continuu, de la 3% in 2007, la 12% in 2016.

in regiunea europeana, in 2017, numarul cazurilor de coinfectie HIV-TB a fost estimat la 34.000, mare majoritate a cazurilor fiind inregistrate in fosta Uniune Sovietica (55% in Federatia Rusa, 24% in Ucraina).

Din totalul cazurilor de TB comunicate, 91,4% au fost testate pentru infectia cu HIV. in total, au fost diagnosticate 25.153 de cazuri de coinfectie, adica 12,8% din persoanele testate, valori apropiate de cele estimate.

Doar doi pacienti din trei (66,6%) infectati cu HIV urmau tratamentul antiretroviral, adica 16.754 de persoane. Datele arata o tendinta de crestere a proportiei pacientilor tratati, fata de anii anteriori, insa departe de tinta stabilita de OMS, de asigurare a tratamentului antiretroviral tuturor pacientilor cu coinfectie HIV/TB.

Situatia in UE/SEE

Situatia sta mai bine in statele Uniunii Europene (UE) si ale Spatiului Economic European (SEE) decat in intreaga regiune europeana, unde Federatia Rusa si Ucraina au ponderea cea mai importanta.

in 2017, in tarile UE/SEE, au fost raportate 55.337 de cazuri, adica 10,7 cazuri de TB la 100.000 de locuitori. Din totalul de cazuri, 39.903 (72,1%) au fost nou diagnosticate. Putin peste doua treimi din total (68,1%) au fost confirmate prin culturi sau prin amplificare ADN.

Din totalul cazurilor, 33% erau de import, dar proportia de cazuri importate a fost mult mai mica in tarile UE/SEE in care rata cazurilor de TB a fost mai mare de 10 la 100.000 de locuitori.

Tuberculoza multidrogrezistenta in UE/SEE

Cazurile de MDR-TB raportate in UE/SEE in 2017 au fost 1.041 (3,8% din totalul celor testate). Cazurile de XDR-TB au reprezentat 24,3% din cele 770 de cazuri de MDR-TB testate pentru susceptibilitate la tratamentul antituberculos de linia a doua. Aproape jumatate (45%) din cazurile de XDR-TB au fost inregistrate in doar doua tari, Lituania si Romania.

2017 a fost primul an din ultimii cinci in care rata de cazuri de MDR-TB a scazut, de la 0,3 la 0,2 la 100.000 de locuitori.

in 2017, in statele UE/SEE, din totalul cazurilor de TB testate pentru infectia cu HIV, 3,9% au fost pozitive.

in fine, in ce priveste tratamentul, din totalul de 54.612 cazuri notificate in anul anterior si pentru care a fost raportat rezultatul tratamentului, 70,7% au fost tratate cu succes, iar 7,3% din pacienti au murit. Din cele 1.217 cazuri de MDR-TB raportate cu doi ani inainte, 44,8% au fost tratate cu succes, iar 16,2% din pacienti au murit.

Romania, cea mai mare rata din UE/SEE

Romania este singura tara din Uniunea Europeana care a inregistrat, in 2017, o rata mai mare de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori. in tara noastra, in 2017, au fost raportate 13.004 cazuri de tuberculoza, adica 66,2 la 100.000 de locuitori, mai mult decat o buna parte din tarile din fostul spatiu sovietic (Federatia Rusa, Ucraina, Belarus). in regiunea europeana, Romania este depasita doar de Kirghizstan, Republica Moldova, Kazahstan, Georgia si Tadjikistan.

Din total, 70,7% (9.194 de cazuri) au fost confirmate in laborator. Doar 27 de cazuri (0,2%) au fost cazuri de import.

in 2017, in Romania, au fost inregistrate 11.047 de cazuri de TB pulmonara, din care 80,4% au fost confirmate in laborator si 65,7% au fost pozitive la microscopie.

Decese prin tuberculoza, in Romania

in Romania, in 2017, au fost testate in privinta susceptibilitatii la tratamentul antituberculos 8.183 de cazuri. Din acestea, 361 au fost cu MDR-TB (4,4%). Au fost inregistrate 45 de cazuri de XDR-TB (30,8% din cazurile de MDR-TB).

