O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”.
Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului
Ministerul Sanatatii: Au existat alerte de infectie cu noul coronavirus la Cluj, Timisoara, Constantasi Bucuresti, dar toate au fost infirmate
Ministerul Sanatatii a anuntat ca au existat alerte de infectie cu noul coronavirus la Cluj, Timisoara, Constanta si Bucuresti, dar toate au fost infirmate.
Potrivit MS, este monitorizata monitorizat intreaga circulatie a persoanelor care vin spre Romania, din aria geografica a Chinei, pe criterii epidemiologice.
De asemenea, se iau masuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care in acest moment se afla in Beijing-China si va sosi pe aeroportul din Otopeni, marti, ora 15.00. Deja oficialii romani ai ambasadei au luat legatura cu acestia, transmite Ministerul Sanatatii.
Cat priveste situatia instrumentistilor care au fost pentru o perioada de 40 de zile, intr-un turneu din China, DSP judetean verifica starea lor de sanatate zilnic. Pana in prezent nu exista suspiciuni de pneumonie cu noul coronavirus, la niciuna dintre persoanele din acest grup.
Pe 22 ianuarie, s-a reunit comitetul interministerial pentru monitorizarea si managementul potentialelor infectii cu noul coronavirus, format din specialisti, sub coordonarea ministrilor din Ministerul Sanatatii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor. Acesta a recomandat un set de masuri pentru aeroporturi, cat si pentru unitatile medicale sanitare.
Printre masurile recomandate pentru aeroporturi se numara instalarea de scannere termice pe fluxurile de pasageri pentru detectarea pasagerilor a caror temperatura corporala este de 38 de grade Celsius sau peste, asigurarea permanentei de asistenta medicala (24/24 – 7/7), in cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, catre care vor fi indrumati pasagerii ce prezinta simptomatologie respiratorie/febra, precum si asigurarea personalului aeroporturilor care vine in contact nemijlocit cu pasagerii, cu cantitati suficiente de materiale de protectie (masti si manusi), precum si cu dezinfectanti pentru maini si suprafete. in plus, ar urma sa fie distribuite pliante si materiale de informare.
in ceea ce priveste unitatile medicale, pacientii suspecti vor fi izolati in conditiile necesare pentru bolile infectioase cu transmitere aerogena si cu respectarea precautiunilor universale, personalul din toate UPU/CPU/camere de garda va avea obligatia ca pe tot parcursul serviciului sa poarte echipament de protectie specific (masca si manusi), iar unitatile sanitare au obligatia sa asigure personalului substantele dezinfectante pentru maini si pentru suprafete in cantitati suficiente.
Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului
O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”, a adaugat el.
Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului
O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”.
Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului
O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”.
Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului
O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”.
Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului
O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”.
Șapte substante chimice din cremele de protectie solara folosite in SUA ajung in sange
Șapte substante chimice din cremele de protectie solara folosite in SUA ajung in sange. Administratia Alimentelor si Medicamentelor de la Washington trage un semnal de alarma asupra pericolului pe care aceste substante il pot prezenta pentru organism si le cere firmelor producatoare teste de securitate suplimentare.
„Pielea nu este o bariera perfecta, astfel incat ne putem astepta la absorbtia unei mici cantitati de substante chimice din cremele de protectie solara sau alte produse de ingrijire a pielii si cosmetice. Asta nu inseamna ca produsele de protectie solara nu sunt sigure, ci ca este nevoie de teste de siguranta suplimentare din partea producatorilor”, a declarat profesorul Rob Chilcott, de la Universitatea din Hertfordshire, pentru CNN.
Cele sapte substante din compozitia cremelor de protectie solara pentru care au fost efectuate teste au fost ecamsul, octocrylene, avobenzona, oxibenzona, homosalat, octisalat si octinoxat. Toate au intrat in fluxul saguin inca de la prima aplicare a cremelor. Iar homosalatul si oxibenzona erau prezente in sangele celor care au participat la test chiar si la trei saptamani dupa ce au fost folosite.
Asociatiile de consumatori din Statele Unite spun ca testarea efectelor nocive ale acestor produse chimice este ceruta de ani de zile si ca FDA a avut nevoie de acest studiu, pentru a pune presiune pe producatorii de produse de protectie solara. Ei cred insa ca va mai dura pana cand studiile de impact vor fi cu adevarat facute.
Produsele cu oxibenzona au fost interzise in Uniunea Europeana si inlocuite cu alte substante, mai putin periculoase, dupa ce s-au dovedit legaturi intre prezenta acesteia in sange si dereglari hormonale, atat la dulti, cat si la copii si alergii de contact.
Academia Americana de Dermatologie recomanda aplicarea de produse de protectie solara cel putin o data la doua ore atunci cand oamenii merg la plaja sau de fiecare data cand ies din apa. Cei care au dubii, au la dispozitie si substante de protectie pe baza de minerale, cum ar fi cele cu dioxid de titan sau oxid de zinc. in niciun caz, spun dermatologii, expunerea la soare nu trebuie sa fie facuta fara folosirea unei creme de protectie.
