Un studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului

0
307

O echipa de oameni de ştiinţa susţine ca a descoperit ”noi dovezi” care dezvaluie modalitatea prin care stresul acut poate duce la albirea prematura a parului, informeaza Press Association.Echipa de cercetatori susţine ca descoperirile sale, publicate in revista Nature, contrazic teoriile precedente potrivit carora incarunţirea asociata stresului este rezultatul atacurilor autoimune sau al hormonilor de stres precum cortizolul.
Potrivit dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativa la Universitatea Harvard din Massachusetts, Statele Unite, şi autor principal al studiului, aceste cercetari ”pun bazele inţelegerii mecanismului prin care stresul afecteaza alte ţesuturi şi organe din corp”, potrivit Agerpres.
Experimentele pe şoareci au aratat ca niveluri extreme de stres determina sistemul nervos simpatic, responsabil pentru raspunsul rapid şi involuntar al organismului la situaţii periculoase sau stresante, sa devina hiperactiv.
Acest lucru duce la epuizarea rapida a oxigenului din celulele stem responsabile de culoarea parului, efectul fiind depigmentarea şi apariţia parului alb. Analize amanuntie au aratat ca la baza ar fi gena care codeaza o proteina denumita CDK. Cand şoarecii au fost injectaţi cu o substanţa care oprea codarea CDK, cercetatorii au constatat ca nu s-a mai produs depigmentarea blanii.
„Descoperirile arata ca CDK participa la acest proces şi ca ar putea, prin urmare, reprezenta un obiectiv terapeutic”, a spus Thiago Mattar Cunha, cercetator afiliat Centrului de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este precoce sa ştim daca, intr-o zi, va deveni un obiectiv in practica medicala, dar merita explorata in continuare”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor nu ofera un tratament contra incarunţirii parului, ci ofera o idee despre modul in care stresul ar putea afecta numite parţi ale corpului.
„inţelegand exact modul in care stresul afecteaza celulele stem responsabile de regenerarea pigmentara, am pus bazele pentru inţelegerea modului in care stresul afecteaza alte ţesuturi din diferite organe din corp”, a spus Hsu.
„inţelegerea modului in care ţesuturile noastre sufera modificari in situaţii de stres reprezinta un prim pas critic spre un eventual tratament care poate opri sau anula efectele nocive ale stresului”, a adaugat el.

Articolul precedentDirectorul Unifarm: Impactul emotional poate fi o sursa de energie pentru a rezolva problemele
Articolul următorUn studiu aduce dovezi noi privind modul in care stresul acut duce la albirea prematura a parului