Pentru coinfectia cu HIV au fost testate 10.760 de persoane cu TB (82,7% din total) si au fost identificate 232 de cazuri de coinfectie TB/HIV. Doar 173 de persoane dintre cele cu coinfectie (74,6%) urmau tratament antiretroviral.

Din 12.459 de cazuri noi si recidive de TB raportate in 2016 in Romania, au fost tratate cu succes 10.723 de cazuri (86,1%) si au murit 1.002 pacienti (8%). Din cele 6.890 de cazuri noi de TB pulmonara cu culturi pozitive raportate in 2016 in Romania (inclusiv 128 de cazuri de MDR-TB), au fost tratate cu succes 5.861 (85,1%) si au murit 512 pacienti (7,4%). Din 537 de cazuri de MDR-TB raportate in 2015, s-a obtinut succes terapeutic in 222 de cazuri (41,3%), iar 94 de pacienti au decedat (17,5%).

_{Update 19.03: au fost corectate cateva date din ultimul paragraf}

Multi parinti stiu ca trebuie sa pastreze medicamentele astfel incat acestea sa nu fie niciodata la indemana copiilor – in dulapuri inchise sau in alte locuri greu accesibile celor mici. Cu toate acestea, foarte multe persoane tin temporar medicamente si in locuri usor accesibile copiilor – in posete, genti si rucsacuri, in noptiere sau pe masa – in special atunci cand urmeaza un tratament sau cand dozele trebuie luate regulat.

Medicamente „la vedere”

Pentru un parinte, un bunic sau alt membru al familiei, un medicament tinut „la vedere” ajuta sa nu uitam ca trebuie sa luam urmatoarea doza. Pentru copiii mici insa, poate fi un pericol mortal. Acesta este mesajul pe care il transmite organizatia nonguvernamentala Safe Kids. Un raport publicat recent de organizatie arata ca, la fiecare zece minute, un copil din Statele Unite ale Americii ajunge la camera de garda intoxicat cu medicamente.  

Care sunt motivele care fac ca, in ciuda precautiilor parintilor, un numar mare de copii sa ajunga sa se intoxice cu medicamente? Ce pot face parintii pentru a reduce accesul copiilor la medicamente? Rezultatele raportului arata ca, desi parintii stiu ca medicamentele trebuie pastrate in siguranta, departe de curiozitatea copiilor, multi tin medicamente si in alte locuri, mai putin sigure, din casa, in special daca este vorba despre medicamente care sunt luate uzual sau atunci cand o persoana urmeaza un tratament.

Siguranta cu jumatati de masura

Aceste obiceiuri le creeaza parintilor un sentiment de falsa siguranta: ei stiu ca, in majoritatea timpului, iau precautii privind pastrarea in siguranta a medicamentelor. in acelasi timp, exceptiile de la regula creeaza posibilitatea si riscul ca cei mici sa obtina acces la medicamente.

O alta cauza a acestor accidente identificata in cadrul raportului se refera la subestimarea abilitatilor copiilor de catre parinti. Copiii cresc repede, iar abilitatea acestora de a se catara, de a deschide usi si dulapuri, de a ajunge la obiectele de pe masa sau de a cotrobai prin genti si rucsacuri ia foarte multi parinti prin surprindere. De asemenea, in raport se precizeaza ca multi parinti nu-si iau masuri de siguranta in avans, ci abia dupa ce observa ca abilitatile copilului au crescut. Asta lasa loc liber pentru producerea unor accidente.

Sfaturi utile pentru parinti si bunici

Raportul publicat de Safe Kids include si un capitol dedicat sfaturilor practice pentru parinti, pentru a minimiza riscul celor mici de a se intoxica cu medicamente. Cel mai important sfat se refera la pastrarea in siguranta a tuturor medicamentelor, fara exceptii, chiar si a celor folosite frecvent. in foarte multe cazuri, copiii gasesc medicamente in gentile parintilor, in rucsacuri si serviete. Este bine ca acestea sa fie tinute la inaltime – in cuier, de exemplu – unde copiii nu pot ajunge.