Pacientii cu Alzheimer se manifesta diferit in functie de limba vorbita – studiu
Oamenii de stiinta au descoperit ca dementa se manifesta diferit la vorbitorii de limba engleza, in comparatie cu cei care vorbesc limba italiana. Un studiu realizat in Statele Unite ale Americii a aratat ca vorbitorii de engleza au avut probleme in pronuntarea unor cuvinte, in timp ce vorbitorii de italiana au folosit propozitii mai scurte si mai simple.
Rezultatele studiului ar putea ajuta la stabilirea unor diagnostice sigure pentru oameni din diferite culturi.
Criteriile de diagnostic se bazeaza adesea pe pacienti vorbitori de limba engleza. Studiul realizat de cercetatori de la Universitatea din California a fost realizat pe 20 de pacienti de limba engleza si 18 pacienti de limba italiana. Toti aveau afazie primara progresiva – o boala neurodegenerativa care afecteaza zonele creierului care au legatura cu vorbirea. Aceasta este o caracteristica a bolii Alzheimer si a altor tulburari ale dementei.
Scanarile si testele cerebrale au indicat niveluri similare ale functiei cognitive la persoanele din ambele grupuri investigate. Totusi, cand cercetatorii au cerut participantilor sa finalizeze o serie de teste lingvistice, au identificat diferente evidente intre cele doua grupuri.
„Credem ca acest lucru se intampla in special pentru ca grupurile de consoane, care sunt atat de comune in limba engleza reprezinta o provocare pentru un sistem de planificare a vorbirii in degenerare. in schimb, limba italiana este mai usor de pronuntat, dar are o gramatica mult mai complexa si de aceea vorbitorii de italiana cu afazie progresiva primara se confrunta cu probleme.”, a declarat Maria Luisa Gorno-Tempini, profesor de neurologie si psihiatrie, citata de BBC.com.
in concluzie, vorbitorii de engleza erau inclinati sa vorbeasca mai putin, in timp ce vorbitorii italieni aveau mai putine probleme de pronuntie, dar simplificau ceea ce spuneau.
Directorul Unifarm: Impactul emotional poate fi o sursa de energie pentru a rezolva problemele
Munca in compania nationala Unifarm presupune un impact emotional mare, dar tocmai acesta poate fi o sursa de energie pentru a rezolva problemele. Este marturisirea facuta de Adrian Ionel, directorul Unifarm, intr-un interviu pentru SanatateaTV.ro.
”Impactul emotional ti-l permiti dupa ce rezolvi situatia, pana atunci stii ca ai niste mecanisme prin care trebuie sa actionezi rapid, actionezi in consecinta, rezolvi problema, dupa aia poti sa empatizezi cu pacientul mult si bine pentru ca problema lui este rezolvata si nu mai este in pericol. Este adevarat ca impactul este unul foarte mare, este impropriu sa spui ca tu nu esti afectat, este o mare de oameni care sufera si care are probleme, nu poti sa ramai insensibil in fata acestor lucruri decat daca esti un robot. Acest impact emotional se poate converti foarte usor in energie, pentru rezolvarea problemelor lor, este o motivatie foarte puternica, si este un argument foarte puternic in fata nepasarii unora dintre cei care ar trebui sa se ocupe de aceste probleme si nu o fac cum trebuie, sau nu o fac deloc”, potrivit lui.
El a vorbit si despre prioritatile pentru acest an ale companiei pe care o conduce.
”Pentru 2020 sa putem sa avem grija de si mai multi pacienti, sa ne crestem bugetele, noi suntem autofinantati, astfel incat sa putem sa facem asta, sa dezvoltam si sa punem rapid bazele acestui proiect pe care il avem, de reabilitare a centrelor de transfuzii, si sa ne marim putin echipa ca sa putem acoperi si mai bine toate zonele din tara, noi in momentul de fata suntem 50 de oameni, cred ca ne-ar mai trebui inca pe atat ca sa facem fata si mai bine problemelor aparute in sistemul sanitar. in acelasi timp ne dorim o continua imbunatatire a relatiilor cu asociatiile de pacienti pentru a culege feed-back-ul si direct in acea zona, iar echipa pe care o coordonez sa-si faca treaba din ce in ce mai bine, si sa ajungem la lucruri care tind spre 0 din punctul de vedere al problemelor de aprovizionare”, a spus el.
Cine este Unifarm?
Compania Nationala “Unifarm” – S.A. desfasoara o activitate cu caracter social-sanitar, ca parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii. Obiectul activitatii il constituie, in principal, asigurarea retelei sanitare cu medicamente, produse farmaceutice si parafarmaceutice, produse tehnico-medicale, aparatura si echipamente sanitare, seruri si vaccinuri, reactivi si alte produse din productia interna proprie si din import. Compania Nationala “Unifarm” – S.A. colaboreaza cu Ministerul Sanatatii in vederea asigurarii programelor nationale de sanatate organizate si finantate de acest minister.