De asemenea, este important ca bunicii, rudele, bona sau prietenii care vin in vizita – toti cei care viziteaza casa frecvent – sa fie informati in legatura cu modul sigur de stocare si pastrare a medicamentelor sau a gentilor si bagajelor unde ar putea sa se afle medicamente.

Serviciul telefonic de urgenta Toxapel

Este bine de stiut ca in Romania functioneaza din 1999 Toxapel, un serviciu telefonic de urgenţa care ofera informatii despre primul ajutor in caz de intoxicatii la copii pana la sosirea salvarii sau pana la prezentarea acestora la spital.

Serviciul Toxapel a fost pus la punct de departamentul de toxicologie al Spitalului Clinic de Urgenţa pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucuresti. Serviciul Toxapel funcţioneaza 24 de ore din 24 şi acopera intreg teritoriul ţarii, putand fi apelat de la orice telefon fix, public sau mobil.

Baza de date conţine aproximativ 5.000 de inregistrari, fiind incluse toate substanţele medicamentoase inregistrate in Romania, precum şi alte substanţe cu potenţial toxic utilizate in industrie şi in gospodarie. Fiecarei substante toxice ii este asociat un protocol de acordare a primului ajutor in contextul in care prima jumatate de ora este esenţiala in cazul celor mai multe intoxicaţii.

Daca suspectati ca cel mic a ingerat un medicament sau o alta substanta periculoasa, primul lucru pe care ar trebui sa-l faceti este sa apelati numarul unic de urgenta 112. Apoi, apelati serviciul de urgenta Toxapel – 021.210.62.82.

Odata cu a 68-a sesiune stiintifica anuala a Colegiului American de Cardiologie (ACC), desfasurata in perioada 16–18 martie la New Orleans, au fost prezentate si rezultatele preliminare ale deja celebrului Apple Heart Study.

Apple Heart Study este cea mai mare cercetare clinica desfasurata pana acum cu tehnologii purtabile. Scopul acesteia a fost de a identifica aritmii cardiace la persoanele purtatoare de Apple Watch. Odata identificate posibile aritmii, aceste persoane au primit indicatia de a investiga aritmiile cu ajutorul unui plasture electronic, care sa faca inregistrari electrocardiografice (ECG) continue.

in studiu au fost incluse 419.297 de persoane (mai putin decat tinta initiala de 500.000), prin inrolare voluntara, cu conditia sa aiba un Apple Watch si un telefon compatibil. Au fost excluse persoanele care fusesera deja diagnosticate cu fibrilatie atriala sau care primeau anticoagulante.

Ceasul inteligent foloseste fotopletismografia pentru a masura activitatea circulatorie si pentru a detecta modificari discrete, dar care ar putea indica o aritmie cardiaca.

Pe baza datelor inregistrate, se genereaza o tahograma, care apoi este analizata printr-un algoritm inteligent. in cazul in care sunt inregistrate cinci tahograme anormale din totalul de sase obtinute intr-un interval de 48 de ore, utilizatorul primeste o notificare pe telefonul mobil, din aplicatia special descarcata pentru acest studiu.

Mai departe, utilizatorii iau legatura cu medicii implicati in studiu si primesc o video-consultatie, in urma careia se stabileste necesitatea de a purta un plasture ECG. in caz afirmativ, acesta este purtat timp de sapte zile.

Rezultatele urmarite au fost detectarea fibrilatiei atriale cu durata mai mare de 30 de secunde la monitorizarea ECG si detectarea simultana a fibrilatiei atriale prin tahograma si prin plasturele electronic.

Au primit notificare 2.161 de persoane incluse in studiu (0,52% din total). Aceste notificari au fost mai frecvente la persoanele cu varsta peste 65 de ani (peste 3%) si mai rare la participantii mai tineri de 40 de ani (0,16%).

Au fost trimisi plasturi ECG catre 658 de participanti, din care 450 au fost returnati si au putut fi inclusi in analiza finala.

Fibrilatia atriala a fost identificata la 34% din persoanele care au primit o notificare si au purtat un plasture electronic pentru monitorizare ECG.

Aproximativ jumatate din participantii care au primit o notificare de aritmie au contactat un medic in cadrul studiului. Interesant, sondajele ulterioare au aratat ca 57% dintre persoanele care au primit o alerta au apelat la servicii medicale de specialitate ulterior, indiferent daca au contactat sau nu un medic prin video-consultatie in cadrul studiului.

Unde se termina studiul, incep controversele. in primul rand, cercetarea are cateva limitari importante. Lotul studiat a fost autoselectat, si nu randomizat, iar grupul cu interventie nu a fost comparat cu un grup de control. Cu alte cuvinte, nu putem sti ce s-ar fi intamplat cu un grup similar de peste patru sute de mii de persoane, care nu au folosit Apple Watch.

Apoi, trebuie luate in calcul rezultatele fals pozitive (cele in care nu a existat fibrilatie atriala, dar dispozitivul portabil a indicat aritmia) si pe cele fals negative (cazurile in care ceasul si algoritmul inteligent din aplicatie nu au putut detecta fibrilatia atriala). in ambele situatii, efectele sunt negative. O data pentru ca persoanele ar putea sa nu consulte un medic daca aplicatia le infirma gresit prezenta fibrilatiei atriale, apoi pentru ca persoanele notificate ajung sa creada ca au o tulburare de ritm si solicita consultatii medicale, investigatii si eventual tratamente, cu toate ca nu ar avea nevoie de ele.

Balanta trebuie atent analizata, dar Apple Heart Study nu poate face acest lucru, deoarece nu au fost analizate cazurile la care aplicatia nu a detectat aritmii (deci nu cunoastem rata de rezultate fals negative).

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac si este implicata in 20–30% din totalul accidentelor vasculare cerebrale. Accidentele vasculare pot fi prevenite prin administrarea medicatiei anticoagulante, dar dovezi privind beneficiul acestui tratament exista doar pentru persoanele de peste 65 de ani.

Subiectul este discutat pe larg si la congresul EHRA 2019 (congresul anual al Asociatiei europene de ritmologie din cadrul Societatii europene de cardiologie), la Lisabona, in aceste zile (17–19 martie). Presedintele EHRA, prof. dr. Hein Heidbuchel, citat de un comunicat de presa, declara ca: „Putem presupune ca multi dintre cei care poarta Apple Watch sunt tineri. Chiar daca ei au cu adevarat fibrilatie atriala, ca medici, trebuie sa recunoastem ca nu stim cu adevarat care este semnificatia acestui fapt. (…) in cazul de fata, pacientul isi face un test si i-l arata medicului. Trebuie sa gasim o cale de a integra acest lucru in modul in care vom rezolva problema pacientului”.

Sunt insa si voci care vad mai degraba problemele revelate de studiu: „Principala mea ingrijorare legata de studiu este ca genereaza multa anxietate persoanelor care poarta asemenea dispozitive”, declara prof. dr. Isabelle Van Gelder, aflata in boardul EHRA. 

Balanta risc-beneficiu este atent cantarita si de alti specialisti. Prof. dr. Haran Burri, presedintele stiintific al congresului EHRA de anul acesta, crede ca: „Beneficiile potentiale sunt ca, daca putem face screeningul fibrilatiei atriale, putem initia tratamentul anticoagulant, prevenind astfel accidentele vasculare cerebrale. Riscurile insa sunt ca persoana sa aiba o aritmie care sa nu fie detectata de dispozitiv, ceea ce i-ar da un fals sentiment de siguranta. Sau, daca primeste o notificare si nu are aritmie, sa fie anxioasa degeaba”.

Autorii studiului prezentat la New Orleans sunt insa mai optimisti. „Fibrilatia atriala nu este constanta, mai ales in faza timpurie a bolii. Nu este surprinzator ca trece nedetectata la monitorizarea ECG cu plasturele electronic. Astfel, desi doar 34% din persoanele notificate aveau fibrilatie atriala si la monitorizarea ECG, asta nu inseamna ca restul de 66% nu aveau fibrilatie atriala. inseamna doar ca fibrilatia atriala nu era prezenta la momentul monitorizarii”, arata dr. Mintu Turakhia, de la Universitatea Stanford, prim autor al studiului.

Dincolo de valva starnita de acest studiu, ramane certitudinea ca dispozitivele purtabile devin din ce in ce mai inteligente. Ramane ca si medicina sa gaseasca cele mai inteligente cai de a le integra in practica de zi cu zi si de a explica tuturor care sunt beneficiile, dar si riscurile la care se expun atunci cand utilizeaza noile tehnologii.

in fiecare an, conferinta nationala RoVaccin aduce in atentia profesionistilor, autoritatilor si publicului larg ultimele noutati stiintifice legate de vaccinare, precum si provocarile actuale in acest domeniu. Editia cu numarul sapte a conferintei RoVaccin, organizata de Societatea Romana de Microbiologie, are loc la 16 martie la Bucuresti.

Romania mai are mult de lucru

„An de an, in cadrul conferintei nationale RoVaccin se discuta si se ofera solutii pentru ca bolile prevenibile prin vaccinare sa fie tinute sub control. Continuarea epidemiei de rujeola, soldata cu peste 16.000 de cazuri si 62 de decese, numarul mare de imbolnaviri de gripa din sezonul 2018-2019 ne arata ca mai sunt multe de facut”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila,  presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Aceeasi parere a fost impartasita si de conf. dr. Diana Loreta Paun, consilier in Administratia Prezidentiala: „Subiectele aduse in discutie la editiile anterioare ale conferintei nationale RoVaccin au vizat numeroasele provocari in domeniul imunizarii cu care tara noastra se confrunta. Din nefericire, nu am facut foarte mari progrese. Legea vaccinarii este intr-un con de umbra si nu mai reprezinta o prioritate. Problemele Institutului Cantacuzino nu au fost rezolvate, iar aceasta este singura sursa nationala de producere de vaccinuri pe o piata mondiala unde competitia pentru procurarea de vaccinuri este una acerba”, a declarat Diana Loreta Paun. Aceasta a mai adaugat ca tara noastra trebuie sa faca in continuare eforturi pentru atingerea tintelor recomandate de Organizatia Natiunilor Unite in privinta acoperirii vaccinale optime.

Discutii pe marginea legii vaccinarii

„Legea vaccinarii nu a intrat intr-un con de umbra, dar trebuie sa gasim varianta corecta intre obligativitatea unui act medical si consimtamantul informat pentru orice act medical, prevazut de Legea drepturilor pacientului”, a declarat conf. dr. Corneliu Florin Buicu, presedintele comisiei pentru sanatate si familie din Camera Deputatilor, raspunzand declaratiei facute de Diana Loreta Paun.

Discutiile care au avut loc pana acum pe marginea legii vaccinarii merg pe ideea obligativitatii informarii, o nuanta cu care si societatile profesionale sunt de acord, a adaugat Corneliu Florin Buicu.

Importanta globala a vaccinarii

„in acest moment, nu putem concepe o lume fara vaccin si vaccinare, sisteme de sanatate fara un program sau o strategie de vaccinare a populatiei. Și nu ma refer doar la populatia infantila. Fara vaccinuri, lumea ar fi aratat cu totul altfel. Vaccinarea a adus beneficii enorme omenirii prin limitarea extinderii unor boli invalidante sau chiar mortale”, a declarat prof. dr. Doina Azoicai, presedinta Societatii Romane de Epidemiologie.

La editia cu numarul sapte a conferintei nationale RoVaccin participa medici epidemiologi, medici de familie si din alte specialitati implicati sau interesati de domeniul vaccinologiei, reprezentanti ai autoritatilor din sistemul de sanatate, reprezentanti ai mass-media si ai asociatiilor de pacienti. Managementul evenimentului este asigurat de Sanatatea Press Group.